Adrian BOTEZ: …UN CRĂCIUN LUMINAT ! LA MULȚI ANI BUNI – ȘI DESĂVÂRȘIT ÎMPLINIȚI, CREATIV : UMANO-DUMNEZEIEȘTI !

Se dedică prietenilor mei creștini!

UN CRĂCIUN LUMINAT ! LA MULȚI ANI BUNI – ȘI DESĂVÂRȘIT ÎMPLINIȚI CREATIV : UMANO-DUMNEZEIEȘTI !

…De fapt, ce semnificații/ȘANSE dă creștinismul, prin ”SĂRBĂTORIREA NAȘTERII DOMNULUI HRISTOS” ?

1-În primul rând, prin întruparea Lui HRISTOS :  ȘANSA re-întâlnirii și re-solidarizării/re-contopirii OMULUI cu HRISTOSDUMNEZEUL UNIC . 

2CRĂCIUNUL și PAȘTELE își comunică, MISTICsemnificația/ȘANSA (promisă și dată OMULUI, de către HRISTOS-DUMNEZEUL UNICRE-INSTALĂRII SACRE A OMULUI ÎN CENTRUL SĂU SPIRITUAL, ÎN ORIGINEA LUI REALĂ : RECUPERAREA RAIULUI-PARADIS. Adică – MÂNTUIREA, ca DIZOLVARE, PRIN SINELE RE-ÎNDUMNEZEIT AL OMULUI  –  A MORȚII.

Continue reading “Adrian BOTEZ: …UN CRĂCIUN LUMINAT ! LA MULȚI ANI BUNI – ȘI DESĂVÂRȘIT ÎMPLINIȚI, CREATIV : UMANO-DUMNEZEIEȘTI !”

Dumnezeu vorbește!

AscultaDumnezeu vorbeşte, însă, când într-un fel, când într-altul, dar omul nu ia seama.

Iov 33:14

.

Fii pregătit să-L auzi pe Dumnezeu!.

Oamenii cred mult mai ușor niște iluzii, închipuiri și vise, sau superstiții, care nu sunt nimic altceva decât minciuni ticluite de Cel rău și slujitorii săi, însă sunt cât se poate de sceptici și tari la cerbice în fața adevărului și-a evidenței. Dacă se svonește că s-a întâmplat cutare sau cutare lucru, omul e înclinat să creadă deîndată că chiar așa o fi fost. Se aud povești cum că ba la o Mănăstire, ba la alta, sunt icoane sau rămășițe de sfinți care aduc beneficii celor care se încred în astfel de lucruri, iar oamenii speră că ar fi posibil și adevărate ca acele lucruri moarte să le aducă binecuvânatarea dorită de ei. Dar cineva cu scaun la cap, cum se zice, despre astfel de oameni și lucruri, ar avea certitudinea că nu sunt în regulă, că nu poate materia să-l înlocuiască pe Dumnezeu – Singurul care face minuni. Continue reading » Armonia Magazine USA

“Dumnezeu este cu noi.”

De aceea, Domnul însusi va va da un semn: „Iata, fecioara va ramâne însarcinata, va naste un Fiu si-I va pune numele Emanuel.“ ISAIA, 7.14

“Caci un Copil ni S-a nascut, un Fiu ni S-a dat, si domnia va fi pe umarul Lui; Îl vor numi: „Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Parintele vesniciilor, Domn al pacii.”    ISAIA, 9.6

„Iata, fecioara va fi însarcinata, va naste un Fiu, si-I vor pune numele Emanuel” care, talmacit, înseamna: „Dumnezeu este cu noi.” EVANGHELIA LUI MATEI, 1.23
.
                     ISAIA – un scriitor in slujba lui Dumnezeu

..
  Isaia, proroc de mare calibru si  anvergura,  contemporan cu patru regi aflati pe tronul de la Ierusalim, Ozia, Iotam, Ahaz, si Ezechia, inspirat de Duhul Sfânt si-a consacrat intreaga viata operei sale literare si profetice – cunoscuta in canonul biblic cu numele sau, ISAIA–,  trudind cu daruire cca 60 de ani (740 î.Cr. – 680 î.Cr.

Proorocul Isaia,  scriitor de mare talent,  reuseste performanta de a scrie  cartea biblica care-i poarta numele (ISAIA), in 66 de capitole, câte unul  (numeric) pentru fiecare din cele 66 de carti ale Bibliei.

