Vavila Popovici: FILOZOFIA, ȘTIINȚA, RELIGIA ȘI POLITICA (3)

On June 16, 2019June 16, 2019 By GeorgeIn EssaysLeave a comment

„Un sistem politic ce nu ține cont de ascensiunea morală a cetățenilor și de practicarea virtuților de către guvernanți este destinat pieirii și scufundă Statul în corupție și înstrăinarea de Dumnezeu.”

– Aristotel

S-a spus despre filozofie că este încercarea de a găsi o formă de echilibru a omului cu lumea. Deși bazele filozofiei au fost puse de Platon, așa cum am spus în eseul anterior, Aristotel, și el unul din cei mai importanți filozofi ai Greciei Antice, a fost cel care a tras concluziile necesare din filozofia acestuia și a dezvoltat-o, putându-se cu siguranță afirma că Aristotel este întemeietorul științei politice ca știință de sine stătătoare. Continue reading “Vavila Popovici: FILOZOFIA, ȘTIINȚA, RELIGIA ȘI POLITICA (3)” →

VAVILA POPOVICI: DESPRE RUȘINE

On February 23, 2018February 23, 2018 By GeorgeIn Essays1 Comment

„A nu fi cuprins de rușine atunci când ai greșit e cea mai mare depravare.” – Aristotel

Dicționarele definesc rușinea ca sentiment penibil de sfială, de jenă provocat de un insucces sau de o greșeală, antonimul fiindu-i cinstea. Deci, atâta timp cât va exista rușinea, va exista și cinstea. Continue reading “VAVILA POPOVICI: DESPRE RUȘINE” →

VAVILA POPOVICI – Despre LOGICĂ

On November 12, 2016November 12, 2016 By GeorgeIn EssaysLeave a comment

„Țipătul nu este un argument, dar este o dovadă că omul acela nu mai are ce face cu logica.” –

Octavian Paler

Prin logică se înțelege folosirea rațiunii în realizarea anumitor activități. A fost definită de filozoful și omul politic englez John Locke (1632-1704) ca fiind anatomia gândirii. ,,A face logică înseamnă a face un act intelectual aristotelic”, scria matematicianul, logicianul Anton Dumitru (1905-1992), în „Istoria logicii”. Continue reading “VAVILA POPOVICI – Despre LOGICĂ” →

VAVILA POPOVICI: Despre DREPTATE

On September 25, 2016September 25, 2016 By GeorgeIn EssaysLeave a comment

„Dreptatea e ca sănătatea lumii.”

– Nicolae Iorga

Cred că omul se naște cu simțul dreptății și funcție de mediul în care trăiește și de educația pe care o primește, acest simț se păstrează sau se diminuează. Pentru omul integrat în societate, dreptatea devine principiu moral și juridic: fiecăruia să i se dea ceea ce i se cuvine și să i se respecte drepturile. Dreptatea este necesară unei vieți sănătoase din punct de vedere spiritual. Continue reading “VAVILA POPOVICI: Despre DREPTATE” →

VAVILA POPOVICI: Extremism și Moderație

On May 4, 2016May 4, 2016 By GeorgeIn EssaysLeave a comment

„O lume fantastică deasupra și sub noi se mișcă! /
Pământul pentru noi trudește. / Pământul ne iubește!”
– Din volumul „De vorbă cu Îngerul”

Extremismul este definit ca o atitudine, o doctrină a unor curente politice. El desemnează idei sau acțiuni considerate extreme, exagerate sau utopice și neadaptate la lumea reală. Cel mai adesea se propagă cu metode violente și agresive care au ca scop o schimbare radicală. Într-o democrație sunt acceptate toate formele de grupări atâta timp cât ele sunt într-o stare relativă de echilibru. Pericolul constă în faptul că acțiunile extreme se pot termina cu conflicte militare interstatale. Pentru noi, românii conștienți, parte a civilizației ortodoxe, „extremism” este tot ce contravine legilor și principiilor noastre de existență, și care ne pune în pericol realizarea scopului nostru în viață. Continue reading “VAVILA POPOVICI: Extremism și Moderație” →

VAVILA POPOVICI: „Alegerea, nu șansa, determină destinul nostru”

On August 16, 2015August 16, 2015 By GeorgeIn EssaysLeave a comment

Numele filosofilor Greciei Antice – Socrate, Platon, Aristotel – ne stârnesc un deosebit interes. Deși au trăit cu peste două mii de ani în urmă, cele mai multe dintre lecțiile lor de viață au rămas ne modificate în timp. Mi-a plăcut gândirea filosofului, eseistul român Constantin Noica (1909-1987) care, în „Cartea de înțelepciune” a sintetizat istoria spiritului european ca fiind cea a polarităților succesive: Parmide – Heraclit, Platon – Aristotel, Augustin – Toma, Descartes – Pascal, Kant – Hegel.

Aristotel (384- i.Hr.-322 i. Hr.), deoarece despre el vreau să amintesc, s-a născut la Stagira – motiv pentru care i se mai spune Stagiritul -, oraș în peninsula Calcidica, situat în nordul Mării Egee, ca fiu al medicului de curte al regelui Macedoniei. Rămas orfan la 18 ani, a plecat la Atena, unde a frecventat timp de 20 ani Academia Platonică. Continue reading “VAVILA POPOVICI: „Alegerea, nu șansa, determină destinul nostru”” →

Afirmaţii care rămân

On December 16, 2014December 16, 2014 By GeorgeIn Educatie, Incurajare1 Comment

Cine are o inimă înţeleaptă primeşte învăţăturile.

