Străchinile lui Isărescu şi antirachetele lui Obama

Banca Nationala a RomânieiMaria Diana Popescu

Atenţie români, banii la ciorap! Niciun politician din bătătură nu ne mai poate asigura că naţionalizarea depozitelor nu se va întîmpla şi la noi. Sub umbrela instituţiilor financiare, e o mare mafie la nivel planetar! Marea confiscare din Cipru, pusă la cale de miniştrii de finanţe din zona euro, de F.M.I. şi, fireşte, de cei care au orchestrat criza financiară a lumii, e un abuz fără precedent şi n-are legătură, cum motivează ei, cu depozitele magnaților ruşi! Încălcarea garantării depozitelor bancare este un spectru sinistru pentru sud estul Europei. Ciprioţii s-au trezit jefuiţi peste noapte, cu conturile blocate, de unde vor fi extraşi 6,75% pentru toate depozitele de pînă la 100.000 de euro şi 9,9% pentru ce depăşeşte, banii fiind folosiţi, chipurile, la „salvarea” sistemului financiar”. Continue reading “Străchinile lui Isărescu şi antirachetele lui Obama”

Ce sa-ti aduca Anul Nou?

RestemanGettaGeorgeta Resteman
  .
De vrei ca tânar sa ramâi, iubeste
Dragostea-ti daruieste vesnicie
Râde cu toata fiinta, hai, zâmbeste
Ascult-a sufletului simfonie.
.
Iar daca-ti vine uneori sa plângi
Inima-ti mare de iubire-i plina
Citeste, lasa mâinii tale stângi
Emotii strecurate prin lumina
.
Cu dreapta scrie apasat „speranta”
Si fii ascultator si întelept
Inteligenta n-o uita restanta
Vei reusi gândind, mereu destept!
  .
Viseaza, visului nu-i tine locul
De neguri ocupat, e-n legea firii
Cu busuioc în sân s-astepti norocul
Visarea-i rasuflarea fericirii!
  .
Nu uita jocul, fiind copil mereu
Si-n a copilariei prospetime
Te scalda, în lumini de Dumnezeu
Cu bratul Lui în vesnics unime.
  .
Fa-ti timp ca sa traiesti, caci clipa trece
Se scurge lin, pe fruntea-nrourata
Nu lasa nouri, ca-s povara rece
Iar clipa nu se-ntoarce niciodata!
  .
Cu suflet cald si plin de bucurie
Treci vesel iarasi pragul dintre ani
Sa fii cu Universu-n armonie
Când îti urez din suflet „La multi ani!”
.
Limassol, Cipru, 1 ianuarie 2013

Declinul Credintei Crestine în România si în întreaga lume

HotNews.ro , din 18 Aprilie,  semnaleaza o situatie alarmanta pentru lumea  crestina


Credinta in Dumnezeu este in declin in intreaga lume, cu exceptia Rusiei, Sloveniei si Israelului. Cei mai multi atei, in tarile scandinave – studiu

În studiu putem citi ca „Filipinezii sunt poporul cel mai credincios din lume, spre deosebire de scandinavi si de locuitorii din fostele tari ale blocului comunist, potrivit unui studiu al cercetatorilor americani care noteaza ca, cu cat o persoana este mai in varsta, cu atat crede mai mult in Dumnezeu, relateaza AFP.

Tarile in care oamenii cred cel mai mult in Dumnezeu sunt adeseori catolice. La acestea se adauga Statele Unite, Israelul si Cipru, potrivit raportului universitatii din Chicago (NORC) “Credinta in Dumnezeu in timp si pe tari”, bazat pe studii internationale realizate in 30 de tari in 1991, 1998 si 2008. Romania nu a fost cuprinsa in acest studiu.

Aproximativ 94% dintre filipinezi sunt credinciosi, urmati de chilieni (88%) si americani (81%), fata de doar 13% dintre germanii din fosta RDG si 20% dintre cehi.

Potrivit acestui studiu, tarile cu cei mai multi atei sunt cele scandinave si cele ale fostului bloc estic (cu exceptia Poloniei). Cea mai mare proportie de atei se intalneste in randul germanilor din fosta RDG (59%), care nu au crezut niciodata in Dumnezeu.

Credinta in Dumnezeu este in declin in intreaga lume, cu exceptia Rusiei, Sloveniei si Israelului.

In Statele Unite, 54% dintre tineri sunt siguri de existenta lui Dumnezeu, fata de 66% in randul persoanelor in varsta

***

Studiul scoate în evidenta o trista realitate, procentul mic al tinerilor care cred în Dumnezeu, 23%:

In schimb, credinta este mai mare la persoanele in varsta. In medie, 43% dintre oamenii în vârsta de 68 de ani sau peste sunt siguri ca Dumnezeu exista, fata de 23% in rândul persoanelor cu varste de 27 de ani sau mai tinere.”

