COMENTARII DIN MARGINEA PLOII
comentez – din
marginea ploii – fără a ţine cont că-s şi eu
ploaie
şiroaie
de cuvinte – din ce în ce mai
greoaie… Continue reading “ADRIAN BOTEZ: COMENTARII DIN MARGINEA PLOII”
COMENTARII DIN MARGINEA PLOII
comentez – din
marginea ploii – fără a ţine cont că-s şi eu
ploaie
şiroaie
de cuvinte – din ce în ce mai
greoaie… Continue reading “ADRIAN BOTEZ: COMENTARII DIN MARGINEA PLOII”
„Suntem români, vrem să rămânem români și cerem egală îndreptățire a națiunii noastre.”
– M. Eminescu
15 ianuarie este ziua de naștere a marelui poet care a bucurat nația noastră cu doar 39 ani de viață, dar cu o imensă activitate literară. 46 de volume, aproximativ 14.000 de file au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu în 1902. A fost poet, prozator și jurnalist, cea mai importantă voce poetică din literatura română. Continue reading “Vavila Popovici: 167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL”
DOINA COPACIULUI-VERB
foaie verde-n rugi de coastă
înflorit-a-n rai fereastră:
copaciul din ţara noastră
zburatu-s-a pe-o măiastră
până în povestea voastră:
Copaciul Hristos de Munte
coaroana-i sângeră-n frunte… Continue reading “Adrian Botez: DOINA COPACIULUI-VERB”
“PARALELISMUL SINGURĂTĂŢII”de Tatiana Scurtu-Munteanu
Recenzie de Virgil Șerbu Cisteianu
La prima vedere, titlul acestui volum, îl poate duce pe cititor cu gândul la cunoscuta teoremă a lui Thales referitoare la cele două linii paralele. Lucrurile, însă, nu stau aşa. Prin folosirea acestui titlu, cititorul va sesiza că de fapt autoarea constată, compară, apropie lucrurile şi fiinţele, subliniindu-le asemănarea şi deosebirea. “Cerul e surd/ Şi apa e mută/,/ […] Soarele-i gri/ Şi iarba e udă/ Şi plumbul îmi e ideal“. (Paralelismul singurătăţii p. 55)
Pentru Tatiana Scurtu Munteanu cunoaşterea înseamnă bucuria frumuseţii. Continue reading “TATIANA SCURTU-MUNTEANU ŞI PARALELISMUL SINGURĂTĂŢII”
164 de ani de la naşterea lui Eminescu
„Suntem români, vrem să rămânem români şi cerem egală îndreptăţire a naţiunii noastre.”
M. Eminescu
Mihai Eminescu a bucurat naţia noastră cu doar 39 ani de viaţă, dar cu o imensă activitate literară. 46 de volume, aproximativ 14.000 de file au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu în 1902. A fost poet, prozator şi jurnalist român, cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Ion Caraion scria: „Eminescu este imponderabil şi muzică”. Ion Luca Caragiale spunea că Eminescu avea Continue reading “„Of, Doamne, Doamne!””
Frunză verde mărgărit,
Mândro, de când m-ai iubit,
Au trecut fix patru ai,
Fără să mi te mai dai! Continue reading “Cântec haiducesc”
Anca GOJA
Ziua de nastere a lui Mihai Eminescu, ce coincide cu Ziua Culturii Nationale, a fost marcata la Biblioteca Judeteana „Petre Dulfu” cu o zi mai devreme, adica sâmbata, 14 ianuarie, în prezenta unui public numeros. La evenimentul de la biblioteca a participat si o delegatie coreeana, care a vizitat, cu aceasta ocazie, primul Colt Coreean din lume, deschis în aceasta locatie.
Dr. Teodor Ardelean, directorul bibliotecii, a fost cel care a vorbit auditoriului despre poetul national: „Mântuitorul nostru în limba este Mihai Eminescu. Au început cârcotasii sa lucreze si la acest piedestal, dar n-au reusit sa darâme monumentul, pentru ca el e în noi. Noi îl cântam pe Eminescu de câte ori avem sufletul încarcat de o povara. Ne-a lipsit Eminescu si Îi multumim lui Dumnezeu ca ni l-a dat. Nu stiu ce ne-am fi facut fara el în acele vremuri…”.
