ZOOFILII ISI CER DREPTURILE

On October 28, 2011 By nelursIn Europe, Romania, USA, WorldLeave a comment

ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA
Str. Cetatea Ciceiului nr. 23, sector 6, Bucuresti
Tel. 0745.783.125 Fax 0318.153.082
www.alianta-familiilor.ro

contact@alianta-familiilor.ro

27 octombrie 2011

ZOOFILII ISI CER DREPTURILE

Inca nu am scris despre zoofilie. (Pentru cei care nu stiu, putini presupunem, zoofilul este persoana care intretine relatii sexuale cu animale. Zoofilia mai este cunoscuta si ca “bestialitate” si e pedepsita de lege) O facem astazi dând recent peste un material publicat in publicatia londoneza Telegraph despre o miscare in ascensiune a zoofililor americani si britanici pentru dobândirea de “drepturi”, inclusiv dezincriminalizarea bestialitatii si legiferarea casatoriilor intre fiinte umane si animale.

Socati? Asa am fost si noi când am dat peste notiunea asta bizara acum câtiva ani. Auzim tot mai des despre “interspecies marriage” adica “casatoria intre specii.” De unde notiunea asta? Este un produs al evolutionismului si al darwinismului contemporan, si el in continua schimbare. Premisa e simpla.

Omul, afirma evolutionistii, este un animal asa cum este un câine. Se diferentiaza de animale doar pentru ca e numit putin diferit, “animalul uman” (“human animal”). Animalul uman se afla in vârful piramidei animalelor, fiind un produs evolutiv al acestora. De ce atunci sa nu se permita si casatorii intre animale, in speta intre animalele de rind si “animalul uman”, adica omul? Restrictionarea casatoriei doar la specia homo sapiens, spun ei, este discriminatorie. Logic si inevitabil, adauga ei, casatoria intre specii e justificata.

In primavara lui 2004 The Futurist a publicat provocatorul articol “The Transformation of Marriage” (“Transformarea casatoriei”) (il aflati aici: http://www.wfs.org/excerptma04.htm) Afirma, cu totul bizar, ca “the concept of marriage as a socially and spiritually sanctioned partnership need not be restricted to humans alone if the partners to the arrangement are bound by a clear sense of loving and lifelong commitment”. (“conceptul de casatorie ca parteneriat social si spiritual sanctionat social nu trebuie restrictionat doar la fiintele umane atita timp cit partenerii sunt legati de un sens clar al dragostei reciproce si a unei responsabilititati pe viata”). Autorul articolului este Stephen Bertman, profesor emerit de limbi si literatura la Universitatea din Windsor, Canada.

Dupa cum vedeti, revolutia sexuala nu inceteaza sa uimeasca. E intr-o gestatie permanenta. Gesteaza idei, ideologii si manifestari noi. Tot ce era acceptat acum citeva decade privind normele de conduita sexuala si in general sexualitatea umana, astazi e depasit. Si tot ce e la moda astazi va fi depasit miine. Si asa mai departe. Pina cind?

Intunecimea Libertatii Sexuale

Asupra zoofiliei redam articolul alaturat publicat pe 5 octombrie in The Telegraph si intitulat “Intunecimea libertatii sexuale: zoofilii americani adopta limbajul egalitatii.” Textul in engleza, intitulat, “The dark side of sexual freedom: American ‘zoofiles’ take on the language of euality” poate fi citit aici: http://blogs.telegraph.co.uk/news/timstanley/100108943/the-gay-rights-movement-has-emboldened-americas-bestiality-advocates/

Florida

Sambata trecuta [Nota AFR: Octombrie 1, 2011] statul Florida in sfarsit a interzis sexul cu animale. E greu de crezut ca a luat asa mult timp, dar chestia asta nu a fost ceva scandalos pina acuma. Mai multe cazuri publicate recent in tabloidele locale i-au convins pe legiuitorii statului ca ceva trebuie facut. Un barbat de 54 de ani a fost arestat in iunie dupa ce nepotul lui l-a prins in dormitor incercind sa faca sex cu bulldogul familiei. In 2009, un barbat din Panhandle [NotaAFR: partea de nord a Floridei] a asfixiat o capra incercind sa faca sex cu ea. (in timpul procesului lui protestatarii purtasera tricouri cu inscriptia ‘baaa inseamna Nu”) si in 2005 un barbat orb singuratic a fost gasit in flagrant delict cu cainele lui.