***

Dintre posibilele cauze, mentionam:

1. Ateismul este starea normala a omului natural, firesc. Îns? ortodocsii cred, gresit, ca omul se naste in religia parintilor lor, precum primesc cetatenia, care vine de la sine.

2. Traditiile oamenilor nu sunt crestine. Scoala nu mai promoveaza crestinismul, Biblia nu e o carte recomandata.

3. Oamenii, prin „grija” si la îndemnul preotilor,  au scos vorbe cum ca au vazut icoane facând minuni, ape care au tamaduit, locuri care au facut cutare sau cutare lucruri. Aceste “fapte” nu sunt decât niste minciuni scornite care sa atraga oamenii (populatia) în acele locuri unde si-au deschis ei punctele de lucru.

Observatie: În toate locurile, satele, orasele lumii, nemaivorbind de spitale si policlinici, Dumnezeu a facut si face zi de zi multe minuni,  dând sanatate oamenilor în nenumarate rânduri. Iar în acele locuri speciale, nu s-a întâmplat  si nu se întampla nimic iesit din comun.

4. Religia crestina – majoritara, catolica sau ortodoxa – promoveaza obiceiuri omenesti, interesele conducatorilor lor, materiale, doctrine false (icoanele, crucea, moastele si mistificari, fara numar), puse alaturi de adevarul prezentat deformat.

5. Nu este promovata Scriptura – Biblia, Cuvântul Sfânt al lui Dumnezeu, ci surogate ale denominatiunilor crestine

6. Nu este urmarita smerenia înaintea Dumnezeului nevazut, Creatorului  care poarta de grija creatiunii Sale, omului. Nu icoanele si apele, zise tamaduitoare, aduc binele omului, ci numai Dumnezeu care e Singurul care  face minuni.

PROMOVAREA NONVALORII… BRAND NATIONAL?

Georgeta RESTEMAN

Cât vom mai asista la aceste „piese de teatru ieftin” care  ascund sub reclame socante „prezente scenice” semianalfabete? Dureros! E cumplit sa vezi cum se atribuie titluri si diplome, fara nicio jena unora care de-abia stiu sa lege doua vorbe în limba materna si nici acelea corecte,  si în momentul în care dau „switch-ul” pe limba pe care ar fi trebuit sa o asimileze (dar n-au fost  în stare) devin mai mult decât penibili si sa lasi tineri eminenti, inteligenti, olimpici sa-si caute norocul pe alte meridiane unde valoarea lor este, într-adevar apreciata!

 ***

 Daca în urma cu doua luni am parasit o tara care-mi este si-mi va ramâne mereu aproape de suflet, am facut-o pentru ca din preaplinul sufletului se revarsa prea multa amaraciune peste toate mizeriile la care am asistat, neputincioasa, în ultimii ani, cautând peste granite nu un simplu refugiu, nu goana dupa îmbogatire sau huzurul, ci doar un mijloc de supravietuire pe care tara mea, tara noastra a tuturor celor care suntem români nu mai poate sau mai bine zis nu mai vrea sa ne-o ofere.

 Esti corect, esti cinstit, esti onest, esti sincer si mai „ai si ceva în cap”? Nu esti bun! Nu faci compromisuri? Nu ai ce cauta în România! Nu stii sa te lingusesti si sa te supui mediocritatii sau de-a dreptul tâmpeniei? Esti un paria al societatii cangrenate de boala parvenitismului si a cameleonismului exacerbat, a impotentei intelectuale ridicate la rang înalt si-a promovarii non-valorii…

 N-as fi dorit sa ma folosesc de sintagma „trist dar adevarat”, devenita de-acum banala si uzitata adesea când se face referire la ceea ce se petrece în tarisoara noastra, unde cândva, „demult, tare demult…” (parafrazându-l pe Tudor Chirila de la Vama Veche), occidentalii veneau si se înfruptau din darnicia „micului Paris” si se desfatau în frumusetile oferite de cadrul natural de exceptie si ospitalitatea României noastre – dar iata-ma silita sa rostesc fara sa vreau: da, „trist dar adevarat!”.

 Urmaresc zilnic, gratie serviciilor unei companii românesti de televiziune prin cablu care opereaza si în Cipru, stiri, actualitatea româneasca în toata „splendoarea” si decaderea ei, cu „acces direct” la cancanuri si „perieri” de prost gust care te fac, pe de-o parte, sa nu regreti ca stai departe de acea societate bolnava, dar pe de alta, naste revolta, sentimentul acela care clocoteste în tine zbatându-se sa demonstreze ca nu toti românii sunt tâmpiti, ca nu sunt nici „figuranti” pe o scena a valorilor rasturnate si nici „actori de tinichea”.

