De la Henrik Ibsen la Rosia Montana

Jianu Liviu-Florian

 

Pentru omul onest are întâietate sanatatea

Dramaturg norvegian, director de teatru, si poet, supranumit parintele dramei moderne,  si unul dintre fondatorii modernismului in teatru, Henric Ibsen (20 Martie 1828 – 23 Mai 1906) scrie in 1882 piesa de teatru “Un dusman al poporului”. Dar ce legatura sa fie intre aceasta piesa si discutiile furtunoase din Romania, privind exploatarea, sau interzicerea exploatarii rezervelor aurifere ale tarii, de la Rosia Montana?

Actiunea piesei “Un dusman al poporului” se desfasoara intr-un orasel in care un medic, si fratele lui,  om de afaceri, pun bazele unei statiuni balneare. Medicul contribuie cu ideile, fratele lui,  cu punerea lor in practica.  Omul de afaceri devine primar al orasului, si presedintele comitetului de actionari ai bailor, iar medicul, vizionarul, este angajat ca medic al bailor. Statiunea prospera de la an la an, i se intrevede un viitor imbelsugat, burghezia locala, ca si saracimea, prospera,  pana in momentul in care medicul, un idealist, si un altruist, descopera ca apa pe care o beau pacientii statiunii este otravita, datorita amplasamentului unei tabacarii in amontele bailor, si datorita conductelor de slaba calitate utilizate in proiectul bailor.

Medicul isi expune ideile directorului ziarului local Curierul poporului, si reprezentantului burgheziei locale, proprietara imobilelor in care se cazeaza pacientii, si acestia ii promit tot sprijinul pentru a sili administratia bailor sa  faca cuvenitele modificari. Mai mult, ii multumesc si il aclama ca prieten al poporului.

Si fratele medicului, primarul, este incunostintat, dar acesta ii cere imperativ sa ingroape descoperirea, intrucat obtinerea unei ape fara otrava ar reclama  bani multi din profitul comitetului actionarilor bailor, si doi ani de inchidere a acestora.

La refuzul medicului de a trece sub tacere descoperirea faptului ca apa bailor otraveste pacientii, primarul santajeaza comunitatea cu ideea falimentului bailor, care ar insemna falimentul tuturor: al Curierului poporului, al burgheziei si  al saracimii locale. In fata acestei perspective, toti dau inapoi, toti isi retrag sprijinul promis medicului, mai mult, in conferinta disperata organizata de acesta  intr-o incapere a unui prieten, in fata orasenilor, toti il huiduie si il proclama DUSMAN al POPORULUI.

Medicul este concediat, prietenul care ii pusese incaperea la dispozitie incaperea, pentru prezentarea pericolului reprezentat pentru pacientii statiunii de apa otravita, este concediat si el, geamurile locuintei medicului sunt sparte. Dar medicul, cu sotia lui, desi parasiti de toti,  continua idealist lupta pentru viata.    

La Rosia Montana , baile din piesa lui Ibsen sunt aurul. Apa otravita bauta de pacienti, sunt cianurile rezultate in procesul de obtinere a aurului. Primarul, burghezia si saracimea locala, sunt sustinatorii exploatarii aurului de la Rosia. Care invoca faptul ca tara va obtine 20 de miliarde de dolari, in 20 de ani. Uitand ca a imprumutat 40 de miliarde de dolari in 2 ani, de care s-a ales praful. Medicul  sunt cei care spun ca apa/cianurile sunt otrava, si care ar dori sa vegheze somnul aurului in tarana, pentru vremurile urmasilor, asemeni voievozilor moldoveni din Descrierea Moldovei, a lui Dimitrie Cantemir, care nu decopertau dealuri cu mine de sare, pentru a o asigura urmasilor, desi sarea avea atata  cautare in toate punctele cardinale.

Eu nu sunt medicul din piesa lui Ibsen. Dar, daca as fi, as aduce aminte, nu primarului, nu burgheziei, nu saracimii, ci copiilor, o povestioara: Un tanar sarac se plangea zi dupa zi ca nu este bogat. Ca nu are bani, vila , masina, calculator, piscina, si cate si mai cate minuni au venit, si vin, din viitor. Auzindu-l, a venit la el chiar Dumnezeu, si i-a spus: De ce te plangi toata ziua? Nu e drept, Doamne. Vreau atatea, si sunt atat de sarac. Bine, a spus Dumnezeu, da-mi piciorul tau drept, si iti voi da cea mai scumpa, si moderna masina. Asta nu o fac, a spus tanarul. Atunci, a spus Dumnezeu, da-mi mana ta dreapta, si iti voi da un palat in care sa locuiesti. Nu ti-o dau, Doamne. Atunci, da-mi ochii tai amandoi, si iti voi da o multime de bani, cat nu poti cheltui intr-o viata de om. Ba nu iti dau niciun ochi! Vezi atunci, dragul meu, cat esti de bogat, pentru ca esti intreg si sanatos? Caci din bogatia ta nu ai da nimic pentru a obtine ceea ce iti doresti! Tanarul a zambit, si a dat din cap, rusinat.

A murit un doctor

Se dedica Profesorului Doctor Alexandru Pesamosca

 

 

 

 

A murit un doctor ce a salvat mii,

Mii de vieti de oameni, ce au fost copii –

 

Medic pediatru. Si chirurg. De stat.

Doctor Pesamosca. Mort nedecorat.

 

Totusi, ce mirare fi-va sa aveti,

De-i aflati, pe pieptu-i, mii si mii de vieti?

 

Si în loc de stele, cruci, si rente, mii,

I-a ramas pe suflet, zâmbet de copii?

 

A murit un doctor.. E un fapt banal

C-a murit o viata tot într-un spital…

 

1 septembrie 2011

Jianu Liviu-Florian

 

IUBITUL

Cârdei V. Mariana

 

Priveam in asfintit cum marea
se legana incet spre mal,
cand te-am vazut venind calare,
pe creasta unui val.

Se intunecase cand de mine,
ca briza te-ai apropiat,
pe cer erau aprinse stele
cand ne-am imbratisat.

In ochii tai, albastrul-violet
al cerului parea inlacrimat,
cand mana usurel ti-ai strecurat,
prin parul meu inmiresmat…

Si chipul tau, sculptat tot in Carara,
a stralucit in brate-mi seara.
Ce intrebare, ce raspuns
iubirea ar fi fost de-ajuns…

A fost o vara minunata,
cu zile si cu nopti senine,
cu Marea Neagra spumeganda
si amintirea despre tine.

De ce-am ratat a vietii sansa
si te-am pierdut iubite drag?
De-ar fi sa-ntorc a vietii roata,
te-as astepta pe un val, in larg!

Croaziera meditareana

Cârdei V. Mariana



Hotelul “Titanic”,

sub ploaie de stele,

viseaza la ziua in care

va naviga pe mare…

 

Ciripit de pasarele

ne trezeste de cu zori,

flori de leandru-nmiresmate,

feerie de culori.

 

Multe alte floricele

gatite de sarbaroare,

etaleaz-a lor corole

cu miresme-mbietoare.

 

Palmierii de smarald

stralucesc scaldati in roua,

Soarele trimite raze

scindand orizontu-n doua.

 

Marea este ca safirul,

cerul pare azuriu

vapori urca-n atmosfera,

rasaritu-i auriu.

 

Vaporul “Speranta”

cu marinari la cart,

asteapta semnalul plecarii

– la start!

 

Ce confort, ce ambianta,

zi superba de vacanta,

profitam de atmosfera

si plecam in croaziera.

 

Marea este linistita

si ne leagana in larg,

la timona capitanul,

mai semet ca un catarg.

 

 

 

 

Pescarusii ne saluta,

albe aripi falfaind,

pesti in bancuri se aduna,

apa pare de argint.

 

Se zaresc muntii golasi,

navigam catre cascada,

o maimuta stanca pare,

vazuta in zare…

 

Iata, o grota ne imbie

cu ecouri chiar din prag,

curajosii iau o barca

si vaslesc prin gang.

 

Apa cade in cascada

si creeaza valuri,

vasul nostru-i o naluca

scaldata-n talazuri.

 

Unii se arunca-n valuri

si inoata voiniceste,

pe altii, ametiti de valuri,

whisky ii trezeste.

 

 

Se iveste portu-n golf,

si o briza lin adie,

coboram in mica barca,

debarcaderul asteapta.