Fiecare societate isi are pervertii ei tragici. Ceea ce insa face diferita generatia prezenta de bestiali este sofisticatia lor politica si culturala. Au adoptat limbajul “drepturilor” si incearca sa se identifice cu alte minoritati sexuale. Michelle Bachmann [Nota AFR: candidata crestina la presedintia SUA care se opune drepturilor “minoritatilor sexuale’] trebuie sa fie foarte fericita. Asta intr-o oarecare masura valideaza prezicerea miscarii conservatoare crestine americane ca toata campania pentru drepturi egale a homosexualilor a deschis accidental usa unor cereri mult mai stranii si bizare.

Sex cu un delfin

Efortul de a normaliza bestialitatea este uimitoare pentru ca e plina de candoare. Activistul pentru sexul cu animale Malcolm Brenner (care deasemenea e, in mod previzibil, Wiccan) [Nota AFR: Wiccan e o secta religioasa americana care promoveaza renasterea paganismului, o secta cu aderenti mai ales in rindul studentilor universitari], isi republica memoriile pe care le-a scris despre o afacere sexuala de noua luni pe care a avut-o cu un dolfin intr-un parc de agrement. Brenner intreaba: “Ce e repulsiv despre o relatie in care ambii parteneri simt si exprima dragoste unul pentru altul? Stiu ce zic, pentru ca dupa ce am facut dragoste, dolfinul si-a pus botul pe umarul meu, m-a imbratisat cu aripile ei si ne-am privit in ochii vreme de cam un minut.”

La fel ca si ceilalti bestiali, Brenner adopta ca un istet limbajul persecutiei minoritatilor pentru a-si justifica “relatia.” Il pune pe cititor in defensiva, fortindu-l sa-si justifice propriul prejudiciu. Un alt activist, Cody Beck, isi compara atractia fata de caini si cai cu un adolescent homosexual care isi afirma homosexualitatea pe fata. Adapostind un simtamint de atractie sexuala fata de un caine, spune el, “e cum a fost sa fii homosexual in anii 1950. Simti ca trebuie sa te ascunzi, si ca daca te afirmi in public, oamenii se vor uita la tine chioris.” Beck spune ca el si reteaua de zoofili la care apartine, asa numitii “zoos,” sunt extensia logica a miscarii pentru drepturi sexuale. Activistii pentru drepturile homosexualilor insa au opinii diferite. Beck a descoperit ca cererile lui de sprijin din partea homosexualilor au ramas fara raspuns. Spune el, “Unii homosexuali resping comparatia cu bestialii pentru ca simt ca contribuie la argumentul pantei alunecoase si le strica propriile eforturi.” Dar, adauga el, panta alunecoasa e cu doua taisuri: daca permiti persecutia zoofililor, cine vor urma dupa aceea? Homosexualii?”

Bine inteles, exista o mare diferenta intre casatoriile homosexuale si zoofilie. Dar ceea ce logica perversa a lui Beck ilustreaza e cum miscarea pentru drepturile homosexuale a dus societatea americana la punctul de a considera cel putin legalizarea poligamiei si a bestialitatii. Considerati, de exemplu, articolul autoarei feministe Victoria Bekiempis in The Guardian. E un sumar inteligent al argumentelor pentru si impotriva bestialitatii. Ca atare, tonul lui e uimitor. Nici o data nu scrie Bekiemps ceea ce oricare persoana sanatoasa la minte ar zice, adica “Barbatii care isi violeaza cainii ar trebui snopiti in bataie.” Dar, in timp ce Bekiempis nu e de acord cu zoofilii, le da credibilitate doar scriind despre ei.

Intr-un sens, insa, trebuie sa scrie. Oricine in America care se considera o “victima” trebuie sa primeasca o sansa de a-si prezenta problame si a beneficia de o audienta plina de simpatie la conventia democratilor. [Nota AFR: tot la 4 ani in preajma alegerilor prezidentiale din SUA democratii, la fel ca republicanii, isi tin conventia nationala. In cadrul conventiilor mai toate grupurile, fara importanta cit de deocheate sunt, primesc un timp alocat sa-si prezinte platforma] Dar problema mai spinoasa este ca miscarea pentru drepturile homosexualilor a tulburat apele privind normele sexuale reducind fiecare dezbatere privind moralitatea la una privind consimtamintul reciproc. Dupa cum spune Bekiempis, “Oamenilor trebuie sa li se ingaduie sa-si satisfaca chiar si cele mai bizare si salbatice curiozitati fara teama de repercursiuni, atita timp cit sexul si numarul de persoane implicate in actul sexual ii satisfac pe participantii care isi dau consimtamiltul reciproc intr-un loc privat.” Dar daca “consimtamintul” este singurul nostru barometru pentru a legifera, lucrurile devin complicate.