România are valorile ei, atâtea câte-au mai ramas „acasa” si trebuie sa si le pastreze intacte, curate, limpezi si departe de interese meschine – care sunt, fara îndoiala, în total dezacord cu menirea lor ca valori! O societate sanatoasa se construieste si rezista oricaror „intemperii” cu oameni corecti, cu oameni valorosi, cu oameni cu un caracter puternic!

 Cât vom mai asista la aceste „piese de teatru ieftin” care ascund sub reclame socante „prezente scenice” semianalfabete? Dureros! E cumplit sa vezi cum se atribuie titluri si diplome, fara nicio jena unora care de-abia stiu sa lege doua vorbe si nici acelea corecte si sa lasi tineri eminenti, inteligenti, olimpici sa-si caute norocul pe alte meridiane unde valoarea lor este, într-adevar apreciata! Noi, cei care-am depasit vârsta maturitatii ne resemnam, sau poate nu! Dar ei? Tinerii acestia minunati, ce fac? Chiar daca BAC-ul de anul acesta a demonstrat „clasa” majoritatii, exista un segment care merita toata cinstea si aprecierea…

 Si argumentez cele afirmate anterior printr-un exemplu concludent: în luna iunie a avut loc la Larnaca a XV-a editie a Olimpiadei Balcanice de Matematica pentru Juniori, organizata de Asociatia de Matematica din Cipru, la care elevii români au luat nici mai mult, nici mai putin de 6 medalii: 3 de aur, 2 de argint si premiu special al juriului pentru originalitatea solutiei gasite pentru o problema, obtinând în acelasi timp punctajul maxim! Cinste lor si celor care i-au crescut si i-au instruit! Va puteti edifica asupra acestui succes al tinerilor matematicieni români, accesând link-ul de mai jos.

http://www.ziare.com/articole/olimpiada+balcanica+matematica

 Câte mijloace media din România au evidentiat rezulatele meritorii ale acestor muguri de român, „micutilor Einsteini” – cum catalogati în „Ziarul românesc din Cipru”? La valoarea lor nu s-a avut „acces direct”?

 Fratilor, stopati odata aceste practici de-a dreptul nebunesti si treziti-va! Ne faceti neamul de râs! Creati voit o imagine mizerabila asupra României noastre care de-abia mai respira de sub mormanul de ineptii care se petrec în ea! Nu este suficient cât împieteaza asupra noastra faptele celor care cersesc, care fura, care înseala, care îsi etaleaza „frumusetile” prin parcurile si locurile rau famate din tarile în care s-au pripasit si datorita lor, de multe ori ti-e pur si simplu jena sa vorbesti româneste de teama de a nu te aseza la acelasi nivel cu ei/ele? Suficient! Opriti-va! Eu ma opresc acum aici (dar nu pentru mult timp!): cine are minte sa priceapa, cine are ochi sa vada si cine are putere sa actioneze!

 „E nevoie de schimbare!” – ne-am saturat auzind acest lucru de ani buni, dar nu s-a schimbat nimic! Ba da! – îmi cer scuze, s-a schimbat din rau, în mai rau: promovarea non-valorii a devenit brand national!

Limassol, Cipru

15 iulie 2011

CIPRU (3) – SCURTE EVADARI, DESCOPERIRI MARETE!

de Georgeta RESTEMAN

 

 

Ajunsesem de-abia de trei zile pe insula din Mediterana si vazusem atâtea locuri minunate! Împreuna cu minunatia mea de copila urcaseram în muntii Ciprului de Nord, ne bucuraseram sufletele pe cea mai îngusta limba de pamânt de pe insula, ne scaldaseram privirile în legendarele bai ale Afroditei trecând printre nenumaratele soiuri de plante din gradina botanica din Polis si vazuseram orasul si portul Paphos noaptea.

 

Sunt momente în viata când astfel de „evadari” te desprind efectiv de tumultul cotidian si te fac sa uiti de probleme si de faptul ca,  poate, nu ai un job multumitor sau chiar deloc ori ca nu stii daca francul elvetian mai are de gând sa „urce” si mai rezisti sa-ti achiti nenorocita de rata la banca…

La fel evadasem si eu, împreuna cu fiica, într-un perimetru în care simteam pulsul primaverii timpurii prin toata fiinta si ne bucuram de linistea si pitorescul locurilor pline de legenda si mit – adevarate leagane de cultura si civilizatie ale antichitatii,  sub un cer senin care parea ca se îngemaneaza la orizont cu marea. Doamne, câte frumuseti mai aveam de vizitat! Profitam de zilele de concediu ale Madalinei si ne rasfatam hoinarind cu micutul autoturism care parea rupt si el din peisajul cu precadere stâncos al insulei cu malurile muscate de mare si plajele cu arome afrodisiace. Urmau însa vizite în locuri relativ apropiate de Limassol, scurte incursiuni, dar concentrate si pline de inedit.