Primele 39 capitole corespund VT si descriu nevoia de mântuire a omului, iar capitolele urmatoare, de la  40 la 66,  descriu marea indurare a lui Dumnezeu care daruieste mântuirea Sa.  Iar acestea din urma  sunt in concordanta cu doctrina teologica  si cu numarul de carti ale NT.
Cartea “ISAIA” mai este denumita de catre cercetatori si  “Evanghelia Vechiului Testament“, deoarece prin ea Dumnezeu prezice si ofera  mântuirea oamenilor din pacat si faradelege  prin jertfa Odraslei care va veni pe Pamant prin semintia lui David.

De altfel Noul Testament citeaza nenumarate versete din aceasta foarte importanta carte, la concurenta cu aceea a Psalmilor.
Nu stiu daca si voua vi s-a intâmplat sa auziti despre unii  oameni care declara ca au citit si cunosc Biblia, insa ei n-au citit-o propriu-zis si, deci, nici n-o cunosc.

Am avut un profesor de istorie care avea un bun obicei, acela ca  ne dadea o lista cu lecturi suplimentare pentru vacanta de vara, dupa care trebuia sa scriem intr-un caiet rezumatul celor citite.

Printre lecturi  era si romanul “Anna Karenina” de Lev Tolstoi. Acum, nu-mi mai amintesc nici o alta carte, poate era si   “Fratii Karamazov” de Dostoevski.  La inceperea noului an scolar  prezentam  profesorul de istorie  caietul in care  rezumasem acele opere.

Pe vremea aceea, sfârsitului deceniului ’60 – epoca pantalonilor evazati, a parului “netuns”, a personajelor hippie si a unei  saracii consolidate, când putini oameni aveau banii necesari  unei  biblioteci personale  care sa acopere cerintele minime -, nu e deloc de mirare  ca am transcris de la un coleg rezumatul “Annei Karenina”. Aveam insa grija sa scriu corect si  sa aiba  logica.

…Când la o ora de matematica ni se preda despre  “Determinanti si Matrici” si despre Functia Wronski, W(f1…fn),  dupa numele autorului, Wronski,  clasa a fost intreabata, Unde ati mai auzit de Wronski? Desi nu citisem cartea, am fost singurul care am putut da un raspuns “bun”: In Anna Karenina – contele de Wronski!

Asa fac si azi oamenii, se cred si lasa impresia celor din jur ca sunt “cititi”, pentru simplul  si neindreptatitul motiv ca  au aflat “despre…”, dar nu si  cunosc “despre…”, ci numai au vazut in filme sau au citit in ziare sau pe internet,  si au prins câteva idei,  ajung de se cred deja cunoscatori si de fapt nu sunt.
*

INTRA IN POVESTE
Multi oameni  fara sa citesca si fara sa aprofundeze Biblia,  o adevarata biblioteca care cuprinde scrierile a cca 45 de autori diferiti  si care acopera o perioada mare de timp, de cca 1500 de ani,  au impresia “sincera” ca sunt lamuriti de “neautenticitate” si  de mesajul ei.

Câti oameni pot spune ca inteleg scrierile matematicianului polonez Józef Maria Hoene-Wronski (1776-1853), dar câti lasa doar aceasta  impresie, ca ar sti?

Pentru a putea intelege, trebuie sa intram  in poveste, sa ne implicam, sa ne substituim cumva personajelor si   intâmplarilor. Sa patrundem cat mai adânc in  profunzimea lucrurilor si  cercetarilor,  in miezul  trairilor  imaginare sau abstracte.

Trebuie sa avem atitudinea si inocenta din copilarie, la citirea cartilor cu povesti  de Fratii Grimm, cand ne-am lasati cuceriti si  captivati, si   am intrat, pe rand,  in pielea multor  personaje. Altfel n-avem deloc acces la profunzimea invataturilor si beneficiile imense pe care ni le ofera cunoasterea.

Sa intram (fara superstitii si idei preconcepute) in sufletul si-n inima  personajelor sau ale elementelor de matematica, ale experimentelor fizico-chimice – depinde de lucrarea avuta in analiza…

Pe undeva, intelegerea  este deci si o chestiune de credinta. Credinta se bazeaza pe logica si  pe ratiune, dar e superioara acestora. E acel “ceva” care te ridica  peste puterea “normala” de intelegere si cunoastere.

Si credinciosilor le este greu sa creada intr-un  Dumnezeu Atotputernic –  Creatorul a toate -, si in scrierile canonice ale Bibliei. E dificil  sa credem ca ele sunt inspirate  in mod direct de El, ca acei oameni (profetii)  au scris indrumati de Dumnezeu prin Duhul Sfânt. Dar pentru atei, aceste scrieri  nu se ridica  la pretentiile lor, obijnuiti mai mult cu lucrari controversate, precum  cele gen NOSTRADAMUS,  si eticheteaza aceste scrieri  ca  “inchipuite”, ca   falsuri si superstitii. Ateii contesta divinitatea, decretând ca BIBLIA nu prezinta  adevarul etern si infailibil pe care-l proclama. Pe de alta parte, lucru destul de curios, copiii sunt “invatati”sa creada in  povestirile fantastice, ale unor scriitori (de mare talent, de altfel) care nascocesc povesti nerealiste, in care animalele vorbesc, iar copiii si oamenii, asemenea lor,  se comporta nefiresc, adesea imoral si care te indeamna (predispune) la violenta si te  agita.