Proverbe 10:8

Afirmaţii pentru o inimă înțeleaptă

„Dacă toată lumea ar fi într-o parte luptând împotriva mea şi eu aş fi în cealaltă parte împreună cu Dumnezeu, atunci Dumnezeu şi cu mine formează majoritatea.“

(Martin Luther, reformator german)

„Un om mărunt se naşte din lucruri mărunte.“ Continue reading “Afirmaţii care rămân” →

Seminar cu Petre Țuțea

On October 16, 2014October 16, 2014 By GeorgeIn Credinta, Culture, EducatieLeave a comment

Ca să cunoască azi prin Biserică înțelepciunea nespus de felurită a lui Dumnezeu. (BIBLIA, Efeseni 3.10)

Mie mi-a trebuit o viată ca să mă conving ca in afară de Biblie, nu e nici un adevar. (Petre Țuțea)

100 vorbe de duh, din Citateistețe.ro

1. Se spune ca intelectul e dat omului ca sa cunoasca adevarul. Intelectul e dat omului, dupa parerea mea, nu ca sa cunoasca adevarul, ci sa primeasca adevarul. Continue reading “Seminar cu Petre Țuțea” →

Vavila Popovici: BINELE TREBUIE SĂ FIE ȘI VOIT!

On August 25, 2014August 25, 2014 By GeorgeIn UncategorizedLeave a comment

„Deși binele este același pentru individ și pentru comunitate, totuși lucru mai mare și mai perfect trebuie să fie a întemeia și a păstra binele societății.

Aristotel

Binele este clar recunoscut în poruncile date de divinitate. În necunoașterea sau ignorarea lor, este nevoie a se apela la moralitate, pentru a identifica corect binele. Binele este tot ce ne apropie de Divinitate și este în interesul existenței noastre. „Binele este unul singur!” înțelegându-se claritatea și lipsa echivocului celor zece porunci divine, a șasea fiind: „Să nu ucizi!”. Continue reading “Vavila Popovici: BINELE TREBUIE SĂ FIE ȘI VOIT!” →

DEMNITATE ȘI CURAJ

On February 26, 2014February 26, 2014 By GeorgeIn EssaysLeave a comment

by Vavila Popovici

„Acolo tine-ți căruța, departe de apa care clocotește și de vârtej”.

Aristotel

Cuvântul Demnitate, ne spune DEX’98 vine din limba latină, dignitas –atis (după demn), însemnând „Calitatea de a fi demn, atitudine demnă; autoritate morală, prestigiu; gravitate, măreție”.

Demnitatea este una dintre virtuțile cu care se naște omul. Continue reading “DEMNITATE ȘI CURAJ” →

Rusine !?

On January 14, 2014January 14, 2014 By GeorgeIn Essays1 Comment

by Vavila Popovici

„A nu fi cuprins de rușine atunci când ai greșit e cea mai mare depravare.” – Aristotel

În luna iulie 2012 am scris eseul intitulat „Obrăznicie și cinism”, specificând faptul că în societăţile răvășite de comunism, nu se putea vorbi de buna-cuviinţă, copiii erau educați exact opus acestui comportament, adică în cel al lipsei bunei cuviințe, al tupeului, al obrăzniciei, golăniei, cameleonismului, și că, astăzi culegem ceea ce s-a semănat, moștenitorii comunismului nelăsându-se învinși de cerințele unei vieți morale. Mai aminteam cum proverbul „Obraznicul mănâncă praznicul”, în trei cuvinte, exprimă plastic, situaţia în care o persoană impertinentă obţine ceea ce dorește, deşi nu merită, de multe ori prin minciună, nepăsându-i ce gândesc sau spun alții. Aminteam de asemenea că Nicolae Iorga adăugase proverbului: „…dar plăteşte cu obrazul”. Continue reading “Rusine !?” →

Morala si democratia

On January 2, 2014 By GeorgeIn Educatie, Essays1 Comment

„Democrat înseamnă cineva care vrea să înalțe poporul pe umerii săi,

nu cineva care vrea să se înalțe el pe umerii poporului.”

– Nicolae Iorga

Platon, filozof al Greciei antice, discipol al lui Socrate și învățător al lui Aristotel, a elaborat specia literară a dialogului, în care problemele filozofice au fost relatate prin intermediul mai multor interlocutori. Mitul peșterii constituie unul dintre dialoguri, în care s-a folosit o imagine alegorică a lumii și a modului cum poate fi cunoscută această lume, alegoria fiind: Peștera – lumea sensibilă, lumea noastră obișnuită, prizonierii din peșteră – noi oamenii, cărora ni se pare că aceasta este singura lume reală. În Republica – cartea a VII, Platon arată în ce sens trebuie înțeleasă lumea cu ajutorul gândirii logice Continue reading “Morala si democratia” →

PYTHONUL

On January 1, 2014January 1, 2014 By GeorgeIn ArticolLeave a comment

by Boris Marian

Pythonul este ambiția noastră. El este colegul/colega noastră. El este viața. El nu are sex. La început este umil. Te laudă. Te-a înghițit , dar te laudă. Dă lecții de viață, de filozofie, se pricepe la poezie, este cel mai bun poet, a asimilat toată literatura universală.Adeseori este confuz, dar are o scuză – noi suntem cu toții foarte confuzi. După multe contuzii. Nu a semnat scrisori, nu a fost în opoziție. Pythonii pot fi uneori și torționari și conducători de state, pot înghiți orice funcție. La prima catastrofă mondială, i-aș propune lui Dumnezeu să-l radă de pe fața pământului. Ca exponat ar fi o minune la Antipa sau în altă parte. Un ciocan ar da primul semnal. Nu mai bate, nu-ți sunt frate. N-avem noi același Dumnezeu, fier suntem și tu și eu. Fără python viața ar fi altfel. Dulce ca mierea. Vinovat este cel bătut. Că există. Un car bolnav la șold trece scârțâind. Continue reading “PYTHONUL” →