 

Kourion, un sit vechi de peste trei mii de ani

Dimineata celei de-a patra zile de sedere în Cipru ne-a îmbratisat cu raze de soare caldut si cer senin si dupa ce ne-am baut nelipsita ceasca de cafea de dimineata, iata-ne rulând pe autostrada construita pe malul marii în acorduri de muzica greceasca, spre plaja preferata a fiicei mele: Kourion, aflata la mica distanta fata de cel mai  important si interesant sit arheologic de pe insula, impresionant amplasat deasupra marii, pe stânci.

 

Situl de la Kourion dateaza din anul 3300 î.Hr., perioada calcolitica, dar istoricii sustin ca primul oras important a fost construit de micenieni în anul 1400 î.Hr., atingând apogeul dezvoltarii în timpul dominatiei romane. Pagubele datorate raidurilor arabe din perioada care a urmat au determinat migrarea populatiei spre mijlocul insulei si orasul a început sa se degradeze. Începând cu 1873, aici s-a desfasurat o intensa activitate arheologica, sapaturile continuându-se si astazi.

Teatrul Greco-roman de la Kourion este de o frumusete rara; construit pentru a gazdui 3500 de spectatori de catre stravechii greci si extins de catre romani ulterior, acesta a constituit scena pe care s-au desfasurat luptele cu gladiatori sau alte genuri de spectacole specifice acelor timpuri. Merita vizitat pentru ca este în totalitate restaurat iar vara constituie o adevarata atractie prin spectacolele de teatru si concertele care se organizeaza aici. Pe lânga frumusetea daruita ochiului de constructia în sine, nu este deloc de neglijat privelistea pe care vizitatorul o are asupra Mediteranei. Maluri stâncoase, dantelate si stratificate într-un mod aparte, alternând cu plaje însorite. Este, daca vreti, specificul tarmurilor Mediteranei, care, la Kourion au o nota aparte.

Plaja din imediata apropiere a sitului este una dintre cele mai frumoase de pe întinderea coastelor cipriote. Marginita în lateral de stânci, plaja are o deschidere minunata spre mare – portiuni acoperite cu nisip fin, stralucitor,  alternând cu altele presarate cu pietre de toate culorile, rotunjite de zbuciumul valurilor care se sparg pe mal si unde cochiliile scoicilor ofera un adevarat spectacol de forma si culoare. Am înteles imediat optiunea Madalinei si am subscris preferintei ei pentru acest colt de rai din care nu ne venea sa plecam. Am servit cafeaua pe terasa unui restaurant cochet amplasat pe plaja si ne-am bucurat de mângâierea soarelui care ne-mbratisa fara rezerve, trezind în noi dorinta de viata. Nu departe de mal, doi înveterati surfeori se desfatau plutind nestingheriti pe-albastrele ape ale Mediteranei. Liniste, soare, mare, visare, bucurie…

 

Eu, Madalina si zeii…

În drum spre Paphos urma sa mai poposim într-unul din locurile cele mai vizitate din Cipru, loc în care, cu precadere îndragostitii nu contenesc a ajunge: Petra tou Romiou sau locul unde se spune ca s-a nascut din spuma marii, potriviit mitologiei grece, zeita dragostei, Afrodita. Exista doua variante în privinta nasterii Afroditei: prima, aceea ca ar fi fiica lui Zeus si a Dionei, a doua – ca s-ar fi nascut din spuma marii.

Se spune ca Ciprul a fost „locul de joaca al zeilor”, insula miturilor si a legendelor pline de mistere iar Petra tou Romiou este una dintre principalele atractii turistice. Coborând de la sosea spre malul marii este imposibil sa nu ramâi stupefiat de frumusetea privelistii ce se deschide precum o carte învechita de vreme si din filele careia se ridica semete si pline de mit Stâncile Afroditei. Legenda spune ca aici, pe tarmul sudic al insulei,  a cazut în apa marii barbatia zeului Uranus, amputata de rudele sale geloase si din spuma marii învolburate s-ar fi nascut zeita dragostei, Afrodita.