Consimtamint?

Asa cum zoofilii americani afirma, animalele pot sa-si dea consimtamintul – intr-o oarecare masura. Comunitatea zoofililor evita cu strictete relatiile sexuale cu animale care pot sa moara in urma actului sexual (gainile de exemplu), si central in directivele lor este ca ei nici o data nu initiaza actul sexual. Franc vorbind, stabilirea parametrilor consimtamintului intre fiintele umane adulte poate fi la fel de problematic. Exista multi baieti de 15 ani (cu un an sub limita de varsta a consimtamintului in Marea Britanie) care sunt maturi sexual. Asta nu inseamna ca sunt maturi din punct de vedere emotional, dar exista si o multime de barbati care nici la 30 de ani nu sunt maturi emotional, si cu toate astea societatea le incurajaza comportamentul imatur. In plus, asta e dovedita de alcoolism, abuzul emotional, abuzul drogurilor, etc., care toate dovedesc ca milioane de adulti isi dau consimtamintul sa faca mai orice le trece prin cap. Englezii necasatoriti, de exemplu, rar fac sex fara sa fie beti (in timp ce englezii casatoriti rar fac sex).

In articolul ei, Bekiempis promoveaza argumente bine intemeiate de ce animalele nu pot sa-si dea consimtamintul sa intretina relatii sexuale cu fiintele umane in masura in care fiintele umane o fac, dar discutia ei in ea insasi privind subiectul bestialitatii reflecta modul in care normalizarea sexului in afara casatoriei heterosexuale a complicat ordinea sociala americana pina acuma simpla. Crestinii conservatori americani afirma ca notiunea de consimtamint nu constituie o norma satisfacatoare pentru a distinge intre ce e moral sau imoral: e preferabil, spun ei, sa ne fixam atentia asupra idealului traditional de casatorie Iudeo-Crestin, si sa discutam restul nu sub forma unor echivalente ale casatoriei ci al tolerantei. Fie ca au dreptate sau nu, un act sexual care e atit de departe de standardele civilizatiei occidentale incit rezulta in asfixierea unei capre nu poate fi discutat. In opinia autorului, ar trebui sa duca direct la scaunul electric.

SEMNATI DECLARATIA DE LA TIMISOARA

Va multumim pentru cele aproape 400 de semnaturi date pentru Declaratia de la Timisoara dupa lansarea, saptamina trecuta, a ultimului apel. Ne-ati ajutat sa trecem peste cele 7.500 de semnaturi propuse. Abnegatia acestui finis puternic ne-a impresionat. Indraznim sa facem inca un apel, de data asta justificat din doua motive. Am trecut de 7.800 de semnaturi si credem ca putem ajunge usor la peste 8.000. In al doilea rind, saptamina viitoare vom finaliza si inregistra in Consiliul Europei un memoriu privind drepturile parentale si dreptul copiilor la o familie traditionala. Declaratia de la Timisoara afirma aceste principii fundamentale. Vom include in memoriul nostru si semnaturile d-tre. Daca e posibil am dori sa inaintam chiar cu mult peste 8.000 de semnaturi. Deci, va rugam inca o data continuati sa semnati, si va multumim. Cu cit avem mai multe semnaturi, cu atit va fi mai bine si vom fi luati mai mult in serios.

Cum se semneaza Declaratia?

Semnarea Declaratiei se face in doua etape. Bifati linkul http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php si semnati Declaratia. Dupa aceea veti primi un mesaj care va va cere sa confirmati semnatura apasind pe un link de confirmare. Fara confirmarea semnaturii, numele si semnatura dvs. nu vor apare in lista semnatarilor. Linkul de confirmare a semnaturii apare in limba englaza cu urmatorul text: “Thanks for filling out our petition, you’re almost done! Please confirm your signature by clicking on the link below:” (Adica: “Multumim pentru ca ati completat formularul petitiei. Semnarea petitiei e aproape gata. Va rugam confirmati-va semnatura apasind pe linkul de mai jos.”)

Important: Declaratia accepta doar o singura semnatura de adresa electronica. Ca atare, sugeram ca in situatiile unde doua persoane folosesc aceeasi adresa electronica, de exemplu sotul si sotia, semnatura sa fie data in numele ambilor soti, de exemplu “Ioan si Maria Ionescu.”

Rugaminte: Va rugam semnati Declaratia cu numele intreg nu doar cu initiale. Va multumim. Va rugam deasemenea sa postati declarati peste tot unde avoti posibilitatea.