 

Simtim pamantul sub picioare

si pornim agale…

in bazarul de pe coasta

admiram arta turceasca…

 

Se ofera spre vanzare

preparate culinare,

peste si fructe de mare,

baclava, sarailii,

sucuri, fructe aurii…

 

Cumparam bijuterii,

jucarii pentru copii,

cafea negara turceasca,

bere sa ne racoreasca.

 

Urcam in autocare

si ne-ntoarcem din plimbare

la Hotelul “Titanic”

ce pare – cufundat in visare…

 

 

POEZIE: „OBIECTE MICI” (1)

SA SCRIU DESPRE O FRUNZA

Sa scriu despre o frunza,
Acum, cînd vine toamna
Si listera-i confuza ?
Eu cum de nu-mi dau seama,
Cînd stau pe pragul noptii,
Cu stelele pe frunte
Si numai vîntul tainic
Cuteaza sa ma-nfrunte?!

Sa scriu despre o frunza?
Si ea este confuza!

PE DEALUL ALBASTRU

Pe dealul albastru
Paste iarba un cal
N-are chef sa se joace
Printre ierburi, pe mal

Este numai un cal
Dar cît de minunat
Vazîndu-l pascînd iarba
Pe dealul cel înalt

Înaltul deal albastru
Lipit de cer îmi pare
Mie îmi da splendoarea-i
Si calului mîncare

FIRMITURI PENTRU VRABII

Doua trei vrabii se zbat
Topaie nervoase pe asfalt
A trecut masina cu pîine
Si firmiturile-au cazut din înalt

Si ele se închina
Multumindu-i dumnezeului lor
Ca le-a dat firmituri de pîine
Si în curînd si apa dintr-un nor

TIMBRU

Era nevoie de acest timbru
Pentru o scrisoare urgenta
Tras la trei culori si o magenta
La o tiparnita decenta

Dar nu s-a lipit bine si,
Daca ar fi cazut,
Timbrul de pe scrisoare,
Precis m-ar fi durut !

Ca vestile circula
Punct si virgula !

OBIECTE MICI

Obiectele mici
Sînt facute pentru furnici
Stelele stralucesc
Pentru ca le iubesc
Fetele melancolice
Si altceva nici nu-si doresc

Cînd cerul este înnourat
Dispar si fii de-mparat
Si fetele bocesc, bocesc,
Pîna ce se topesc…

Dar o sa rasara soarele
Adus de departe cu vapoarele
Si cu obiectele mici
Pentru furnici

*
Din ciclul: „Obiecte mici”

Ioan LILA
Franta

SFATURI PARENTALE PENTRU COPIII MÂNIATI

 

 

 Alianta Famiilor din Romania

Mânia la copii, ca si la adulti, e inevitabila si normala si chiar necesara pentru dezvoltarea lor armonioasa

Prin mânie copilul isi exprima nevoile, cauta sa-si controleze sau sa-si stapâneasca mediul, incearca sa devina independent.

Anormal insa este modul in care reactionam si noi si ei când ne mâniem. De ce se mânie copiii? Pâna la ce punct e mânia lor justificata si cind devine periculoasa? Cum trebuie sa reactionam noi la mânia lor si care sunt pasii concreti pe care trebuie sa-i facem sa le aplanam mânia? Acestui subiect foarte important dedicam comentariul de fond al editiei de astazi dându-va sugestii pragmatice de relationare la copiii infuriati. A fost prelucrat pentru noi de Manuela Grindei, voluntar AFR Iasi, pe baza unui material mai vast pregatit de organizatia americana crestina pro-familia Focus on the Family. Ii multumim. Textul integral in engleza al materialului il aflati aici: http://www.focusonthefamily.com/parenting/your_childs_emotions/when_children_become_angry.aspx?p=1&series=1

Când copiii se infurie : Furia la infanti si la bebelusi  

Furia la copiii foarte mici este frecvent cauzata de neasigurarea nevoilor de baza. Astfel, daca bebelusul este flâmand, izolat, daca temperatura mediului ambiant este prea ridicata/scazuta, daca are dureri de stomac sau scutecele murdare sau vrea pur si simplu sa fie tinut in brate, atunci isi va exprima furia. Ramâneti calmi, cu o atitudine pozitiva si tineti cont ca el nu poate inca sa-si controleze sentimentele. De la 18 luni la 4 ani este normal ca micutul sa inceapa sa-si exercite independenta, asa ca vor aparea momente când se va infuria. Copilul ii vede pe cei din jur facând lucruri pe care el nu are voie sa le faca, ceea ce, cumulat cu aptitudinile sale verbale limitate, ii provoaca frustrari. De aceea, in loc sa considerati furia copilului drept ceva negativ sau sa o luati personal, priviti-o ca pe un semn al cresterii acestuia, un lucru normal si nu din vina voastra. Dr. Paul  spune ca parintii simt deseori consternare la manifestarile furiei copilului si incearca sa rezolve problema imediat. Asteptarile nerealiste de la ei insisi le pot cauza panica si auto-condamnare, ei simtind furia copilului ca pe un esec personal.

Pentru a contracara aceste situatii, creati un mediu satisfacator pentru nivelurile de curiozitate si de energie ale copilului. Aceasta poate implica alergatul afara, vizitarea unei gradini zoologice, mersul la sala, jucarii disponibile inclusiv in timpul calatoriilor, o “geanta a linistii” cu creioane, snacksuri sau jucaria de plus favorita. De asemenea, incercati sa fiti un parinte implicat, insotiti-l in cautarile lui. Daca in ciuda acestor masuri copilul este tot furios, aveti mai multe alternative:

·        Indepartati orice sursa de pericol fizic pentru copil

·        Creati-i un loc special unde sa se linisteasca si stati cu el pâna se calmeaza, daca nu e suparat pe voi

·        Incercati sa intelegeti ce ii declanseaza furia, daca e ceva legat de mediu, personalitatea sa sau alti copii

·        Rugati-va pentru el.

 Descoperirea durerii din spatele furiei copilului

Multa lume crede ca pe copii nimic nu-i deranjeaza pe termen lung. Totusi, furia este un semn care arata contrariul, pentru ca reprezinta un raspuns la durere. De aceea, nu ignorati sau minimizati furia copilului vostru. Pentru a gestiona corect situatia, aveti in vedere urmatoarele lucruri:

(1) cercetati daca exista factori biologici care sa-i provoace furia (alergii, dificultati de invatare, probleme de dezvoltare) si cereti sprijinul unui medic pentru un diagnostic corect;

(2) stresul cauzat de mediul in care traieste copilul poate fi un alt motiv al acceselor lui de furie – cauze frecvente: asteptarile prea mari fata de performantele copilului la scoala sau acasa, mutatul in alta zona, divortul parintilor, pierderea unei fiinte dragi (prieten apropiat, ruda sau a unui animal de companie);

(3) Intrebati-va când isi exprima furia copilul. In timpul de joaca? Dupa ce se trezeste? Când este in apropierea unei anumite persoane? La un moment special al zilei? De când s-a petrecut un anumit eveniment familial?

Retineti ca furia este un sentiment uman natural, desi multi crestini au falsa impresie ca furia este un pacat. Daca ii spuneti copilului ca nu are voie sa simta furie, atunci el va deveni un adult cu probleme emotionale, coplesit de vinovatie, care nu stie sa-si accepte sentimentele si sa rezolve situatia. Este absolut normal sa te infurii uneori, insa trebuie sa stii cum sa-ti gestionezi corect mânia. Puteti sa il invatati sa se retraga intr-un loc special atunci cand e furios sau sa ii puneti in dormitor un sac de box pentru momentele de suparare. Faceti-va timp sa vorbiti cu el fara a-l invinui si rugati-va pentru el. Mai presus de toate, nu uitati ca un copil este o persoana cu emotii adevarate, asemenea voua. Daca in ciuda eforturilor voastre copilul ramâne furios, solicitati ajutor profesional din partea scolii sau de la un psiholog profesionist.