Casatorita cu zeul schiop Hefaistos, Afrodita este iubita atât de alti zei (Ares, Dionysos, Hermes si Poseidon) cât si de muritorii Anchises si Adonis (cu care se întâlnea si se iubea la Polis, în locul denumit Baile Afroditei, despre care v-am vorbit în partea a doua a relatarilor mele despre Cipru). Se spune ca a avut mai  multi copii, cu mai multi barbati iar  legendele despre puterea si farmecul Afroditei constituie adevarate punti de trecere peste secole si întoarcere în vremurile mitologice, având tâlcul si învataturile lor.

Un episod legendar, care apoi a constituit originea razboiului troian, a fost judecata lui Paris: Zeus a poruncit ca marul de aur aruncat de zeita vrajbei Eris si care devenise prilej de discordie între Hera, Atena si Afrodita, fiind revendicat în egala masura de fiecare dintre ele, sa fie acordat de muritorul Paris uneia dintre cele trei zeite. Acestea s-au prezentat în fata lui Paris pe muntele Ida, fiecare dintre ele începând sa-si arate puterea si farmecele. Vrajit de frumusetea Afroditei dar si tentat de darul promis de aceasta – de a o lua de sotie pe cea mai frumoasa muritoare, Elena din Troia – Paris i-a dat chiar acesteia marul.

Alegerea Afroditei si rapirea Elenei au stat la originea razboiului troian, pe parcursul caruia au continuat si “luptele” dintre cele trei zeite care, bineînteles, erau în tabere adverse; daca Afrodita nu a reusit sa împiedice moartea lui Paris si distrugerea Troiei, ranita fiind în lupta de grecul Diomede, aceasta reuseste, în schimb, salvarea lui Aeneas, pe care-l ajuta sa ajunga pe  tarmurile Italiei. De aceea zeita era considerata (sub numele de Venus)  drept divinitate protectoare a Romei. Unul dintre celebrele sanctuare ale Afroditei se afla la Paphos iar cultul ei era celebrat în întreaga lume helenica, mai ales în însula Cipru.

Mutând parca orologiul timpului cu multe secole în urma,  ne-am asezat pe malul Mediteranei, aproape de stâncile Afroditei si am privit la nesfârsit orizontul, observând cum cerul se unea cu marea iar unirea lor te facea, fara sa vrei, sa astepti ivirea seraficei fiinte din valurile care se spargeau de stâncile ce radiau si-acum, doar dragoste si frumusete… Toate împrejurimile locului de nastere al Afroditei arata ca niste adevarate sanctuare ale dragostei: inimi „desenate” din pietre de toate marimile si culorile, arbusti mediteraneeni împodobiti cu panglicile îndragostitilor care-au lasat aici semn pentru spre trainicia si frumusetea dragostei lor…

 

Prietenii dragi mie…

 

Lasând în urma locul acesta cu o semnificatie deosebita pentru inimile îndragostite am plecat mai departe spre Paphos, unde urma sa vizitam noi  si interesante locuri ce ne asteptau sa le patrundem tainele. Am oprit la un restaurant cochet, imediat dupa ce am ajuns la Paphos si ne-am racorit cu câte-un café frappé – facându-ne planuri pentru timpul ce ne-a mai ramas din acea zi…

Madalina îmi pregatise o surpriza: împreuna cu un bun prieten de-al ei, un baiat cu suflet mare si de un bun simt aparte, care ne însotea special la Paphos, am urcat un deal care se ridica semet – nu departe de tarmul marii – pâna aproape de vârf, unde se întindea un platou frumos amenajat unde am parcat masinuta ce ne plimbase aproape în toata insula. Mi-a soptit fetita mea: „Mami, aici o sa-ti placa mult, o sa gasesti atâtia prieteni dragi tie” si mi-a zâmbit îmbratisându-ma cu dragoste. Imediat mi-am dat seama despre ce este vorba dar, între timp, vazusem si placuta indicatoare care ne îndruma spre „Zoo”. ?i asa a fost – o plimbare printre sute de vietati din toate continentele si de toate speciile, de la papagali multicolori sau serpi înfioratori la elegantele si semetele girafe sau cangurii australieni, care ne-au oferit un adevarat spectacol de joaca. Dupa  ultimele zile în care facuseram câteva sute de kilometri dintr-un colt în altul al insulei-leagan de legende, un astfel de moment în mijlocul naturii, între vietati atât de variate si foarte bine îngrijite, era bine venit.