LUCA VOLONTE APRECIAT IN SUEDIA

Luca Volonte, delegatul Italiei in Consiliul Europei, crestin si tata a doi copii, este un veritabil campion al valorilor crestine in structurile europene. Prieten apropiat al AFR, d-l Volonte a participat la conferinta anuala AFR de la Timisoara in martie 2010 cind s-a lansat si Declaratia de la Timisoara. Recent, colegii de la Scandinavian Human Rights Committee din Suedia, i-au decernat un premiu bine meritat, The Scandinavian Human Dignity Award. Felicitam si noi pe aceasta cale pe dl Volonte si am dori ca si Romania sa fie reprezentata in forurile europene de barbati si femei distinse care sa promoveze valorile crestine si nu sa le fie rusine de ele. In linkul alaturat puteti vedea fotografii de la evenimentul de decernare: www.scandinavianhumandignityaward.org.

PENTRU ROMANII DIN CANADA

Activistii canadieni care urmaresc legalizarea eutanaziei si a sinuciderii asistate in Canada au lansat recent actiuni judecatoresti cu acest scop. Comunitatea crestina canadiana a lansat o petitie online care cere guvernului canadian sa respinga legalizarea lor. Rezidentii romani din Canada sunt rugati sa semneze petitia, pe care o gasiti aici: http://www.euthanasiaprevention.on.ca/signonline.htm

România, printre primele 10 Tari care vor disparea

Ne-a atras atentia urmatorul articol publicat ieri in Adevarul. Frecvent atragem si noi atentia in materialele noastre asupra dezastrului demografic cu care se confrunta Romania fara ca liderii tarii sa-l discute sau sa-l confrunte. Cauza lui majora este avortul. In 60 de ani am avortat 22 de milioane de copii nenascuti. Nu e deci de mirare ca ONU prezice disparitia Romaniei in doar citeva generatii. Redam in intregime scurtul dar cutremuratorul articol din Adevarul. Va rugam dati mai departe la cit mai multi sa cunoasca si ei despre acuta criza demografica cu care ne confruntam. http://www.adevarul.ro/life/viata/web-ONU-_Romania-printre_primele_tari_care_vor_disparea_de_pe_fata_Pamantului_0_578942539.html

Daca nu va creste rata natalitatii, România va fi printre primele 10 Tari care vor disparea, se arata într-un calendar al disparitiei omenirii realizat de cercetatorii ONU. Cercetatorii au stabilit data aproximativa a mortii ultimei femei din fiecare tara, pe baza ratei actuale de natalitate. Acest lucru semnaleaza sfârsitul ciclului de reproducere a populatiei. Primele 10 tari care vor disparea sunt Macao, Hong Kong, Bosnia, Rusia, Malta, Slovacia, Singapore, România, Ungaria si Macedonia, potrivit clasamentului. Ultimele tari care vor disparea sunt Statele Unite, insulele Virgine, Santa Lucia, Tunisia, Franta, Coreea de Sud, Azerbaidjan, Australia, insulele Antile si Norvegia. Tarile din Africa, Orientul Mijlociu, cu exceptia Iranului, Asia Centrala si Caucaz vor „supravietui”. Afganistanul, Pakistanul, India, Mongolia, Indonezia, Filipinele si majoritatea tarilor din America Latina, cu exceptia Braziliei si Chile sunt tarile care nu vor disparea.

DIN REPUBLICA MOLDOVA

Colegii din Republica Moldova ne-au trimis urmatorul anunt.

Cum am anuntat mai devreme in perioada 24-29 Octombrie organizatia noastra l-a invitat in Moldova pe Dr. Paul Cameron, pentru a pune in discutie legea [Nota AFR: propusa] antidiscriminare. Vizita lui a starnit reactii dure in randul homosexualilor. Va atasez linkul de pe situl nostru unde puteti urmari zilnic toate evenimentele legate de activitatea lui P. Cameron in Moldova. http://salvareafamiliilor.com/2011/10/vizita-dr-paul-cameron-in-republica-moldova/ Aici veti gasi poze, linkuri la video, etc. De data asta homosexualii au fost foarte agresivi. Chiar azi au facut un protest sub feresterele cladirii unde am organizat o masa rotunda cu Paul Cameron si reprezentanti ai institutiilor de stat si societatii civile. Gasiti video in linkul de mai sus.

VRETI SA FITI INFORMATI?

Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atit la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic www.alianta-familiilor.ro.

FACETI-NE CUNOSCUTI!

Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.

ANUNTURI

Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la contact@alianta-familiilor.ro.