Apoi, o alta cale larga de  “educatie”, sunt  celebrele desene animate “Walt Disney”,  care (pe langa unele aspecte educative)  promoveaza neadevarul,  imoralitatea, brutalitatea, starea conflictuala.

Sau “Harry Potter!? O carte plina de ocultism, de la un capat la altul, a ajuns   lucrare fanion pentru o mare masa de oameni, nu doar pentru copii si tineret, cu totii sunt gata sa creada in aberatiile, inchipuirile si puterile  malefice ale intunerecului de care s-a lasat inspirata autoarea (J. K. Rowling).

O Editura din America, care tipareste cartile scolare,  a ajuns sa publice aceasta carte oculta –   “Harry Potter” -, foarte mediatizata si foarte    nociva copiilor si tinerilor,   carora li se inoculeaza in minte  si in suflet idei malefice, de  care te-ai astepta   sa fie protejati de catre  educatori si editurile scolare.

*

Cuvântul Tau este Adevarul!

Cine cerceteaza si aprofundeaza scrierile  Bibliei constata autenticitatea istorica si profetica, prin implinirea peste veacuri a celor scrise. Cercetatorii sinceri nu fac decât sa se mire cum o intreaga pleiada de scriitori,  diferiti ca stare sociala si pregatire intelectuala, de la oameni simpli,  de la pastori, pescari,  la preoti, la carturari si  medici, independenti unul de altul, au scris mesaje profetice, care,  puse  cap la cap, se potrivesc, se completeaza si formeaza un intreg unitar, Cartea canonica a Bibliei.Pentru cei sinceri, cercetatori echilibrati si deschisi, practic, citirea Cartilor Bibliei le intareste tot mai mult credinta intr-un Dumnezeu Atotputernic care vegheaza indeaproape asupra creatiei Sale, urmarind cu iubire implinirea destinului omului (Hristos in voi, speranta gloriei – COLOSENI, 1.27.

Cuvântul Lui Dumnezeu este desavârsit, iar perfectiunea  e inteleasa cu mai multa dificultate.

Pildele lui Solomon, fiul lui David, împaratul lui Israel,  pentru cunoasterea întelepciunii si învataturii, pentru întelegerea cuvintelor mintii;  pentru capatarea învataturilor de bun simt, de dreptate, de judecata si de nepartinire.” PROVERBE, 1.1-3

“1 Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor rai, nu se opreste pe calea celor pacatosi si nu se asaza pe scaunul celor batjocoritori!  2 Ci îsi gaseste placerea în Legea Domnului, si zi si noapte cugeta la Legea Lui!  3 El este ca un pom sadit lânga un izvor de apa, care îsi da rodul la vremea lui si ale carui frunze nu se vestejesc: tot ce începe, duce la bun sfârsit.” PSALM, 1.1-3

Doamne ajuta!  Doamne da izbânda!  Te rugam,  Lasa-Te inteles si  descopere-Te cât mai multor suflete,  celor care Te cauta,  celor care tânjesc  si inseteaza dupa adevaratul Izor.
GLORIE DOMNULUI!

Lasați Duhul Sfânt să lucreze…

 George Danciu

Petru, ca și Ioan, s-a uitat țintă la olog și i-a zis: „Uită-te la noi! (…) Argint și aur, n-am; dar ce am îți dau: În Numele lui Hristos din Nazaret, scoală-te și  umblă!”        FAPTELE APOSTOLILOR, 3.4-5             

                                                                               (Inspirat din Cuvântul pastorului Nelu Urs, Biserica din Hickory, NC– 8 Ianuarie 2012)


  CE AM ÎȚI DAU

 Încă din Grădina Eden, Dumnezeu i-a adus-o pe Eva lui Adam ca un ajutor potrivit.