Proprietate privata apartinând unor investitori englezi, foarte frumos amenajata si întinzându-se pe câteva hectare, gradina zoologica din Paphos este, pentru vizitator, un adevarat colt de rai. Închipuiti-va câteva hectare pe culmea unui deal, cu alei serpuind printre lacasurile sau tarcurile special amenajate si dotate pentru sute de specii de animale si pasari, cu vegetatie luxurianta si bancute unde vizitatorul poate sa se odihneasca si, totodata, sa-si încânte ochiul cu frumusetile ce i se arata în toata splendoarea lor. În plus, privelistea care se deschide spre poalele dealului si se închide în albastrul Mediteranei impresioneaza si bucura ochiul si sufletul deopotriva. Am simtit acolo cum inima tresalta în trilurile zecilor de pasari , de toate culorile si marimile, originare din toate colturile lumii, uitând, pentru cele doua ore de încântare de neîmpliniri si de necazuri, de guvernanti si de anomaliile care se petrec de ceva vreme în tarisoara noastra draga si, în ton cu nevinovatia frumoaselor pasari si gingaselor animale, într-un decor sublim, am trait clipe de înaltare si liniste sufleteasca autentice…

 

Ne-am încarcat sufletele cu energia pozitiva care radia din toate colturile acestei minunatii si, dându-ne parca mâna cu soarele ce se-ndrepta semet spre-un amurg feeric, am plecat cu sufletele cântând spre masinuta care, în mai putin de-o ora, avea sa ne duca acasa… O alta zi plina de bucuria cunoasterii, de desfatare în leagan de legende si încântare în mirific apus, se termina atât de frumos…

 

(va urma)

 

Georgeta RESTEMAN

Limassol, Cyprus

mai 2011

 

Cipru – tara în care mitul Afroditei este înca viu!

( II )

 

Troodos, Kykkos, Polis

 

Dimineata de 28 februarie 2011 într-un Limassol amortit de vânzoleala noptii de Carnaval ce de-abia începuse pe 24 februarie mi-a fost atât de senina lânga copila ce-mi umpluse ore în sir sufletul cu desfatarile ei si cu toate destainuirile asupra a ceea ce se petrecuse în viata sa de la plecarea de-acasa, încât am uitat si de amaraciunea imaginii lasate în urma în aeroportul Baneasa si de problemele de-acasa si de toate necazurile si nemultumirile vietii. Eram cu ea si trebuia sa ne bucuram una de cealalta si sa profitam din plin de frumusetea zilelor de sfârsit de iarna cipriota si de oportunitatea de a vizita împreuna locuri minunate si încarcate de istorie, frumusete si mister.

Micutul autoturism de fabricatie nipona al Madalinei ne-a fost prieten desavârsit si ne-a purtat peste tot unde merita sa ajungem si sa vizitam; în dimineata linistita, cu cerul albastru si limpede si aer primavaratic, pe bancheta din spate cu Tuca – fermecatoarea si inteligenta catelusa de talie mica (o combinatie reusita de Bishon cu Peckinez) pe care fetita mea o considera „fiinta cea mai sincera” din preajma ei acolo, am pornit spre nordul Ciprului grecesc, unde muntii îsi desfasoara crestele dantelate de-o parte si de alta a soselei într-un lant care parca nu se mai sfârseste.

Formele de diviziune teritoriala în Cipru sunt districtele iar noi, pot sa spun ca le-am vizitat pe toate cele din regiunea greceasca si mai putin pe cele din regiunea turca. Larnaca, Limassol, Paphos si Nicosia in Ciprul grecesc, apoi Famagusta si Kyrenia în zona controlata de turci. Am omis în articolul anterior sa fac mentiunea ca cele doua parti sunt separate de Zona de demarcatie a Natiunilor Unite în Cipru iar teritoriile Akrotiri si Dhekelia din partea de sud a insulei, sunt teritorii dependente ale Regatului Unit unde se afla doua baze militare britanice.

Troodos, zona muntoasa cu cel mai înalt vârf din Cipru ( 1953 m) si unde, daca ai noroc, este singurul loc în care poti gasi zapada în timpul iernii mediteraneene sau verdeata autentica pe timpul verilor toride, se afla la o distanta considerabila fata de Limassol, punctul nostru de pornire în periplul cipriot. Astfel am travesat o regiune deosebita pentru a ajunge în munti, pe un drum sinuos, cu zeci de kilometri de serpentine pe soselele sapate în coastele muntilor. Dupa câteva zeci de kilometri parcursi fara nicio localitate la sosea, printre munti cu creste dantelate în stânca vulcanica si pe alocuri cu vegetatie caracteristica ( pin, stejar pitic, cedru si chiparos) am ajuns la Troodos, o statiune montana asemanatoare cu Predealul dar mult mai mica. Înafara peticelor de zapada de care se mai bucurau copiii cu saniutele si câteva restaurante si tarabe cu diverse produse si souveniruri, cei care veneau aici puteau face plimbari în aerul proaspat si departe de forfota oraselor, alpinism sau alte activitati specifice turismului montan. Tuca a topait vesela printre zecile de oameni care parca se adunasera acolo pentru o manifestatie în timp ce noi ne dezmorteam picioarele într-o plimbare printre magazinase si tarabe încarcate cu obiecte de toate si dupa ce am surprins în obiectivul aparatului de fotografiat câteva instantanee deosebite am pornit spre Kykkos.