Furia la copii intre 8-12 ani

Pe masura ce copilul se dezvolta intelectual si emotional, veti dori sa-i acordati mai multa responsabilitate, pentru a ajunge un adult responsabil.. De exemplu, daca acesta vrea sa-si cumpere din banii lui o jucarie si stiti ca nu e o idee buna, lasati-l sa faca ce doreste si sa infrunte apoi consecintele alegerii gresite. Dr. Kevin Leman numeste aceasta “reality discipline”, pentru ca realitatea si nu voi il va disciplina. Aceasta metoda functioneaza in particular pentru copiii incapatânati si cu o vointa puternica. Desigur ca nu puteti spune da la orice, dar puteti incerca sa nu spuneti nu numai de dragul de a spune nu si sa ii spuneti da frecvent. De asemenea, este absolut necesar sa vorbiti cu micutul când acesta nu e suparat si sa-l invatati cum sa-si gestioneze furia intr-un mod constructiv. Spuneti-i ca, fiind mare acuma, isi poate asuma mai multa responsabilitati si ca nu-i puteti fi mereu alaturi. Subliniati ca e normal sa se infurie uneori, insa modul in care reactioneaza e esential, putând sa-l ajute sau sa-i dauneze.

Va recomand o tehnica eficienta pentru aceste discutii. Este important sa o folositi la scurt timp de la episodul de furie, pentru ca s-ar putea sa nu mai tina minte mai târziu ce s-a intâmplat.

Intrebati-l cum s-a simtit fizic si emotional, de ce s-a suparat, cum a raspuns, ce rezultat a avut si cum va raspunde data viitoare. In timp, va ajunge sa vada legatura dintre actiunile sale si rezultat si sa-si dea seama ca e responsabilitatea lui cum raspunde la asemenea situatii. Discutati de asemenea si de raspunsurile inadecvate, gen lovitul, injuriile sau scuipatul. Multi copii sunt foarte sinceri când e vorba de ce e bine si ce e rau atunci când nu sunt amenintati.

Dupa ce ati facut o lista cu ce nu e un raspuns acceptabil la mânie, creati o alta lista cu ce va face când se comporta necorespunzator. Se va izola intr-un loc special, va sta in camera lui sau ii va da o jucarie draga unui prieten? Oferiti-i si alternative sanatoase la a-si exprima furia, precum tipatul afara pâna se linisteste, lovitul unui sac de box in camera lui sau desenatul unei imagini cu sentimentele sale când e mânios. Odata acest plan terminat, cu acordul ambelor parti, semnati-l amandoi si postati-l intr-un loc vizibil pentru referinte viitoare. Copilul nu va putea spune astfel ca nu a luat parte la procesul de decizie si va fi direct responsabil de raspunsurile sale. Orice-ar fi, ramâneti calm, asta ii va arata micutului ca sunteti de partea lui si ca incercati sa gasiti impreuna o solutie de gestionare eficienta a furiei.

 

Furia la adolescenti

Cum ne putem da seama daca adolescentul nostru este intr-o stare patologica de furie? Dr. Tim Murphy ne raspunde ca daca parintii se simt intrati intr-un cerc vicios al tipetelor si amenintarilor pentru a obtine ce-si doresc de la copiii lor si pentru a redobandi linistea in casa, atunci exista o problema. In plus, atunci când parintii se simt coplesiti de accesele de furie ale copiilor, iar mânia a devenit pentru acestia un mod de viata, e semn clar ca adolescentul are probleme de gestionare a furiei.

Exemplul oferit de parinti este esential. Daca acestia si-au exprimat furia in mod necorespunzator in comunicarea cu adolescentul de pâna atunci,  atunci probabil ca acesta ii va imita si nu le va arata respectul cuvenit daca acestia incearca sa discute calm cu el. In acest caz, trebuie sa persistati in schimbarea obiceiurilor rele, intrucât nu sunt usor de schimbat formele de relationare stabilite anterior in familie. 

In plus, desi majoritatea parintilor au cele mai bune intentii fata de copii,  s-ar putea sa fi existat momente cand nu i-au tratat pe acestia cu respectul cuvenit sau au fost nedrepti cu ei. Urmarea este aparitia furiei la copii. Ati facut vreodata fara sa vreti copilul sa se simta nedorit, controlat, manipulat sau ignorat? V-ati tinut promisiunile, ati fost realist in asteptari si ati evitat intimidarea, hartuirea sau comparatiile intre copii? Ati incercat sa-i ascultati si sa nu va folositi de ei pentru realizarea propriilor scopuri? Chiar daca ati contribuit la frustrarile copilului, nu va pierdeti speranta si credinta in Dumnezeu, ocrotitorul tuturor familiilor, si pastrati posibilitatea de comunicare cu el. 

Daca, in ciuda eforturilor voastre, adolescentul nu-si corecteaza comportamentul, tratati situatia cu fermitate. Michelle Borba, doctor in pedagogie, ii indeamna pe parinti sa transmita fara echivoc ca exprimarea necorespunzatoare a furiei prin tipete sau atacuri verbale la adresa celorlalti nu va fi tolerata. De asemenea, e necesar sa stabiliti pedepse pentru incalcarile regulilor si sa le aplicati, ramânând consistent in atitudinea luata. Rezultatul va fi un tânar care se poate controla si poate iubi pe altii, avand baze solide pentru a intemeia relatii sanatoase si satisfacatoare.

8 modalitati eficiente pentru a potoli furia copiilor  

Simpla pedepsire a comportamentului asociat furiei nu este suficienta, copilul trebuind sa invete din chiar exemplul parintilor cum sa-si gestioneze corect mânia. Câteva metode foarte eficiente:

(1) Modelati managementul furiei: “Mama se simte foarte furioasa acuma, asa ca ma voi retrage pentru a-mi redobandi stapânirea de sine.”

(2) Aratati respect copiilor: nu ii insultati si nu recurgeti la violenta fizica.

(3) Dati-le cuvinte sa-si exprime furia: “Stiu ca esti dezamagita sau trista sau frustrata…”

(4) Identificati-va cu durerea lor: “Imi amintesc de mine când nu am putut merge la o petrecere…”

(5) Stabiliti limite pozitive: in loc de “Nu arunca papusa!”, spuneti “Dupa ce asezi papusa pe birou, putem merge la masa.” (6) Redirectionati eliberarile de energie care insotesc furia: incurajati-va copiii sa faca sport, sa picteze etc.

(7) Evitati lupta pentru putere cu copilul: toata lumea pierde in aceste situatii. Daca scopul dvs. este sa controlati, il veti invata sa-i controleze pe altii.

(8) Oferiti-i o perioada in care sa se calmeze: cititi impreuna o carte sau faceti o plimbare, apoi discutati calm despre ce s-a intâmplat si faceti un plan pentru data viitoare. 

APRECIERI VOLUNTARILOR NOSTRI:

Multumim tuturor voluntarilor nostri care s-au implicat in pregatirea materialelor noastre din vara aceasta. Specificam “in vara aceasta” deoarece majoritatea dintre ei sunt tineri studenti. Le multumim pentru ca si pe parcursul vacantei de vara si-au gasit timp sa contribuie la pregatirea materialelor noastre. Ei ajuta la depistarea materialelor de interes comun, traducerea lor, sau prelucrarea materialelor mai lungi intr-o forma viabila pentru cititorii nostri si contextul romanesc. Le dorim o vacanta placuta in continuare! 

HOMOSEXUALII PIERD IN AUSTRALIA – BIG TIME!