 Omul nu e creat să fie singur. E o vorbă înțeleaptă care zice că singurătatea te omoară. Mulți o cunosc, puțini însă își aduc aminte de ea, că e adevărată…

 Nici animalelor nu le place să stea singure, cu atât mai puțin omului. Chiar dacă uneori se retrage în singurătate pentru un timp, apoi vine un  moment când dorește din nou  părtășia Continue reading “Lasați Duhul Sfânt să lucreze…”

MAGII LA IERUSALIM

George Danciu

(Din Cuvântul pastorului Nelu Urs, din 25 Decembrie 2011 – Seara, la Biserica din Hickory, NC)

După ce S-a născut Isus în Betleemul din Iudeea, în zilele împăratului Irod, iată că au venit nişte magi din răsărit la Ierusalim şi au întrebat: „Unde este Împăratul de curând născut al iudeilor? Fiindcă I-am văzut steaua în răsărit şi am venit să ne închinăm Lui.”      Evanghelia MATEI, 2. 1-2

Magii – oameni în căutarea adevărului

Întotdeauna au existat oameni de stiinta carora Dumnezeu le-a descoperit ceea ce cautau Continue reading “MAGII LA IERUSALIM”

Sarbatoarea bucuriei împlinite

George Danciu

(din Cuvântul pastorului Nelu Urs, din 25 Decembrie 2011, la Biserica din Hickory, NC)

La început era Cuvântul, si Cuvântul era cu Dumnezeu, si Cuvântul era Dumnezeu. El era la început cu Dumnezeu. Toate lucrurile au fost facute prin El; si nimic din ce a fost facut, n-a fost facut fara El. În El era viata, si viata era lumina oamenilor. Lumina lumineaza în întuneric, si întunericul n-a biruit-o. (…)Si celor cati l-au primit, adica cei care cred in Numele Lui, li s-a dat dreptul sa se faca fii ai lui Dumnezeu. nascuti nu din sânge, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu.

Si Cuvântul S-a facut trup si a locuit printre noi, plin de har si de adevar. Si noi am privit slava Lui, o slava întocmai ca slava Singurului nascut din Tatal. –

Ioan a marturisit despre El, când a strigat: „El este Acela despre care ziceam eu: „Cel ce vine dupa mine este înaintea mea, pentru ca era înainte de mine”. Si noi toti am primit din plinatatea Lui si har dupa har; caci Legea a fost data prin Moise, dar harul si adevarul au venit prin Isus Hristos. Nimeni n-a vazut vreodata pe Dumnezeu; singurul Lui Fiu, care este în sânul Tatalui, Acela L-a facut cunoscut.”

                                                                                      Evanghelia dupa Ioan, 1: 1-5; 12-18

 


ÎNTRUPAREA CUVÂNTULUI

Sarbatoarea întruparii lui Dumnezeu în omenire

Moartea presedintelui corean, Kim Jong II, a prilejuit pentru nord-coreeni o isterie în masa, fiind cu totii bulversati. Au decretat 12 zile de doliu, în care se opresc de trei ori pe zi si-l preamaresc pe fostul conducator-dictator, plecat de curând la cele vesnice.

Si, daca cei din Coreea de Sud, mai bine de 5 decenii nu si-au putut vizita rudele apropiate din Coreea de Nord, în aceste zile, de închinare înaintea celui decedat – Kim Jong II -, o pot face, granitele sunt deschise doar pentru acest scop!

Dar ce s-a întâmplat atunci când Împaratul legitim a venit în lumea noastra? El n-a gasit nici loc de poposire, iar împaratul Irod a ordonat, mai apoi, ca toti copiii cu vârsta de pâna la 2 ani sa fie omorâti, apreciind ca asa se va sfârsi cu Acest Împarat!

Multi uita ca asta era atitudinea comunistilor si în România lui Ceausescu, care a învatat lectia cultului personalitatii presedintelui în urma unei vizite la Phenian, în vremea lui Kim Ir Sen, în 1978.

Însa a venit Fiul Cerului si oamenii nu au facut un spectacol grandios, de bucurie si omagiere, dimpotriva, L-au respins.

Si astazi este aceeasi tendinta: accentul cade pe noi, pe oameni, pe eul nostru, care este satisfacut cu ocazia Craciunului (cadouri si fast).

În cotidianul Gândul gasim MESAJUL DE CRACIUN AL PAPEI BENEDICT AL XVI-LEA. “Craciunul a devenit o sarbatoare comerciala, ale carei scântei orbitoare ascund taina umilintei lui Dumnezeu.

Sa evitam a avea doar o închinare formala, închinare care adesea  lipseste cu desavârsire, desi i se cuvine toata atentia si gloria, pe care sa I le acordam din toata inima Creatorului nostru, Marelui Dumnezeu.