 

 

REVISTA INTERNATIONALA STARPRESS

COMUNICAT DE PRESA


de Ligya DIACONESCU

 

REVISTA INTERNATIONALA STARPRESS PREGATESTE VOLUMUL DOI AL ANTOLOGIEI SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME

 

Au început înscrierile pentru Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume, STARPRESS 2012”.

 

Revista internationala STARPRESS (revista româno-canadiano-americana, cu corespondenti din întreaga lume) informeaza scriitorii de origine romana de pretutindeni ca au început înscrierile pentru realizarea celei de-a doua antologii a scriitorilor români contemporani din întreaga lume „Starpress 2012”. Aceasta va cuprinde doua sectiuni: poezie si proza. Lucrarile vor fi publicate simultan in limbile româna si franceza.

 

Mentionam ca la începutul acestui an am scos de sub tipar:

 

ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMANI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME, „STARPRESS 2011″ (în limba romana si limba engleza).

 

Volumul s-a bucurat de un real succes si a fost primit cu interes de cititori. Au avut loc  lansari în California, Germania si Spania, urmând Anglia, România, Australia, Israel.

 

Pentru detalii, contactati-ne pe adresele de e-mail:

star_ligya@yahoo.com

sun_andrada@yahoo.com

free3ymher@yahoo.ca

 

Informatii suplimentare gasiti intrând pe:

http://www.valceaturism.ro/j15/index.php?option=com_content&view=article&id=3638: inscrieri-antologia-scriitorilor-qstarpress-2012q&catid=19: poezie&Itemid=35

 

Prioritate în paginile ANTOLOGIEI STARPRESS 2012 vor avea câstigatorii si participantii la Concursul International de Poezie Pentru Romanii din Întreaga Lume STARPRESS, editiile 2008 si 2010, colaboratorii revistei, cei care au fost publicati de STARPRESS si cei care sunt recomandati. Nu excludem pe cei talentati care dintr-un motiv sau altul nu au aparut în paginile noastre.

 

Ne rezervam însa dreptul de a nu publica scriitori controversati, de a nu publica lipsa talentului si pe cei care trimit intentia lor prea târziu, dupa primirea materialelor într-o anumita perioada care se va anunta în curând.

 

Totodata anuntam ca dat fiind numarul de pagini deja stabilite si un numar de scriitori fix, cei care se vor înscrie prea târziu, nu vor putea fi inclusi în Antologie, chiar daca au facut parte din prima editie. (Pentru cei care nu sunt colaboratorii nostri se va face o selectie)

 

Atât pentru poezie cât si pentru proza se vor aloca, câte 4 pagini, doua în limba franceza, doua în romana/începând cu un scurt CV, poza si versuri/fragmente proza.

 

Fiecare autor va primi câte trei exemplare. Vom dona câte un exemplar ambasadelor straine în România, bibliotecilor românesti din diaspora, centrelor culturale, asociatiilor, etc. Totul va fi imortalizat” si prezentat în revista STARPRESS (http://www.valcea-turism.ro) si celorlalti parteneri media din diaspora si România, ziare, posturi de radio si TV, reviste, agentii internationale de presa, colaboratori cunoscuti deja de domniile voastre.

 

Astfel, proiectele culturale ale Revistei Internationale STARPRESS dintre România si alte state ale lumii vor fi realizate direct si nu prin Ministerul Culturii, valorile tarilor respective… din punct de vedere cultural – artistic vor putea fi mai bine cunoscute la noi… ca si cele românesti în tarile lor! Deja avem câteva parteneriate pe tapet, inclusiv China si Japonia (pe lânga cele din USA, Canada, Israel, Australia, Republica Moldova, Italia, Spania, Belgia, Franta, Anglia, Cipru, Belarus, Germania, India, Grecia). (Avem în vedere inclusiv realizarea unor scoli de vara – tabere de creatie, spectacole, etc.)

 

Vom dona Antologia si unor ambasade romane din strainatate, centrelor culturale, ziarelor, posturilor de radio si tv. din tara si întreaga lume cu care avem colaborare dar si cu cele cu, care neavând colaborare, o vom realiza cu acest prilej (avem în vedere si centre culturale ale anumitor tari, nu doar cele ale României în tarile respective)

 

Proiectele sunt realizabile, în acest scop, avându-se în vedere ca fiecare participant – poet/prozator (care are talent) si doreste sa faca parte din ANTOLOGIA STARPRESS va contribui cu suma de 65 de euro pentru realizarea cartii, si mai ales pt. expedierea si publicitatea ei în întreaga lume.