Alianta Familiilor din Romania

www.alianta-familiilor.ro

În vizita la biserica Agape din Phoenix, Arizona

On October 27, 2011 By nelursIn Romania, USALeave a comment

Duminica din 23 octombrie 2011 am participat alaturi de alti prieteni, pentru prima data, la serviciile Bisericii Agapé: http://www.agapearizona.com/agape/ (pastor Petrica Lascau). O biserica aparuta recent în constelatia bisericilor evanghelice din Phoenix, AZ. Ma pregatisem mai de mult, în sensul ca citisem cu atentie asa numita „platforma program” a noii biserici, prezentata pe blogul PASI SPRE LUMINA: http://lascaupetru.wordpress.com/

Am remarcat câteva aspecte privind „Viziunea noastra”, deci a Bisericii Agapé:

Biserica Agapé doreste sa creeze un climat prietenos tinerei generatii care trebuie sa-si gaseasca locul si rolul în biserica; sa dezvolte un nou sistem de conducere inspirat din Noul Testament care sa elimine toate elementele mostenite din modelul comunist împrumutat din biserica originara din RO; un nou mod de închinare în care focusul sa fie pe participarea întregii biserici, eliminând modelul „vino si vezi” care transforma biserica în artisti si spectatori; dezvoltarea unei atitudini de slujire care sa elimine mentalitatea de consumator al participantului, atitudine care sa produca slujitori ai Împaratiei.

Într-adevar, câteva obiective inedite, dupa unii chiar oarecum îndraznete, dar în acelasi timp interesante – si de ce nu si captivante -, în sensul întelegerii necesitatii unei schimbari în anumite conceptii din comunitatile noastre…

Documentat cu aceste considerente, am pasit oarecum sfios, dar si dornic de a percepe cel putin într-o oarecare masura, atmosfera. Surpriza a fost neasteptata! Un optimism relevant pe fundalul unei atmosfere calde, de degajare a bucuriei, de încredere si ospitalitate, care instantaneu amintea de Faptele Apostolilor, cap. 2: „Toti împreuna erau nelipsiti de la Templu; ei laudau pe Dumnezeu si erau placuti înaintea întregului norod. Si Domnul adauga în fiecare zi la numarul lor pe cei ce erau mântuiti.” Zâmbetul afisat pe fetele celor de acolo (peste 150), trada involuntar dar cu certitudine, expresia unei trairi launtrice, a bucuriei, a încrederii si dragostei, caracteristice adevaratilor închinatori!

Acum, a doua zi, reflectând la cele vazute si traite la Agapé, îmi amintesc de o scurta relatare, dar plina de învataminte, a fratelui nostru R. Wurmbrand: „Dragostea lui Dumnezeu a fost turnata în inimile noastre.” (Romani 5:5)

Odata, pe când Isus mergea pe strazile Nazaretului, glasuieste o poveste musulmana – multimea îl acoperi cu ocari. El îsi continua linistit drumul, rugându-se cu voce tare pentru cei ce-l batjocoreau. Cineva îl întreba cum putea fi atât de senin. Iar El raspunse: ,,Am dat singurul lucru pe care-l aveam în punga mea – seninatatea!”.

Spargi o sticla plina cu lapte. Nici o picatura de otet nu va curge din ea, pentru ca nu continuse otet. Cum pot cuvinte de ura si de razbunare sa curga din inima unui crestin? Crestinul nu are de ales între mai multe posibilitati. El nu împlineste porunca dragostei pentru ca Hristos i-a poruncit astfel. Daca ar vrea sa urasca, n-ar sti cum s-o faca, deoarece Dumnezeu i-a înnoit inima. El are numai dragoste.

Radu Oprea

Phoenix, Arizona

A 16-A SCRISOARE „LA UN PRIETIN”: MÂINILE LUI DÜRER…

On October 26, 2011 By nelursIn Europe, Romania, WorldLeave a comment

Adrian Botez

Iata ce povestire, cu adânc si zguduitor tâlc, îmi trimite, tocmai de la „capatul lumii”, din Australia, fratele meu Întru Duh de Românie, domnul IOAN MICLAU „GEPIANUL” (Cetatean de Onoare al comunei GEPIU, judetul Bihor!…”cu Parohia bisericii, apartinând Eparhiei Ortodoxe Române, din municipiul Oradea”) si român de o prospetime absolut miraculoasa! – …o povestire pe care, cândva, o stiusem si eu… – … dar, ca tot românul de azi, nauc si uituc, o zvârlisem la…”rufe vechi”, undeva, în tenebrele creierului, sufocat de monstruozitatile demonice ale contemporaneitatii…:

„În secolul al XV-lea , într-un oras micut locuia o familie care avea 18 copii. 18! Pentru a-si întretine familia, tatal , bijutier de profesie, era nevoit sa lucreze chiar si 18 ore pe zi, pentru a le oferi mâncare. În plus, se mai ocupa si cu orice altceva gasea de lucru, prin vecinatate.