***

Daca ceilalti evanghelisti – Matei, Marcu si Luca-, prezinta faptele istorice, evanghelistul Ioan a tras concluziile marete. HRISTOS, Cel fara de început,  era de la început …

Întruparea Cuvântului are o mare însemnatate. Ioan ne deschide ochii sa vedem ca nu un copil, ci Însusi Cuvântul Dumnezeu S-a întrupat. Noi comunicam prin multe cuvinte, dar Dumnezeu ne-a comunicat si ne-a adus nu doar un mesaj, ci însasi Viata (lumina, Adevarul, Pâinea…totul) prin Acest singur Cuvânt facut Trup, pentru noi. E totodata si o mare taina…

Cuvântul S-a facut Trup; nu Maria a facut, El S-a facut pe Sine (a ramas însarcinata prin umbrire de la Duhul Sfânt).

Lucrarea lui Dumnezeu nu o putem întelege decât prin credinta.

Papa Benedict al XVI-lea a vorbit celor peste 1 mld de catolici, cerându-le, sa puna la o parte luxul, sa se smereasca, pentru ca acest pamânt (om) sa-L poata primi pe El, sa poata lua trup în fiecare.

Hristos s-a nascut în umilinta.

Iar Craciunul, azi, nu mai e în lipsuri, în nevoi, e acela al bunastarii si îmbuibarii!

Isus nu poate fi gasit de cei mândri, caci ei, dimpotriva, cauta sa-l omoare!

Cuvântul (…) TRUP,  Acesta e miracolul cel mai mare, nu îngerii sau magii sau pastorii sau Maria sau Iosif! Nu ei, unii ca ei au mai fost si vor mai fi.

Doar Acesta este Unic, un miracol. El e miracolul care ne poate schimba viata, în mod dramatic, dar în sens pozitiv. Trecându-ne, dintr-o moarte spirituala, la o viata spirituala. De la viata imorala, la o viata morala, binefacatoare.

El, Cuvântul Întrupat, Isus, este adevarata Sarbatoare si pricina laudelor noastre si bucuria noastra.

Domnul Isus – prin Întruparea Sa, glorioasa -, intra în istorie, El care era separat de creatia Sa (El fiind din vesnicie Dumnezeu), intra în creatie si totusi ramâne Dumnezeu (si Om).

El, Isus, e Cuvântul ce a ales sa fie Trup si a fost si este mereu în control. La 12 ani era de negasit de catre Iosif si Maria si le-a spus: Oare nu stiati ca trebuia sa fiu în Casa Tatalui Meu?

Cea mai mare minune e ca El poate fi cu fiecare care Îl primeste:

Isus i-a zis: „Daca Ma iubeste cineva, va pazi Cuvântul Meu, si Tatal Meu îl va iubi. Noi vom veni la el si vom locui împreuna cu el. (Ioan, 14.23)

La început Dumnezeu a facut cerurile si pamântul (Geneza, 1.1)

La început era Cuvântul, si Cuvântul era cu Dumnezeu, si Cuvântul era Dumnezeu. El era la început cu Dumnezeu. Toate lucrurile au fost facute prin El; si nimic din ce a fost facut, n-a fost facut fara El. (Ioan, 1.1-2)

La început era Hristos …Si toate s-au facut prin El…

Dumnezeu a voit sa le faca cunoscut … taina … si anume: Hristos în voi, nadejdea slavei. (Coloseni, 1.27)

Hristos a lasat slava Sa, din Cer, a coborât si a luat chip de rob, de om smerit, si a împlinit lucrarea lui Dumnezeu de salvarea a omului din moarte si pacat, facându-se în locul nostru pacat si moarte!

Toata Biblia e plina de prorocii care s-au împlinit:

Geneza 3.15: Vrajmasie voi pune între tine si femeie, între samânta ta si samânta ei. Aceasta îti va zdrobi capul, si tu îi vei zdrobi calcâiul.

Deut. 18.15: Domnul Dumnezeul tau îti va ridica din mijlocul tau, dintre fratii tai, un proroc ca mine: sa ascultati de el!

Ps.2.7: „Eu voi vesti hotarârea Lui” – zice Unsul – „Domnul Mi-a zis: „Tu esti Fiul Meu! Astazi Te-am nascut.

Mica 5.2: „Si tu, Betleeme Efrata, macar ca esti prea mic între cetatile de capetenie ale lui Iuda, totusi din tine Îmi va iesi Cel ce va stapâni peste Israel si a carui obârsie se suie pâna în vremuri stravechi, pâna în zilele vesniciei.

Dar toate aceste profetii, sunt cumva palide prevestiri, fata de slava extraordinara a Întruparii eterne.

În secolul nostru este un atac fara precedent la realitatea istorica a nasterii din fecioara. Iar Evangheliile (evanghelistii) nu fac interpretari pe aceasta tema, consemnând-o ca atare, istorie si evanghelie. Îns? nu au fost atacuri în prima suta de ani, deoarece era o realitate istorica, se putea pune degetul pe data când s-a întâmplat evenimentul!

