1981. Anul I de facultate. A fost un singur student care a scris log ( a * b ) = log( a) + log (b). Unul singur. Paul Hancuţa. Toţi ceilalţi, viitor şef de promoţie, viitor adjunct de şef de promoţie (eu), viitori primi clasaţi, cu dublă repartiţie, în producţie, şi în cercetare după doi ani, viitori ingineri, viitori intelectuali, matematicieni de elită, au scris aşa cum era bine: log ( a + b ) = log ( a ) + log ( b ). Aşa cum a predat şi a susţinut, mare şi tare, fără drept de replică, profesorul Bucnea. Toţi au luat nota 10. Mai puţin Paul Hancuţa. El a luat nota 4. Cu chiu, cu vai, la re-re, a trecut. Va fi spus şi el, în cele din urmă cum era bine? Ca tot anul? Poate. Continue reading “Prețul adevărului” →