În ciuda conditiei lor nevoiase, doi dintre copiii familiei, cei mai mari, voiau sa-si urmeze visul lor, acela de a-si valorifica talentul pentru desen. Ei erau constienti de faptul ca tatal lor nu-si permitea sa-i trimita sa studieze la Academia de la Nürenberg.

Dupa lungi discutii, noaptea, în patul lor aglomerat, cei doi au stabilit un pact. Vor da cu banul – iar cel care va pierde va munci la mina si va câstiga bani pentru a-l sustine pe celalalt, sa studieze la Academie. Apoi, dupa ce fratele care va câstiga va termina Academia, dupa 4 ani, îl va sustine pe celalalt, sa-si completeze studiile, fie prin vânzarea operelor sale, fie muncind, de asemenea, la mina.

Apoi, într-o duminica, dupa slujba de la biserica, au dat cu banul, iar Albrecht Dürer a câstigat si a plecat la Nürenberg. Albert a plecat în minele periculoase si, timp de patru ani, si-a sustinut fratele cu bani. Lucrarile fratelui sau au facut, imediat ,senzatie. Gravurile lui, sculpturile si pânzele cu ulei erau mai bune decât ale multor profesori, iar atunci când a absolvit, ajunsese sa câstige sume importante. Când s-a întors în satul sau, familia a dat o cina, pentru a-i sarbatori triumfala întoarcere acasa. Dupa o masa lunga si memorabila, din care n-au lipsit muzica si râsul, Albrecht s-a ridicat din capul mesei, pentru a tine un toast, pentru cel mai iubit dintre fratii sai, pentru anii de sacrificiu pe care i-a îndurat, pentru ca el sa-si îndeplineasca visul. Si cuvintele de încheiere au fost: “SI ACUM, ALBERT, CEL MAI BINECUVÂNTAT FRATE AL MEU, ACUM E RÂNDUL TAU. ACUM TE POTI DUCE LA NÜRENBERG SA-TI URMEZI VISUL SI EU VOI AVEA GRIJA DE TINE” .

Toate capetele s-au întors cu nerabdare spre celalalt capat al mesei, unde statea Albert. Lacrimile îi curgeau pe fata palida, iar capul plecat si-l misca dintr-o parte în alta, în timp ce repeta în continuu: “Nu, nu, nu…!”

În final, Albert s-a ridicat si si-a sters lacrimile de pe obraji si a privit spre figurile care îi erau dragi. Apoi , tinându-si mâinile aproape de obrazul drept, a spus blând: “Nu , frate, nu pot sa merg la Nürenberg. Este prea târziu pentru mine. Uite, uite ce au facut cei 4 ani de munca în mina mâinilor mele. Oasele de la fiecare deget au fost strivite cel putin o data, iar în ultimul timp sufar de artrita, care mi-a afectat atat de rau mâna dreapta, încât nu pot nici macar sa tin paharul, pentru a toasta cu tine… – cu atât mai mult sa fac linii delicate pe pânza, cu pensula sau creionul. Nu frate, penrtu mine e prea târziu…. ! »

Mai mult de 450 ani au trecut. Pâna acum, sute de capodopere ale lui Albrecht Dürer ( portrete, schite , desene în carbune, gravuri etc.) sunt expuse în orice muzeu mare din lume. Cel mai ciudat lucru este ca tie îti e familiara doar una singura, a carei reproducere o poti avea acasa, sau la birou.

Într-o zi, pentru a-i aduce un omagiu lui Albert pentru tot sacrificiul sau, Albrecht Dürer i-a pictat fratelui sau mâinile muncite, cu palmele si degetele subtiri îndreptate spre cer.

Si-a denumit opera simplu « Mâini », dar lumea întreaga si-a deschis imediat inimile spre capodopera sa si a redenumit tributul iubirii, MAINII celei în rugaciune .