Prin nasterea din fecioara, Sarbatorim intrarea Supranaturalului în natural (Luca, 2.32-33). E un nou început pentru omenire. A venit Emanuel (Dumnezeu e cu noi). Prezenta lui Dumnezeu este cu noi si în noi. I se va pune Numele Isus, caci va mântui pe poporul Lui de pacate. A deschis drumul si oportunitatea spre mântuire.

Caci prin har ati fost mântuiti, prin credinta. Si aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu. (Efeseni, 2.8)

Se descopera ca Dumnezeu si Om, în acelasi timp.

caci M-am coborât din cer ca sa fac nu voia Mea, ci voia Celui ce M-a trimis. (Ioan, 6.38)

Isus, fiindca stia ca Tatal Îi daduse toate lucrurile în mâini, ca de la Dumnezeu a venit si la Dumnezeu Se duce… (Ioan, 13.3)

Dar putea Dumnezeu sa ne aduca si altfel mântuirea (iertarea si salvarea din starea de pacat)? Nu, categoric, nu (Romani, 3), ci a adus-o prin El, Dumnezeu-Om.

Daca Cuvântul nu se întrupeaza în noi, nu avem Craciun!

Iar când se întrupeaza, avem bucurie legitima!

Nu este minune, miracol, fara El. Isus este primul nascut dintre mai multi frati („…asemenea chipului Fiului Sau, pentru ca El sa fie Cel întâi nascut dintre mai multi frati.” Romani, 8.29).

Nasterea din nou este miracolul facut de Dumnezeu, prin Duhul Sfânt în om.

Aceasta Sarbatoare este una pur omeneasca, daca nu avem Cuvântul Întrupat în noi.(BIBLIA, Ioan, 14.23; Coloseni, 1.27).

Însa despre aceasta Sarbatoare vorbesc majoritatea oamenilor, e pe buzele omenirii! Pacat ca nu e si în inima Sarbatoarea sfintei întrupari!

Dumnezeu face minuni! El ne scoate din ghearele pacatului, al Satanei, si ne aseaza în locurile ceresti, morale si curate.

Sa saltam în sus de bucurie, ca experimentam aceasta întrupare, acest Maret Adevar, aceasta Mare Promisiune!

Fiecare dintre noi trbuie sa fie Maria, pentru a-L putea avea pe El, în fiecare zi cu noi, pe Dumnezeu (Emanuel), Cuvântul care S-a îmbracat în timp…în omenire!

Crezi? El îti va schimba viata.

Asta e Sarbatoarea Biruintei Lui, a Luminii asupra întunerecului (din lume) din inima ta!

Glorie Domnului Nascut, Întrupat! Amin.

 

 

Taina lui EMANUEL

Inca din copilarie am auzit numele Emanuel de mai multe ori. Mi-au trebuit ani intregi si mai ales o profunda experienta spirituala pentru a intelege o mica parte din taina acestui nume pe care l-am imprumutat din Sfintele Scripturi si l-am dat cu multa dragoste copiilor nostri.

Cine este insa Adevaratul Emanuel? Care este semnificatia existentei si a venirii Lui pe pamantul acesta?

Bineinteles ca deja cititorul meu  a realizat ca este vorba despre Isus Christos – Mantuitorul nascut in ieslea umila din Betleem.

Dar de ce este numit si Emanuel?

Profetul Isaia in capitolul 7 cu versetul 14  vorbeste despre un Semn pe care Insusi Dumnezeu il va da casei lui David si noua tuturor: “De aceea Domnul insusi va va da un semn: Iata, fecioara va ramane insarcinata, va naste un fiu, si-i va pune numele Emanuel (Dumnezeu este cu noi).” Apoi in capitolul 9 ne vorbeste despre o vreme cand intunericul isi va peirde suprematia si “Poporul, care umbla in intuneric, vede o mare lumina; peste cei ce locuiau in tara umbrei mortii rasare o lumina” .

De ce se intampla toate acestea? Si tot profetul raspunde: “Caci un Copil ni s-a nascut, un Fiu ni s-a dat, si domnia va fi pe umarul Lui; Il vor numi: Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Parintele vesniciilor, Domn al pacii.” (cap 9:6).

Deci EMANUEL este ISUS CHRISTOS, dar cine este Isus Christos?