Studentul Razvan Marton a lecturat o poezie de Mihai Eminescu, iar Corala Armonia, dirijata de prof. Mihaela Bob Zaiceanu, a interpretat cântece pe versuri ale Luceafarului poeziei românesti, precum si câteva prelucrari folclorice. „În fiecare an, Corala Armonia învata un cântec eminescian nou”, a dezvaluit dr. Teodor Ardelean, aprobat fiind de membrii corului condus de Alexandru Nicolici.
Sarbatoarea poeziei si a cântecului a fost încheiata de recitalul Casandrei Maria Hausi, care a interpretat inclusiv balade de pe albumul ce poarta prenumele mamei sale, „Doina”, material discografic ce va fi lansat în curând. Casandra Maria Hausi i-a multumit, cu aceasta ocazie, etnologului Pamfil Biltiu, care i-a oferit o parte dintre doinele cuprinse pe album. Interpreta, care a devenit cunoscuta dupa ce, în urma cu doi ani, a obtinut trofeul „Maria Tanase” la cel mai cunoscut festival-concurs folcloric din tara, interpreteaza, cu vocea sa inconfundabila, hori cu noduri, cu sau fara acompaniament, aducând în actualitate cântece autentice stravechi care risca sa fie uitate în acest peisaj plin de stridente si kitsch al „muzicii populare” actuale.
Sa nu uitam ca „Ziua lui Eminescu e în fiecare zi, pentru ca în fiecare zi vorbim româneste”, vorba directorului Teodor Ardelean…
Baia Mare
17 ianuarie 2011
Menut Maximinian
PE ARIPA CERULUI
Editura Karuna
Bistrita, 2008
O carte excelenta a timpurilor noastre. Sursa de inspiratie a fost, cred, variatia in timp a momentului, atat din imprejurimile localitatii Bistrita cat si cele din tara in general. Autorul este un condeier nemaipomenit si cu o nemarginire care si-a exprimat opinia asupra evenimentelor de pe meleagurile noastre, din ultimi douazeci de ani. Licentiat, inteligent, jurnalist de marca, Menut Maximinian incadreaza de o asa maniera cuvintele-faptele vietii de astazi – in haina intelepciuni cu atata sensibilitate, cu atata durere, cu atata gravitate, zbuciumul sunetelor adancind scrierea pana pe aripa cerului.
Reflexia gandirii, alearga intre cer si pamant, zicand: „A fi poet este fara doar si poate, ochiul care soarbe profunzimea ideii adaptand-o in timp si spatiu”. Dar Menut Maximinian, a taxat acest timp si spatiu, de douazeci de ani, fara sa ne dea insa nici o speranta. Ne-a relatat situatia existentiala… doar, „Veselia se impletea cu bunastarea” odata… „O biserica construita cu suflet pe meleagurile nemuriri” era odata… pe aripa cerului. Acum: „Satul populat in cea mai mare parte de batrani isi asteapta cu nerabdare fii si nepotii. La porti babele si mosii se uita lung dupa postas, care nu mai aduce nici un semn…”.
Cele treisprezece episoade care compun cartea, dezbat fiecare cate o durere, cate un dor, cate o grea imprejurare, dar evenimente care s-au petrecut si se mai petrec si acum la noi. A ilustrat realitatea faptelor. Textele aluneca in zone care pe vremuri erau sate cu intinderi vaste, cu obiceiuri autentice si atmosfera calda. Astazi si arhitectura satului este diferita. Panorama lui este alta acum. Doar cate un preot a mai facut vreun muzeu, in casa unde locuia, care sa adaposteasca colectii de antichitati, cate o biblioteca si cateva obiecte religioase.
„Pe meleaguri de cant si dor, unde doinesc a jale si frunzele codrilor” a mai ramas doina strabuna – muzica ce-l caracterizeaza pe roman – „Muzica a fost de-a lungul timpului balsam de mangaiere pentru cei care erau nelipsiti la jocul satului in zile de sarbatoare”. Daca oamenii erau intelepti putea sa fie balsam de bucurie!
Cartea este o sursa de informatii care ofera cititorului faptele traditionale, obiceiurile romanesti, precum o baza de date in imagini! Dorim sa citeasca cartea multe, multe persoane, pentruca, cititorul este vectorul nostru de reclama, iar aceasta lucrare acest lucru il ilustreaza!
Doina DRAGAN
Timisoara
21 ianuarie 2011