Data viitoare, când vezi o copie a acestei creatii emotionante, mai priveste o odata. Da-i voie sa-ti aminteasca, daca mai aveai nevoie, ca nimeni, nimeni nu reuseste singur » – www.bistritanews.ro

…Fireste ca, cutremurat, pâna în miezul sufletului, de tâlcurile povestirii si rosturile picturii lui Albrecht D?rer, i-am si scris, pe data, fratelui meu întru Duh de Românie si prietenului meu cel nedesprins, nicio clipa, din gândurile mele:

Preadragule mie, prieten si frate întru Românie, domnule IOAN MICLAU “GEPIANUL”-

…Cât de zguduitor de pilduitoare este povestirea despre “MÂINILE” fratelui lui Albrecht Dürer! Multumesc, din strafundul sufletului meu, pentru aceasta binefacatoare trimitere, care mi-a trezit, din “somnul cel de moarte”, amintirile!
…Da, vedeti? Daca românii din România ar întelege (nu ma refer la fauna reptiliana a politicienilor de doi bani gramada, ci la oamenii simpli, ca mine, ca milioane…!) tâlcul povestirii “MÂINILOR” (si-ar si afla de existenta povestirii acesteia, si chiar i-ar interesa povestirea… nu ca “divertisment” usuratico-lacrimogen, ci ca AVERTISMENT, pentru vietile si destinul lor si al Neamului lor! – …ati vazut, din articolul “In memoriam OWS“, ca a început, pe mult prea multi, sa nu-i mai intereseze nici macar de …Dumnezeu!) – …daca ar pricepe ca NIMIC NU SE FACE SPRE BINE, ÎN FATA LUI DUMNEZEU, DECÂT CA JERTFA PENTRU FRATELE/SEMENUL TAU…!!! – atunci, România s-ar scutura de toate jiganiile si gadinile si demonii-vampiri, care îi prapadesc, de tot, vlaga ei sfânta – si…ar fi SALVATA, MÂNTUITA!!!
…Dar, câta vreme românii, în tragica majoritate, uita de Dumnezeu si de semenul/fratele lor, si trag, fiecare, în alta parte (unul “hais” si altul “cea”), si (ORBI SI TURBATI DE IGNORANTA ORI CHIAR DE PROSTIE FARA LEAC!), îsi scuipa, îsi batjocoresc si îsi ucid, cu pietre, valorile autentice, singura zestre de Duh, care poate fi oferita si transmisa, ca leac a toate durerile Duhului/”panaceum universalis”…fiilor si nepotilor (pentru ca România nu e a noastra, “ci a urmasilor nostri si a urmasilor urmasilor nostri, în vecii vecilor”, pâna la Judecata de Apoi a Judecatorului-HRISTOS!) – …câta vreme, deci, ei nu stiu SI NU VOR SA STIE ce-i aceea jertfa întru Hristos MÂNTUITORUL/Fratele nostru mai MARE (cum a fost genialul pictor Albrecht, pentru fratele sau, minerul Albert, care si-a zdrobit degetele proprii, acolo, în subpamântul trudei infernale… – pentru ca Germania si Lumea Întreaga sa aiba parte de Miracolul Paradisiac al MÂNTUIRII PRIN ZUGRAVEALA CEA GENIALA, CUTREMURATOARE TOCMAI PRIN GENIU! – DECI, ETERNA!; dar ceea ce cutremura, în povestire, este tocmai DE TOT TAINICA/PERFECT DISCRETA SI DESAVÂRSIT SMERITA JERTFA, NUMAI DE HRISTOS-DUMNEZEU STIUTA SI CÂNTARITA, CU DREPT CÂNTAR; pentru ca NU VOM AFLA NICIODATA DACA NU CUMVA TOCMAI JERFIT-MINERUL ALBERT AVEA CHIAR MAI MULT GENIU CREATOR, DEMIURGIC, DECÂT FRATELE CEL “REALIZAT”/VADIT ÎNTRU GENIU, PRIN JERTFA UMILA, DEPLINA SI DESAVÂRSIT FRATEASCA, A LUI ALBERT… – …ADICA, DECÂT “PICTORUL DE DICTIONAR SI CELEBRITATE”, ALBRECHT!!! – …ALBRECHT va fi mântuit de Hristos doar pentru ca a înteles, cu durere si sângerare în suflet, jertfa fratelui Albert, si pentru acel tablou al RECUNOASTERII/RECUNOSTINTEI PENTRU JERTFA FRATELUI, CATRE SINE SI CATRE HRISTOSUL IUBIRII CELEI FARA VREO SOVAIALA, ÎNDOIALA ORI PRECUPETIRE: “MÂINI”!!!: aceasta a fost Vointa Sfânta a Lui Hristos-Dumnezeu… – …dar jertfa umila si de tot smerita/discreta va fi indicibil mai stralucit rasplatita, acolo, în Ceruri, decât „geniul cel vadit pe Pamânt”! – …dar câti, oare, dintre oamenii de azi, ca si dintre cei de ieri, au crezut si vor crede si vor fi convinsi, ASUPRA ACESTUI ELEMENTAR ADEVAR HRISTIC?!) – ….slaba nadejde sa ne auda si chiar sa ne si asculte cineva, cu ureche vie si “chitita” – vorba, povestirile si avertismentele fraterne! În niciun caz, NU prea multa lume…! – …doar câteva zeci ori sute (poate, în cel mai fericit caz – mii…!) de oameni, înca treji (care, deci, nici nu aveau nevoie, din partea noastra, decât de o confirmare a propriilor gânduri si simtiri si presentimente! – …sau, cel mult, de-un impuls spiritual catre faptuire/în-faptuire energica, de acel “primo movens”!), înca ne-descântati si în-cântati (întru moartea Duhului!), de catre demonii lumii acesteia tot mai mlastinoase!!!
…Spunem, si noi, strigam, si noi (cât ne-or mai tine bojocii…!) – pentru ca aceasta este Misiunea Sisifica, pe care am primit-o, deodata cu Harul (mai mic ori mai mare…!), de la Dumnezeu…
Dar, cum zicea Minulescu volumului sau de “romante” – ele, strigatele acestea de avertisment – ramân, deocamdata, doar sperante (nadejdi întru Lucrarea Lui HRISTOS, Lucrare înfaptuita de El pe deasupra si pe dedesubtul oricarei furnicesco-microscopice tentative umane…ba si TAIND CHIAR PRIN INIMA LUCRURILOR!…de va fi nevoie… – si tare-mi vine sa cred ca NUMAI asa se va mai putea mântui lumea asta!) – …ramân doar…”Romante pentru mai târziu“!
…Sa nadajduim, din toata inima, ca NU pentru…PREA TÂRZIU!!!
…Multa sanatate si senin în suflete, întregii familii de vis, ba chiar anuntând, prin Armonia ei desavârsita – RAIUL: IOAN si FLORICA MICLAU, CU TOATE ALE LOR RAMURI, CU TOTI LASTARII LOR CEI LUMINOSI, VIGUROSI, EROICI LUPTATORI, CHIAR DE ACOLO, “DINDEPARTE”, PENTRU NE-PIERDEREA DUHULUI ROMÂNESC, PE PLANETA TERRA !!!