Un Copil ni s-a nascut – Isus Christos vorbeste despre Sine Insusi ca fiind Fiul Omului, cu alte cuvinte OM ca noi toti. Aici, cu mult timp inainte de a se intampla acest eveniment, profetul ne descopera natura umana a Mantuitorului. Ba mai mult in capitolul 7 ne descrie in mod clar de ce Christos este “Sfantul care se va naste” si nu cel nascut in pacat, de care vorbeste psalmistul David in Psalmul 51.

Emanuel este OM, dar nu un om pacatos si nascut in pacat, ci Sfantul lui Dumnezeu conceput intr-un mod spranatural si nascut intr-un mod unic – prin fecioara. El este “Samanta femeii”  (si nu a barbatului) despre care se vorbeste imediat dupa caderea omului in Geneza 3:15. El este Cel care va zdrobi capul sarpelui cel vechi.

Emanuel trebuia sa fie om, insa nu unul care sa mosteneasca pacatul adamic, ci Cel care va fi cel de-al doilea Adam si prin care va intra lumina mantuirii in lume. El trebuia sa fie om, ca sa poata purta pacatele omenirii, insa trebuia sa fie Mielul de jertfa fara cusur fagaduit inca din vremuri stravechi pe cand Avraam isi ducea pe Muntele Moria pe fiul sau Isac ca sa fie jertfit. El trebuia sa fie om pentru a deveni “Cel intai nascut dintre mai multi frati” , pentru a putea sa ne inteleaga, pentru a fi Marele Preot care ne reprezinta si care mijloceste pentru noi.

Un Fiu ni s-a datIsus nu este doar un om sfant, ci profetul ni-l prezinta aici ca fiind Cel de aceeasi natura cu Dumnezeu, Cel despre care insusi Tatal spune mai tarziu: “Acesta este Fiul meu Preaiubit, de El sa ascultati”. Anselm de Canterbury in lucrarea sa “De ce a devenit Dumnezeu om” – vorbind despre taina rascumpararii omului spune despre faptul ca omul era dator lui Dumnezeu cu un pret pe care numai Dumnezeu il putea plati.

Era nevoie ca Emanuel sa fie divin pentru ca El este Cel care a satisfacut pe deplin dreptatea divina care pedepseste pacatul prin moarte. Emanuel, Cel fara pacat a fost facut pacat pentru noi, pentru ca noi sa fim facuti fara vina prin credinta in El. Era nevoie ca El sa fie divin si mai mult decat atat de aceeasi natura cu Dumnezeu, adica Dumnezeu – pentru ca prima porunca din Lege afirma clar ca ne este interzis a ne inchina la alti dumnezei. Era nevoie ca El sa fie Dumnezeu, pentru ca numai Dumnezeu putea concepe si implini un asemenea plan pentru salvarea omului din pacat.

Imi cer iertare cititorului daca l-am apasat in aceste cateva randuri cu concepte poate straine de gandirea domniei sale, insa acesta este motivul pentru care am afirmat de la inceput ca mi-au trebuit ani de zile si o profunda experienta spirituala pentru a intelege putin din seriozitatea si adancimea acestor adevaruri.

Doar prin umila lumina a acestor cateva adevaruri sfinte realizez ce mult inseamna pentru Dumnezeu sa spuna ca EL ESTE CU NOI.

Cu atat mai mult pretuiesc acest nume al Mantuitorului si sarbatoresc in ziua de astazi nu craciunul, ci Intruparea lui Dumnezeu, care datorita dragostei Sale “extravagante” (cum spunea cineva) a alcatuit acest minunat plan de salvare si L-a trimis pe Unicul Sau Fiu, pentru ca noi sa ne bucuram de aceasta realitate a prezentei lui depline in viata noastra.

Ce taina adanca…dragostea lui Dumnezeu… dorinta lui de a fi cu noi… cautarea pe care a inceput-o inca din Gradina Edenului, cand a intrebat pe omul cazut: “Unde esti?”

Inca odata marturisesc ca nu inteleg decat foarte putin din aceasta taina, insa ma bucur pe deplin de consecintele implinirii ei in viata mea.

Nadejdea mea este ca si tu dragul meu cititor sa te bucuri impreuna cu mine de EMANUEL.

Intruparea supranaturala a Fiului lui Dumnezeu

Explicatii sumare.Aplicatie.