 

Conditii de participare:

 

1. Atât pentru poezie cât si pentru proza se vor aloca câte 4 pagini, doua în limba franceza, doua în limba româna, începând cu un scurt CV si o fotografie a autorului.

 

2.Se primesc materiale culese pe calculator, corp litera 10 cu diacritice, font Times New Roman, spatiere între rânduri de 1 (va vom anunta din timp detaliile tehnice, pe adresele care vor fi mentionate printr-un comunicat de presa), o fotografie în format jpg, sii un scurt CV.

 

Materialele si CV-ul vor fi trimise în limba romana si franceza, pâna la data de 1 octombrie 2011.

 

3 Scriitorii vor achita suma de 65 euro (sau contravaloarea acestora în RON) pe adresa sau în contul Revistei STARPRESS)

 

4. Fiecare scriitor va primi câte 3 exemplare, gratuit.

 

5. Fiecare scriitor va putea avea propriul sponsor pentru paginile sale, nominalizat în paginile respective (câteva rânduri despre activitatea sa, adresa de e-mail si coordonate sit)

 

Asteptam parerile dumneavoastra, intentia de înscriere si alte propuneri, pe adresele star_ligya@yahoo.com, sun_andrada@yahoo.com, free3ymher@yahoo.ca sau la telefon: + 40 0723 371626 begin_of_the_skype_highlighting + 40 0723 371626 end_of_the_skype_highlighting.

 

Ligya DIACONESCU

Director general

Revista Internationala STARPRESS

http://www.valcea-turism.ro


Spirit of art, London

SPIRITUL ARTEI

de Dr. DOREL SCHOR


O EXPOZITIE INTERNATIONALA

 

Cam o data pe an, Zina Bercovici reuseste o incredibila performanta. Fara sa renunte la statutul de pictorita, intra in rolul dificil de curator si producator, mobilizeaza artisti plastici cunoscuti din mai multe tari si ii prezinta marelui public intr-o expozitie internationala de prestigiu. Anul trecut evenimentul a avut loc in Tel Aviv-Yaffo, anul acesta gazda a fost galleria Pall Mall din centrul Londrei.

Expozitia, intitulata “Spirit of Art” (Spiritul Artei), impresioneaza in primul rind prin afisul ei. Ea aduna lucrarile a peste 40 de artisti plastici contemporani din 13 tari, oferind publicului nu mai putin de 60 de picturi si 21 de sculpturi.

Ca intr-un caleidoscop al frumusetii, galeria permite un fructuos dialog al artelor vizuale, respectind angajamentul sugerat in titlu, de a reflecta spiritual artei. Sint usor de sesizat, in acest secol al globalizarii, cum se pastreaza totusi traditiile si influentele specifice tarilor de origine ale participantilor, mostenirea culturala… Diversificare ce nu deranjeaza interferentelor, comunicarii, creativitatii.

Am spune chiar ca dimpotriva, multiplele stiluri si conceptii personale, tehnicile si materialele diverse utilizate imbogatesc nu numai imaginea de ansamblu a acestei expozitii, ci ofera si intelegerea fenomenului artistic contemporan pe plan international. In numerosul grup de artisti veniti din Norvegia, Canada, Germania, Elvetia, Australia, Franta, Italia, Statele Unite, Cipru, Olanda, Bulgaria si Marea Britanie se distinge participarea israelienilor, care acopera o treime din total.

Prezentarea unui asemenea fenomen cultural in spatiul tipografic pe care il am la dispozitie, abia daca imi permite mentionarea nominala a israelienilor, lucru pe care il fac cu un dublu regret. Primul este posibilitatea de a selecta numai cinci ilustratii.

Al doilea este absenta artistilor plastici din Romania, in speranta ca in viitoarele editii, curatoarea (care este o buna vorbitoare pe romaneste) va redescoperii fenomenul artistic din tara natala. Participa, asadar, Baruch Elron , Zina Bercovici, Batya Bombigher, Maureen Fain, Vera Gelert, Idith Makover, Solomon Leviev, Einat Maor, Yeruham Mezan, Ruthy Segal, Bruno Pascal, Edy Snir, Lyat Polotsky si Barbara Robinsohn.

 

Expozitia a dovedit din nou puterea de atractie a acestui limbaj international pe care il constituie artele vizuale care, ca si muzica, nu cunoaste granite si nici oprelisti atunci cind oamenii doresc sa traiasca si in “Spiritul Artei” .