Va anuntasem cu doua saptamini in urma ca homosexualii australieni incearca, de la alegerile australiene din toamna anului trecut, sa-si obtina “dreptul” la casatorii unisex. Guvernul australian a initiat consultari cu grupuri civice si religioase din Australia pentru a simti pulsul societatii asupra acestui subiect. Data limita pentru prezentarea pozitiilor diverselor grupuri a fost 24 august cind a avut loc in parlamentul australian si o dezbatere privind oportunitatea legiferarii casatoriilor homosexuale. Din 150 de membri ai Camerei Deputatilor (House of Representatives) doar 31 s-au declarat pentru, restul impotriva. Din multele comentarii asupra acestui eveniment vi-l dam pe acesta: http://www.starobserver.com.au/news/2011/08/24/mps-begin-reporting-back-to-parliament/60049 

Cum de? Sa fie oare Australia un punct de turnura in eforturile homosexualilor de a dobindi un “drept” la casatorii intre persoane de acelasi sex? Australia e o societate mult mai secularizata si libertina decit Romania si mult mai apropiata de Marea Britanie in aceste privinte. Trendurile si stilurile de viata care apar la Londra sunt duplicate la scurt timp in Melbourne si Sidney. Cum de nu casatoriile homosexuale? Cum de Australia le respinge pe cind Argentina traditionala si catolica le-a legalizat anul trecut? Credem ca raspunsul se afla in sensitivitatea de care clasa politica australiana a dat dovada privind acest subiect atit de crucial si fundamental pentru societate. Spre deosebire de socialistii argentinieni care sunt doar o curea de transmisie a ideologiei si politicii socialistilor si stangii pagine si seculare europene in Argentina, clasa politica australiana a inteles necesitatea unui consens si dialog national privind cea mai importanta institutie sociala din istoria omenirii. A dat dovada de maturitate, pe cind socialistii argentinieni, la fel ca si cei portughezi, au dat dovada de insensitivitate si iresponsabilitate. Nadajduim ca si clasa politica din Romania intelege ca institutiile sociale le determinam noi, cetatenii tarii, nu ei. Nu o mina de parlamentari motivati de pozitii ideologice radicale si de provenienta straina. Romania si ea la rindul ei si-a afirmat clar pozitia privind casatoriile homosexuale acum 6 ani cind 650.000 dintre d-tra ati semnat o petitie initiata de AFR pentru definirea in constitutia Romaniei a casatoriei barbat-femeie. Inca o data va multumim! 

SEMNATI DECLARATIA DE LA TIMISOARA!  

http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php  

Haideti, haideti! Nu mai avem mult! Am ajuns la aproape 7.000 de semnaturi, dar tinta este de 7.500. Va rugam continuati sa semnati si sa dati mai departe Declaratia la cit mai multi sa o semneze.   

Semnarea Declaratiei se face in doua etape. Bifati linkul si semnati Declaratia. http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php  Dupa aceea veti primi un mesaj care va va cere sa confirmati semnatura apasind pe un link de confirmare. Fara confirmarea semnaturii, numele si semnatura d-tra nu vor apare in lista semnatarilor. Linkul de confirmare a semnaturii apare in limba englaza cu urmatorul text: “Thanks for filling out our petition, you’re almost done! Please confirm your signature by clicking on the link below:” (Adica: “Multumim pentru ca ati completat formularul petitiei. Semnarea petitiei e aproape gata. Va rugam confirmati-va semnatura apasind pe linkul de mai jos.”)     

Declaratia accepta doar o singura semnatura pe adresa electronica. Ca atare, sugeram ca in situatiile unde doua persoane folosesc aceasi adresa electronica, de exemplu sotul si sotia, semnatura sa fie data in numele ambilor soti, de exemplu “Ioan si Maria Ionescu.”     

 

Rugaminte: Va rugam semnati Declaratia cu numele intreg nu doar cu initiale. Va multumim.      

 

Rugaminte: Va rugam postati si publicati acest apel peste tot. Va multumim.  

LOCURI DE MUNCA

 Reproducem materialul alaturat de interes comun pregatit si publicat pe 30 august de Romanian Global News.

Stadiul implementarii proiectului “O sansa la ocupare profesionala pentru grupurile defavorizate din regiunea Sud-Est”

Marti, 30 August 2011 Focsani, Romania/Romanian Global News

 

Fundatia Zi Deschisa din Focsani, în calitate de beneficiar si în parteneriat cu Fundatia Nationala pentru Românii de Pretutindeni implementeaza deja de mai bine de sase luni proiectul “O sansa la ocupare profesionala pentru grupurile defavorizate din regiunea Sud-Est” proiect finantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013, Axa Prioritara 5 – “Promovarea masurilor active de ocupare”, Domeniul major de interventie: 5.1 Dezvoltarea si implementarea masurilor active de ocupare.

Asa cum a declarat managerul proiectului, doamna Monica Jipianu, obiectivul general al proiectului consta în îmbunatatirea capacitatii de ocupare profesionala a persoanelor apartinând unor grupuri dezavantajate pe piata muncii, prin furnizarea de servicii integrate si personalizate de informare, consiliere, consultanta si formare profesionala pentru zona de Sud-Est a tarii adica judetele Vrancea, Constanta si Tulcea.

Implicarea Fundatiei Nationale pentru Românii de Pretutindeni în acest proiect a venit ca un gest firesc pe de-o parte pentru ca proiectul vizeaza forta de lucru a unor judete care „furnizeaza” mâna de lucru pentru piata europeana în loc de cea locala, conform statisticilor, iar FNRP, prin agentia de presa proprie, Romanian Global News, informeaza frecvent cetatenii români care doresc sa lucreze în afara granitelor asupra dezavantajelor pe care le presupune lipsa de informatie, necunoasterea limbii locale, a legislatiei a pietei de munca si asupra riscurilor la care se supun cei care aleg piata de munca europeana în detrimentul celei locale, nationale. „Ne-am dorit ca, prin furnizarea serviciului de informare si consultanta, sa aducem la cunostinta beneficiarilor atât informatii despre piata de munca din România, exigentele si provocarile la care trebuie sa faca fata cei care sunt în cautarea unui loc de munca dar si informatii directe despre posibilitatea infiintarii unei societati comerciale si legislatia în materie. Ni se pare mai important sa ne implicam în dezvoltarea posibilitatilor cetatenilor români pe piata interna prin reconversie profesionala si o mai buna cunoastere a realitatilor momentului decât sa culegem stiri negative despre impasurile în care ajung românii atunci când aleg sa plece la munca în strainatate” ne-a declarat Daniela ?oros, expert în cadrul proiectului, din partea Fundatiei Nationale pentru Românii de Pretutindeni.

 

Ce s-a realizat pana acum

Recent, echipa de proiect a facut bilantul etapei proiectului si ceea ce a rezultat, si ca o necesitate de raportare la Autoritatea de Management Pentru Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, a fost un procent de peste 70% a proiectului, realizat. „Raportarea a avut ca perioada evaluata lunile aprilie, mai si iunie moment în care aveam deja în derulare un curs de calificare în meseria de baby-sitter în orasul Tulcea, jud. Tulcea, la care participau 25 de persoane, un curs de calificare în meseria de îngrijitoare batrâni la domiciliu în localitatea Costinesti, jud. Constanta, la care participau 20 de persoane si un curs de lucrator în prelucrare carne, peste, lapte, conserve la care participau 24 de persoane. Dintre cele 228 de persoane ale grupului tinta care urmau cursuri de calificare în perioada de raportare au fost certificati 224 de persoane din grupul tinta si noi speram ca prin acest proiect sa crestem gradul de profesionalizare a fortei de munca din aceste judete si sa le oferim, celor care au nevoie de o a doua sansa în viata, oportunitatea ca, prin meseria pe care au ales-o facând aceste cursuri, prin informatiile pe care le-au primit pe parcursul orelor de teorie si de practica, dar si în discutiile cu expertii proiectului, sa îsi gaseasca mai repede si mai usor un loc de munca în zona de rezidenta. Sigur, noi discutam si de mobilitatea pe verticala a fortei de lucru, adica de capacitatea lor la adaptare si de cautarea unui loc de munca si mai departe de caminul lor, sau satul de resedinta, însa aici se pune problema de mentalitate si stiti ca asta nu se schimba cu una cu doua” ne-a mai spus dna. Jipianu.

 

Câteva date tehnice

Cele trei judete vizate de proiect au deja mai multe persoane calificate gratie acestui proiect. Din datele furnizate de managerul proiectului situatia sta în felul urmator:

(1) în meseria de lucrator în morarit si panificatie au fost formate 89 de persoane, 64 în judetul Vrancea si 25 de persoane în judetul Tulcea;

(2) în meseria de lucrator în prelucrare carne, peste, lapte si conserve au fost formate 75 de persoane din judetul Vrancea;

(3) în meseria de baby-sitter au fost deja formate 19 persoane din judetul Vrancea;

(4) în meseria de peisagist-floricultor au fost formate 20 de persoane din judetul Vrancea;

(5) în meseria de îngrijitoare batrâni la domiciliu au fost formate 20 de persoane din judetul Vrancea. In total în perioada raportata au fost certificate 224 de persoane din grupul tinta, din totalul de 228 iar activitatea de formare a fost externalizata si se deruleaza conform procedurii CNFPA.