Prin neascultarea Evei si a lui Adam, de porunca si pretentiile lui Dumnezeu, a intrat pacatul in lume si in toti oamenii.
Daca citim prima pagina a Scripturii, vedem ca la inceput Dumnezeu a facut cerul si pamântul. Apoi Dumnezeu a zis: “Sa fie lumina!”. Si a fost lumina. Cuvântul lui Dumnezeu are mare putere, ce zice se si face.
Asa a fost si cu intruparea Fiului lui Dumnezeu, Iisus, intruparea s-a infaptuit in mod supranatural, contrar legilor pamântesti, in fecioara Maria, la cuvântul rostit de Dumnezu, cu sute de ani mai inainte in cartea Isaia 7.14 [“De aceea Domnul insusi va va da un semn: Iata, fecioara va ramâne insarcinata, va naste un fiu, si-i va pune numele Emanuel (Dumnezeu este cu noi)]” si Isaia 9.6 ( “ Caci un Copil ni s-a nascut, un Fiu ni s-a dat, si domnia va fi pe umarul Lui; Il vor numi: Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Parintele vesniciilor, Domn al pacii.”). In Maria, deoarece ea avea un caracter impecabil si traia in temere si ascultare de Dumnezeu. Pentru un Dumnezeu atotputernic, care a creat totul din nimic, prin cuvântul Sau, a fost cât se poate de normal sa aduca in lumea noastra pe Fiul Sau Iisus intr-o fecioara asa cum promisese.
Prin ascultarea desavârsita de Dumnezeu a celor doi protagonisti, Maria si Iisus, s-au creat premisele necesare mântuirii noastre din ghiarele pacatului si al mortii spirituale. Mai apoi, mântuirea si rascumpararea noastra din pacatul mostenit si comis nemijlocit de catre fiecare dintre noi, a fost desavârsita prin viata exemplara si pilduitoare a lui Iisus, si, concret, prin jertfa suprema adusa pe lemnul crucii, murind ca plata a pacatelor noastre, dar a a treia zi a inviat, ca Unul care avea viata in Sine, si pentru ca noi am fost socotiti neprihaniti, prin credinta in El (Romani 4.25).
Cum de avea Maria un caracter impecabil? Pentru ca , atât ca fiica, ca fecioara, ca logodnica, ca sotie si, apoi, ca mama, ea a fost intr-o relatie foarte buna cu semenii si cu ea insasi, dar, si vietuind cu reverenta, temere si adorare fata de Creatorul ei. Maria a ales sa se teama de Dumnezeu, a ales sa asculte de pretentiile lui Dumnezeu si sa-L iubeasca mai mult decât orice altceva. Asa se face ca in ea s-a intrupat pruncul Iisus.

Daca urmarim ce a consemnat Scriptura despre atitudinea Mariei, retinem:
a) cu privire la intruparea lui Iisus in fiinta sa: “ Maria a zis: Iata, roaba Domnului; faca-mi-se dupa cuvintele tale! Si ingerul a plecat de la ea.” (Luca 1.38)
b) la marturia depusa de pastorii care au primit de la ingeri informatii despre divinitatea pruncului Iisus: “Maria pastra toate cuvintele acelea, si se gândea la ele in inima ei.” (Luca 2.19)
b) la nunta din Cana, când au ramas nuntasii fara vin: “Mama lui a zis slugilor: Sa faceti orice va va zice Iisus”. (Ioan 2.5)

APLICATIE. Si noi putem urma pilda Mariei. Sa ne slefuim si noi un caracter ca al ei, cu o moralitate pretioasa inaintea lui Dumnezeu. Sa cautam sa avem o atitudine si o traire placuta inaintea lui Dumnezeu, sa-L iubim mai intâi pe El si acestea toate ne vor conduce in final la intruparea lui Iisus in viata noastra.
Iata ca miracolul Craciunului este o realitate supranaturala care se produce in inimile celor care il asculta pe Dumnezeu si au credinta in Dumnezeu, in implinirea promisiunilor Sale consemnate pentru oameni ca Testament in scriptura. Amin!

Adevar si Legenda

In GARDIANUL din 18 sept.2009, sub titlul “Vesmintele Domnului. Cele doua camasi ale lui Hristos”, Dumitru Manolache readuce in atentia cititorilor un subiect mai mult decat controversat.

giulgiuPe linia bisericilor traditionale, cum se intampla adesea, accentul si pledoaria nu se pun pe adevar, ci pe legenda. Nu se aduce in prim plan ceea ce este certitudine si valoare. Centrul de greutatea al religiozitatii e mutat pe ceva nesemnificativ si putin important.
Autorul incearca o saracacioasa lamurire a ceea ce e efemer. In esenta, spune: “Exista in Germania si in Franta asemenea sfinte relicve despre care presa locala scrie contradictoriu de fiecare data cand acestea sunt scoase spre inchinare. Nu este de mirare acest lucru, pentru ca, aproape de fiecare data, multi fac o confuzie intre hainele lui Iisus si camasa Acestuia. Noi vom vorbi astazi despre camasa lui Hristos si despre alte cateva haine ale Domnului.” Continue reading “Adevar si Legenda”