 

Ce urmeaza

Furnizarea serviciilor integrate si personalizate, informarea, consilierea, consultanta si formarea profesionala pentru persoanele din grupurile tinta, va continua în urmatoarea perioada pentru atingerea indicatorilor propusi ai proiectului, adica 330 de persoane în total. Expertii din proiect vor continua consultanta oferita persoanelor aflate temporar în situatie de risc (someri, personal disponibilizat etc.), care doresc initierea unei afaceri proprii. Se stie ca îmbatrânirea populatiei este un fapt sesizat deja în plan european iar posibilitatile pornirii unei întreprinderi familiale pe acest segment sunt foarte mari, mai ales în mediul urban dar si rural. Pâna la sfârsitul lunii octombrie beneficiarul proiectului “O sansa la ocupare profesionala pentru grupurile defavorizate din regiunea Sud-Est”, Fundatia Zi Deschisa, spera sa îsi atinga 100% obiectivele propuse si sa aiba si persoane calificate în cadrul acestor cursuri care s-au si angajat deja sau au pornit propriile afaceri.

 

Material realizat de Romanian Global News in baza informatiilor oficiale ale beneficiarului proiectului.

 VRETI SA FITI INFORMATI?

Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atit la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic www.alianta-familiilor.ro.. 

FACETI-NE CUNOSCUTI! 

Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.  

ANUNTURI 

Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la contact@alianta-familiilor.ro. 

Alianta Familiilor din Romania

www.alianta-familiilor.ro

1 Septembrie

Jianu Lucian-Florian


 

 

 

 

 

 

Incepe azi o scoala, ca o viata –

Mai slaba si mai mica ca o scama –

Ce despre Raiul pe pamant, invata,

Cel ocrotind ca  dragostea de mama –

 

Sunt multe scoli deschise azi, in lume,

Invata multe, poate despre tot –

Dar pe pamant, a face Rai, anume,

Doar cei mai mici din lume dascali, pot –

 

Mi-e teama chiar ca de a lor micime

Nici nu se vad, si nici chiar auzi,

Caci Raiul pe pamant, e-o milionime,

Din ce visam mai bun pentru copii –

 

Precum un deget pregeta sa tina

In brate, trupul unui nou nascut –

Cum poti sa tii  lumina din lumina

In duhul tau, ca Raiul,    nevazut?

 

Incepe azi o scoala, ca o viata –

Precum incepe viata ta, mereu –

E Raiul pe pamant, care te-nvata

Ca viata ta e insusi Dumnezeu…

Un parfum cunoscut venit de departe

Ioan Lila – Un parfum cunoscut venit de departe sau Viata ca o guma

 

 

Draga Ioane,

Nici eu nu sunt critic literar dar, asta nu înseamna sa nu-mi spun parerea despre un volum, o carte sau despre poeziile tale. Aceasta lucrare am început-o de când te cunosc si am tot pierdut timpul sa mi-o sedimentez în creier. Nu ne-am scris prea multe, am lasat sa vorbeasca creatiile noastre, asa cum sunt ele, marunte, nesemnificative, însa eu le consider îndeajuns de inspirate, ca sa treaca prin prisma unui cititor si chiar prin patrimoniul national si, de ce nu, mondial.

A aparut computerizarea care, cu puterea unei turme de elefanti, înregistreaza cele mai nesemnificative idei si le baga într-o memorie colectiva, selectiva si universala, pastrându-le într-un aparat de marimea unui ac de gamalie.

Am citit amuzat-amar un fragment, o perioada din framântarile vietii tale. Amar ca asa e viata, are suisuri si coborâsuri asa cum este urcatul pe dealul Golgotei unde i-ai dus odata pe Licurica si Mancuse de au ramas oamenii cu gura cascata si sufletul suspendat. Exista si în tara asta frumuseti pe care nu le uiti niciodata, chiar locuri palide … asa si noi… suntem stersi, dar ramâne câte o sclipire în urma noastra.

Limbajul are alternanta… când dulce literar, când academic, când mistocaresc si lasa un gust imperfect, derutând cititorul… de fapt e singurul repros pe care îl fac acestui roman. De fapt reprosul nu este un repros… alta cale de a marturisi ceva, de a spune niste adevaruri, nu cunosc nici eu! În rest, încarcaturi normale, picturi de o banalitate care te covârseste, scene tari si umpluturi de o frumusete epica uluitoare. Arta scrisului traverseaza pagini antologice de jurnal sau, scene fierbinti ale caror trairi nu le poti omite decât intentionat.

Râsul subtil sau nu, tragi-comic sau cum vrei sa îl reconsideri, dar sanatos tâsnind din inspiratiile scriitorului obosit sa caute în framântarile sufletesti aidoma pajistilor prelungi si molcome ale femeii coborâte din vitralii. Întâlnim numeroase introspectii interioare, cu multele gânduri care tranziteaza viata unui om cinstit cu el însasi, obisnuit pâna la urma, descriind întâmplarile din ,”vagauna” pline de un farmec stiut de noi toti.

Calitatea nebanuita a cartii… din orice parte o începi, te captiveaza, fiecare povestire e antrenanta si o citesti nerabdator sa o termini mai repede ca s-o începi pe urmatoarea. Distingem tot felul de idei nastrusnice despre economia de piata dar pline de adevar prin absurditatea lor si mai ales umorul este tinut bine în frâu.

Daca vrei sa te bagi în spiritul cartii este cum îmi place mie viata… aglomerata. Bineînteles, sunt personaje care nu agreeaza acest stil, însa nu ne proptim în ele. Povestea împartita nareaza pe mai multe fronturi, dar unul e de baza… comentariul povestitorului propriu zis. Dialogul la coada maturii, pe punti, peste ape, prin poieni este spumos, bogat, imaginativ, e mai bun decât gasesti în multe bodegi de lux (pentru mine etalonul suprem unde se duc, seduc, multe idei savante demne de premii în natura)… la cât ma duce pe mine capul e perfect.

Dar sa mergi în permanenta pe acelasi drum e obositor si trebuiesc momente de respiro. Le oferi cu generozitate, alte povestioare amoroase si delicioase cu Mancuse sau cu ceilalti!

Deci te înteleg când iei viata într-o gluma dulce-amara… viata ca o guma de care tot întindem! Ramân insesizabile urme, dar cine sta sa le sesizeze?

Câteva citate din carte – dar sa nu le socotiti cele mai semnificative…

Marile adevaruri stateau zavorîte în adîncul sufletelor lor de femei tinere, ca greierii în iarba.

Fericirea este, pîna la urma, atît de simpla… Incercam sa supravietuim, eram tîrîti de conjunctura sociala prin mlastinile vietii, dar ea, spre diferenta de mine, era optimista.

Adevarul este ca jumatatea femeii este mai mare decît jumatatea barbatului!

Ca sa-ti iei singura portia de orgasm.

Iata ca realitatea îi confirma teoria si îl arunca în acel haos inform al gîndirii, ce nu se poate separa de bunul simt elevat-artistic, riguros-îmbufnat si categoric-ipocrit.

Ma miram si i-am si spus-o, ca o femeie ca ea avusese atîtea sperante prabusite în haul cel fara de fund al deziluziilor, si ea ma privea, parca fara sa ma vada, si cuvintele mele treceau pe lînga ea ca niste libelule cu elitrele stralucitoare.

Dragoste fara scop, fara resentimente, fara ratiune, fara explicatie, mai ales. gata, la gunoi cu gîndurile negre, negative, corozive, consolatoare

Speculatii: real, transcendent, homo sapiens, sacerdot, magie, placere, rationalism, sinergie, metafora, misticism, credinta, adevar si moarte. Ce-ai înteles?

Cu genunchii rotunzi, cu muschii pe coapse bine reliefati, de dansatoare, pastorita din Amarylis, Anna Pavlovna Pofta si placerea, închipuirea si uimirea, spatiul si spiritul, simbolismul, modernismul si civilizatia: cuvinte, pur si simplu, care îsi pierdusera, brusc, înclinarile, întelesurile, simbolurile si sensurile, devenind iluzorii.

Idealul ei de iubire este sa te tina în brate, sa se încolaceasca pe tine si sa radieze de fericire. Licurisca este ca peisajul asta, este ca o pictura de Ingres sau ca o Tanagra de Gérôme. Gîndul materializat în frumusete.

Gata cu discutiile astea lirice, a zis Thomas; treceti la epica, admirati fluturii, dormiti si visati cai albastri, iubiti-va în iarba, stii tabloul lui Signorelli, “L’Éducation de Pan”? Pan sta pe un jilt, gol cum l-a facut ma-sa; un tînar efeb, în picioare, tot gol, cu spatele la noi, cu piciorul stîng flexat din genunchi, îi cînta o melodie la fluier, doi batrîni stau sprijiniti în toiege, iar în plin plan, în partea stînga, este o fata nuda, cu sexul bine reliefat si cu sînii ca doua mere, care priveste sfioasa spre un barbat întins la picioarele ei. Mai sînt o mie de amanunte, pe care n-am cum sa ti le redau, pictura nu se poate povesti, la fel cum nu se poate povesti muzica, sau nu se pot descrie baletul, Elizabeth Arden sau Phillip-Moris.

O fantezie a mintii mele, pentru ca eu eram genul ala de barbat plin de sine, care avea orgoliul ca îsi face singur rost de femei cînd are nevoie si nu accepta nici un compromis. De altfel, zicea CrisLi, starea de normalitate a prostilor este imoralitatea în toate gîndurile si faptele lor!

 În concluzie… vreti sa cititi ceva teribil de amuzant cu gustul si taria pelinului si sa ajungeti la aceleasi concluzii despre viata? Cititi cartile si poeziile lui Ioan Lila… „Parfumul papusilor de portelan” iar pentru mine este clar… m-am procopsit cu un prieten!

Stanescu Aurel Avram

 

Lumina care se stinge

În FRANTA, in clasa I se învata ca sexul nu e totuna cu genul

Isus a zis: „Eu sunt Lumina lumii; cine Ma urmeaza pe Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vietii.”

 

Chiar ma gândeam in aceste zile ca pe nedrept Parisul avea reputatia de Orasul luminii!  Adevarata Lumina e data de prezenta lui Isus Hristos in inimile oamenilor, de cunoasterea si aplicarea Invataturilor sale.

Prostia se ridica la rang de stiinta tot mai des, dar nu numai in Franta, ci mai peste tot in lume.

Parlamentarii decid probleme de stricta specialitate ale unor ramuri din stiinta si cultura, situatii care revin de drept spre gestionare Academiilor de stiinta si de Cultura, nicidecum unor adunaturi de oameni incompetenti.

[pullquote]

Ochiul este lumina trupului. Daca ochiul tau este sanatos, tot trupul tau va fi plin de lumina; dar daca ochiul tau este rau, tot trupul tau va fi plin de întuneric. Asa ca, daca lumina care este în tine este întuneric, cât de mare trebuie sa fie întunericul acesta!

Evanghelia dupa Matei, 6.22-23

[/pullquote]

De aceasta data, insa, e vorba de ceva banal, dar fundamental si nici nu incumba a fi negociata perspectiva care creeaza unora mari semne de intrebare pentru capacitatea lor de a discerne. Problema, dupa cum vom vedea, e una de la clasa I-a, primara, dar lipsa de educatie si morala pare a fi canonul, regula omului din secolul XXI!!!

Pe vremuri, Jean-Baptiste Poquelin, cunoscutul actor si dramaturg francez, ajuns celebru sub pseudonimul Molière, a scris piesa Burghezul gentilom, in care i se explica burghezului naiv ce-nseamna proza!

Fie vorba intre noi, incultura a ajuns din nou o stare normala in multe locuri. Banul, interesele personale si de grup au intâietate peste tot in lume, in dauna valorilor culturale, de morala si de bun simt.

In Evenimentul zilei de azi dam peste un titlu socant: “Manual de clasa I: nu exista barbati si femei, ci homo si heterosexuali “(Autor: Adrian Patrusca). Felicitam autorul pentru oportunitatea  prezentarii.

“Optzeci de deputati ai Uniunii pentru o Miscare Populara din Franta (UMP) au cerut marti ministrului Educatiei, Luc Chatel, retragerea manualelor scolare care sustin ca “identitatea sexuala” a indivizilor se datoreaza în egala masura sexului biologic si contextului socio-cultural.

Cei optzeci de parlamentari se fac ecoul criticilor exprimate pe marginea acestui subiect de conducerea scolilor catolice. Într-o scrisoare catre ministru, citata de Le Parisien, parlamentarii apreciaza ca manualele de “Stiinta si Viata pe Terra” (SVT) de clasa I fac referire la asa-numita “teorie a genului sexual”.

“Potrivit acestei teorii, persoanele nu mai sunt definite ca barbati si femei, ci ca practicanti ai anumitor forme de sexualitate: homosexuali, heterosexuali, bisexuali si transsexuali”, scriu parlamentarii francezi. Ei considera ca aceasta este “o teorie filosofica si sociologica fara vreo baza stiintifica, care afirma ca identitatea sexuala este o constructie culturala”.

În clasa I învata ca sexul nu e totuna cu genul

Semnatarii citeaza si un manual publicat la Editura Hachette, care afirma: “Sexul biologic ne identifica drept masculi sau femele, dar acesta nu este un motiv suficient pentru a ne categorisi de genul masculin sau feminin.”

Apreciind ca “statul are datoria de a controla mai bine continutul manualelor scolare” si adaugând ca “’teoria genului sexual’ nu figureaza strict sensual în programa de învatamânt pentru SVT”, deputatii conchid în scrisoarea adresata ministrului Educatiei: “Contam pe dumneavoastra sa retrageti din scoli manualele care prezinta aceasta teorie”.

Într-o circulara din 30 septembrie 2010, ministerul cerea ca programa SVT de clasa I sa contina un capitol intitulat “A deveni barbat sau femeie”. “Daca identitatea sexuala si rolurile sexuale în societate, cu stereotipele lor, apartin sferei publice, orientarea sexuala face parte din sfera privata.”

Dumnezeu l-a creat pe om, dupa cum gasim scris in cartea “Facerea” (Geneza) din Biblie. L-a creat intâi pe Adam (omul) din tarâna pamântului si i-a suflat in nari suflare de viata, apoi pe Eva (femeia) din una din coastele lui Adam. La Dumnezeu totul este posibil, e ceva de mirat?

Secole si mii de ani la rând, nu au fost (si nici acum nu sunt) nici un fel de dubii cu privire la faptul ca oamenii sunt barbati si femei, respectiv ei sunt de genul masculin si feminin, dupa anatomia pe care o dobândesc la nastere!

Unii oameni ai zilelor noastre, din lipsa luminii minime in viata lor, si, fara indoiala, ignoranta de care sunt stapâniti, ii fac sa nu sesizeze ca la nastere li se inregistreaza sexul in documente, cum e si normal! Ori, imoralitatea pe care vor s-o apere si s-o promoveze i-a orbit atât de tare incât doresc ca si cei mici sa fie indobitociti inca din clasa I-a cu ineptiile lor!

Sa vedem ce scrie apostolul Pavel in primul capitol din  Epistola adresata catre crestinii din Roma, sintetizand Starea de pacat a omenirii:

“Mânia lui Dumnezeu se descopera din cer împotriva oricarei necinstiri a lui Dumnezeu si împotriva oricarei nelegiuiri a oamenilor care înabusa adevarul în nelegiuirea lor. Fiindca ce se poate cunoaste despre Dumnezeu le este descoperit în ei, caci le-a fost aratat de Dumnezeu. În adevar, însusirile nevazute ale Lui, puterea Lui vesnica si dumnezeirea Lui se vad lamurit, de la facerea lumii, când te uiti cu bagare de seama la ele în lucrurile facute de El. Asa ca nu se pot dezvinovati; fiindca, macar ca au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslavit ca Dumnezeu, nici nu I-au multumit; ci s-au dedat la gândiri desarte, si inima lor fara pricepere s-a întunecat. S-au falit ca sunt întelepti, si au înnebunit; si au schimbat slava Dumnezeului nemuritor într-o icoana care seamana cu omul muritor, pasari, dobitoace cu patru picioare si târâtoare. De aceea, Dumnezeu i-a lasat prada necuratiei, sa urmeze poftele inimilor lor; asa ca îsi necinstesc singuri trupurile; caci au schimbat în minciuna adevarul lui Dumnezeu si au slujit si s-au închinat fapturii în locul Facatorului, care este binecuvântat în veci! Amin.

Din pricina aceasta, Dumnezeu i-a lasat în voia unor patimi scârboase; caci femeile lor au schimbat întrebuintarea fireasca a lor în una care este împotriva firii; tot astfel, si barbatii au parasit întrebuintarea fireasca a femeii, s-au aprins în poftele lor unii pentru altii, au savârsit parte barbateasca cu parte barbateasca lucruri scârboase si au primit în ei însisi plata cuvenita pentru ratacirea lor. Fiindca n-au cautat sa pastreze pe Dumnezeu în cunostinta lor, Dumnezeu i-a lasat în voia mintii lor blestemate, ca sa faca lucruri neîngaduite. Astfel, au ajuns plini de orice fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de lacomie, de rautate; plini de pizma, de ucidere, de cearta, de înselaciune, de porniri rautacioase; sunt soptitori, bârfitori, urâtori de Dumnezeu, obraznici, trufasi, laudarosi, nascocitori de rele, neascultatori de parinti, fara pricepere, calcatori de cuvânt, fara dragoste fireasca, neînduplecati, fara mila. Si, macar ca stiu hotarârea lui Dumnezeu, ca cei ce fac asemenea lucruri sunt vrednici de moarte, totusi, ei nu numai ca le fac, dar si gasesc de buni pe cei ce le fac.” (Epistola catre Romani, 1:18-32)

 

Septembrie

Jianu Liviu-Florian

 

 

 

Mai e o prasila de vreme, si-apoi  iar

Isi mana toamna frunzele-n pamant,

Spoita va fi dragostea, cu var,

Si cimitirele, cu florile de vant –

 

Mai e un pas de-un stanjen, la rascruci,

Si-apoi, din ploaie, curcubee stinse

Vor cobora in plumbuite nuci –

Si noi, gutui vom fi, in geamuri ninse –

 

Mai e de o cadere inapoi,

Si-apoi doar iarba blanda, de cuvinte,

Va rasari, tacuta, peste noi,

Rotindu-si Universul, inainte …

O SARBATOARE DOMNEASCA

Duminica, 28 august 2011, în holul Casei de Cultura din Domnesti s-a desfasurat festivitatea de premiere a câstigatorilor CONCURSULUI NATIONAL DE POEZIE, PROZA, ESEU, EPIGRAMA, PICTURA, FOTOGRAFIE ARTISTICA, HERALDICA si VEXILOLOGIE

„PE ARIPI DE DOR DOMNESC”, EDITIA a IV-a.

Organizat de catre Fundatia „PETRE IONESCU-MUSCEL”, colectivul de redactie al revistei „Pietrele Doamnei”, Casa de Cultura Domnesti, Liga Scriitorilor din România – filiala Arges, Asociatia Nationala „Cultul Eroilor” – filiala Arges, Asociatia Nationala de Vexilologie „Tricolorul”, Primaria Domnesti, Cenaclul „Nicolae Velea” din Curtea de Arges si Biblioteca Municipala din Curtea de Arges, concursul a avut ca tema UNIVERSUL SATULUI ROMÂNESC.

Peste 70 de participanti la toate sectiunile au luptat strâns pentru a câstiga un loc pe podium, fapt ce a îngreunat misiunea juriului format din Dr. Sorin Mazilescu, director al Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Arges – presedinte (locul sau la festivitate a fost tinut de prof. Constantin Cârstoiu, unul dintre marii cunoscatori ai traditiei populare argesene), prof. Ion C. Hiru, scriitor – vicepresedinte, Denisa Popescu, poeta, membra a USR,  asist.univ. dr. Denisa Oprea, SNSPA Cluj, prof. Daniel Dejanu, Nicolae Cucu Ureche, artist plastic, membru al UAP, Marian Ghita, director Biblioteca Municipala Curtea de Arges si prof. George Baciu, scriitor – secretar.

Manifestarea a debutat cu lansarea celor doua volume din cartea CELEBRITATI DIN NEGURA UITARII, scrisa de profesorul Ion C. Hiru. Directorul editorial al Editurii Tiparg – cea care a dat viata cartii –, lect.univ.dr. Adrian Samarescu a subliniat faptul ca „acest abecedar de personalitati face cinste culturii românesti, aratându-ne ca dincolo de preocuparile zilnice nu trebuie sa uitam pe cei care au trudit la identitatea neamului românesc”. Profesorii Constantin Voiculescu si Daniel Dejanu au vorbit despre cele doua volume subliniind faptul ca trebuie citite la lumina sufletului si cu multa luare aminte.

Actorul Puiu Margescu, de la teatrul „Al. Davila” din Pitesti a încântat publicul prezent cu superbele sale recitari „În vestiarul inimii” (poeme din cartea cu acelasi titlu semnata de George Baciu).
Primarul Nicolae Smadu – mereu prezent la actiunile culturale ale celor doi domnisani – prof. Hiru si Baciu – a precizat ca „Domnestiul este o cetate a culturii si a faptelor spirituale marete, o localitate care face cinste Argesului si României”. Zicerea sa are relevanta în multitudinea manifestarilor culturale desfasurate de vreo cinci ani încoace, în cea mai frumoasa comuna de pe valea râului Doamnei, de catre Fundatia „Petre Ionescu-Muscel”. Amintim numai revista „Pietrele Doamnei” – o publicatie lunara ce concureaza marile reviste culturale ale tarii.
Partea a doua a festivitatii a cuprins decernarea premiilor Concursului National „Pe aripi de dor domnesc”, câstigatorii fiind din toate colturile tarii, chiar si din Republica Moldova.
Academicianul Gheorghe Paun – cea mai importanta personalitate stiintifica a judetului în prezent – a fost distins de catre Consiliul director al Fundatiei – prin vicepresedintele acesteia, istoricul George Rotaru –  cu Diploma OPERA OMNIA (în fapt o placheta si o medalie) pentru activitatea de pastrare, conservare si promovare  a culturii românesti si pentru întreaga activitate stiintifica.

Au mai primit distinctia OPERA OMNIA prof. Costin Alexandrescu (director vreme de 41 de ani al Centrului pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Arges), ambasadorul Radu Boroianu (personalitate importanta a culturii si diplomatiei românesti), Mihail Diaconescu (romanicer, critic si istoric literar, cel mai reprezentativ scriitor al spiritualitatii românesti contemporane), Gheorghe Mencinicopschi (unul dintre cercetatorii români prezent în multe tratate de pe mapamond referitoare la alimentatie), Constantin Voiculescu (dascalul din Cetatea Basarabilor pentru care limba româna si traditia populara sunt doua mari valori pe care le-a promovat în cei peste 50 de ani de activitate intelectuala si profesionala) si Marin Toma (scriitorul din Dor Marunt, Calarasi, un promotor, prin revista pe care o conduce – „Dor de Dor” –  al  culturii traditionale românesti).
Prezenta mesterului popular Ion Rodos de la Nucsoara, îmbracat în costum popular,  însotit de doi dintre tinerii sai ucenici, a înnobilat atmosfera de mare încarcatura spirituala, iar publicul a putut vedea „pe viu” cum se nasc diverse obiecte populare.

Nu au lipsit nici momentele vesele. Epigramistul Gheorghe Popescu-Ger, nascut la Retevoiesti, dar traitor la Bucuresti, a descretit la maximum fruntile auditoriului, facându-l sa râda în hohote.
George Rotaru – presedinte al Asociatiei Nationale de Vexilologie „Tricolorul”, a medaliat câteva personalitati ale judetului care militeaza pentru reintroducerea stemei pe drapelul national: senatorul Serban Valeca, Ioan Georgescu – primarul orasului Mioveni, Cornel Popescu – asistent univ. La Universitatea din Pitesti si Nicolae Smadu – primarul comunei Domnesti.

O delegatie de scriitori membrii ai Ligii Scriitorilor, filiala Vâlcea, condusa de Petre Petria, a fost prezenta la acest act de cultura, au donat carti pentru biblioteca fundatiei si au initiat un parteneriat cultural cu domnisanii.
La sfârsitul manifestarii de la Domnesti profesorii Ion C. Hiru si George Baciu au fost onorati de catre George Rotaru – un mare sustinator moral si material al culturii românesti – cu DIPLOMA OMNIA pentru laborioasa activitate în domeniul creatiei si pentru pastrarea si conservarea culturii traditionale argesene.
O sarbatoare domneasca pe potriva sufletului românesc.

George Baciu

 

LIRICA NEWYORKEZA

Stelian PLATON

 

 

 

 

 

DIN SÂNII TAI CRESTEA MIROS DE CRINI

(respectuos, minunatei d-ne Ligya)

 

Din sânii tai crestea miros de crini,  

Luna se-ascundea în lacuri solitara.

Si azi ecoul blândelor lumini          

Suna cu miresme de odinioara.        

 

Vin zari sortite sa ma încline,   

Trupul îmi va fi parcursul ce ma doare, 

Iar chipul tau asezat în mine,  

Râul sopotind e, reîntors în mare. 

 

În mine striga vremi afunde, 

Între pagini mi-ai ramas un semn de carte. 

Nu stiu nici umbra ce te ascunde,

Cu ani sfiosi cu tot ai ramas departe.

 

 

A TE IUBI

Hai învata-ma sa te strig pe nume,  

Acum învat sa te iubesc ca într-un basm,    

Fiecare lacrima ce-a fi sa se consume,  

Va repeta caderea  în dulce pleonasm.    

 

As vrea sa cer lui Dumnezeu iertare,

Din însingurarea mea blajina,    

Iar din adânc refren în abdicare, 

Sorb seva mea din scoarta de chinina. 

 

A te iubi pe tine este un ultim basm! 

Halouri argintii plesnesc în vârf de raze,   

Când rascolind în pieptu-mi cu sarcasm,  

Ca serpii se-mpletesc nesabuite fraze.    

 

Cu lacrimi doara am venit pe lume     

Si nici atât nu voi lua unde ma duc.      

Lui Dumnezeu nu am sa-i cer iertare,   

Ca te-am iubit eteric si caduc.                

 

 

LÂNGA POETI

 

Motto:

„Cu sufletul ravasit de durere
Inegalabilului si Nemuritorului
nostru poet nationalm Adrian Paunescu”

 

Azi-noapte te-am visat dezamagit,
Si lacrimi picurau din stele,
Se tînguia în bezna un cîine adormit,
Se pregateau de nunta ursitoare rele.

 

Acum te desfrunzesti în plina toamna,
Nu stie nimeni cînd te vei trezi.
Te asezi cu cei plecati deodata,
Si vei dormi de-acum în fiecare zi.

 

Ruga ta s-a înaltat pe jumatate,
În ramuris îngheata vîntul blînd,
Pamîntul straveziu se deschidea spre moarte,
Cum printre lacrimi ultimu-ti cuvînt:

 

Eu vin din viata sa va întreb de morti
Si de suspinele trimise ca simbrie,
De programarea învierii pentru toti
Si promisiuni ramase în sicrie.

 

Sa-mi spuneti daca o gara aveti,
Unde cobor uscat si trist din viata;
La noi se cere taxa cînd astepti
Si fiecare zi sa plîngi te-nvata.

 

Înfrigurat va fi transferul meu în toate,
Însingurat ma vor dezice toti,
Dar eu voi fi mai împacat în moarte,
Lînga poeti în satul meu de morti.

ULTIMUL ACTOR 

 

Greoi batrânul clopot croieste muta zare,

Cupola lui de floare  brodeaza si împarte

Culori de sunet blânde si mistificatoare, 

Pe drumul fara taxe si fara pasapoarte.

 

Privesc în urma ta cum ai plecat deodata,

Pe nameti de simtaminte ti-ai croit un drum;

Cum ai taiat în lacrima argintie poarta   

Si-n urma ta suspinul e un râu domol de fum.

 

Macar de-ai fi mintit ca te întorci vreodata

În casa bântuita de-amintirile ce dor…        

Pe scena noastra absurda si abandonata   

Cu-o crizantema-n mâna plâng eu – ultimul actor.

 

 

ACUM 


Acum este acasa primavara,
Printre uluci e stir si iarba grasa,
În sol minor, fac semne pe chitara
Si în refren e ruga de acasa.

Acum se-aprind în ramurele larme,
Mieii înmuguresc în jurul stânii,
Icoana înlacrimata adoarme,
Cum soarele în cumpana fântânii. 

 

Acum se-ntoarce mama în gradina;
Cu degete triste rasfira pamânt,
Uita durerea ce trupu-i înclina,
Si uita de mine pe unde mai sunt. 

 

Acum e primavara Învierii,
Cu soare ce rascoace prispa iara,
O lacrima e-n vestea tamâierii,
Si mama-n rugaciunile de seara.

 

PERPETUUM MOBILE

 

Ati venit,

v-ati crescut pe voi si copiii,

ati muncit, ati râs, ati plâns.

Ati facut casa, cu gradina si vecini,

ati cântat si-ati blestemat,

v-ati privit în oglinda

din adâncul racoros

al fântânii:

ati strigat si Nimeni v-a raspuns.

V-ati rugat la Nimeni

si Nimic s-a-mplinit.

Apoi ati plecat însingurati

cum ati venit.

Iar noua cine sa ne numere

îndepartarile, frustarile

si mult prea mult

însingurarile?

Caci plecând,

cu voi ati luat

Nimicul!

 

AM FUGIT STRAIN DE VISE

 

Am fugit strain de vise   

Cu umbre albastre si moroi,  

Zâmbetul mi se acrise  

În tara mea cu bieti eroi.   

 

Si ma decupez din mine,  

De crucea mea cu vechi raspuns,  

Spalând cu vremi  eleusine    

Vanitati ce m-au strapuns. 

 

M-am detasat din timpul static, 

Si de paduri de falsi poeti       

Cântând laudativ si hemoragic, 

Trai de malaieti si precupeti. 

 

Sirul lung de generatii,    

Iluzii moarte si destine      

S-au retras cuminti în spatii, 

Cu obiceiuri bizantine.       

 

Pentru tot stiau sa lupte   

Cu murmur scos molâu pe gura, 

Cu sabiile lor corupte      

Fara otel, numai din zgura. 

 

De-acum pare hotarât:        

Spre noi alt înger va zbura, 

Iar eu va spun numai atât:   

Cred doar în tineretea mea.   

 

 

ILUZII

Orbise Homer de atâtea iluzii
Din taine pierdute prin secole arse;
Atâtea cuvinte-n vârtej de confuzii
Si-atâtea mistere din fulgere stoarse.

 

Vuieste vremea siroaie în clepsidre,
Pascându-si nisipul din faguri de stele;
Aluneca idei ca blândele vidre
În apa galbuie cu unde rebele.

Prin scorburi de ploi îsi ascunde fluenta
Blânde suspine în uitatele vesti,
Orasul carunt îsi vegheaza cadenta
Cu ramuri stinghere în aceleasi feresti.

Destinul anemic scânceste-n amurg,
Stau roata stejarii-n luminile certe.
Din lacrimi neplânse blânzi îngerii curg
Si cine pe cine ar putea sa mai ierte?

 

 

MITUL FEMEII ÎN 2011 

(pamflet)

 

Ce rasfatata-i azi femeia   

si cât de multe poate duce…

Asteapta-n ea

si rugul, si scânteia,

si n-o putem urca pe cruce.

 

Astazi are drept la drepturi

Si sa respire ca barbatul;

E inima în doua piepturi  

Si-un vis ce rascoleste patul. 

 

N-avem nici pregatite cuie,

Când din  mândrie ca paunul,

S-ar schingiui biata duduie    

Cu-n singur cui, numai cu unul,

 

Atunci când i-aratam greseala

Ce-ar bântui din vechi sabloane.

Si o cuprinde ameteala                 

Auzind vreo crunta veste,

Ca  pentru  prelevare de organe

S-au rapit si tinere  neveste.

 

Dura e rapirea de femei,

Stirea le arunca în marasm

C-aproape zilnic  pe alei,

Auzi ca s-a furat o doamna

Pentru prelevare de orgasm.

 

Stelian PLATON

New York, SUA

11 august 2011 

 

M U Z I C A

Florina Guler

                                  Lui Puiu Caciora

E muzica precum s-a spus, o taina!
Si-i mai adânca de cum e rostirea.
Iar când îmbraca, a talmacirii haina
Ea poate-mbratisa  nemarginirea.

E muzica un dor   de-o Tara
In care nu am fost vreodata.
Si e fior, de-o dulce primavara,
Care începe cu “a fost odata”.

Si-i muzica un plai,  de amintire,
Ecoul ce ne vine din vechiul Paradis.
Trezind în noi o vesnica uimire,
In fata frumusetii mereu de nedescris.