…Doamne,-ajuta-i pe ai Tai, pe cei ramasi buni, din Oastea Ta de Lumina – sa izbândeasca în lupta cu beznele înfricosate!
Va îmbratiseaza, cu toata pretuirea si cu toata fierbinteala fratiei întru Duh de Românie,

Ultima toamna…

On October 23, 2011 By nelursIn Romania, USA, WorldLeave a comment

Valentina BECART

(o pagina de viata…)

Mai erau doar doua zile pâna la evenimentul pe care-l asteptam cu nerabdare, eveniment care a reusit sa-mi tulbure linistea peste asteptari. Porunceam gândurilor sa se întoarca linistite în matca cu ape limpezi pâna nu demult… Încercam sa pacalesc timpul ce ma pândea cu ochi nemilos… îndeletnicindu-ma cu lucruri mai „lumesti”. Dupa ce am rascolit toata casa – stergând cu îndârjire fiecare „fir de praf” – si dupa ce am asezat fiecare lucru în coltisorul lui, mi-am pregatit o lista minutioasa si am plecat la piata. Stiam prea bine ca sunt simple amagiri, tertipuri fara fond… sperând ca astfel voi reusi sa alung gândul insistent ce ma urmarea ca o umbra rautacioasa.

Revenind în camera unde îmi petreceam majoritatea timpului, scriind si rasfoind tot felul de carti, am realizat într-o fulgerare de secunda ca motivul real care a adunat în mine atâta tensiune, zbucium si chiar revolta… era cu totul altul.

„De ce a trebuit sa plece?” Si doar m-a avertizat ca „ea” a vândut totul la Bucuresti si s-a mutat mai spre nord… cât mai aproape de „el”—

„Sa stii, draga mea, ca nu vom mai putea comunica atât de des cum am facut-o de un an încoace.” Chiar te rog, ca saptamâna care vine sa nu suni… sa astepti telefonul meu. Va veni la mine pentru câteva zile si nu vreau s-o dezamagesc, tinând cont de entuziasmul si înflacararea cu care si-a anuntat sosirea. O veste ce m-a lasat fara grai. Neasteptata. Imaginatia a început sa-mi lucreze febril. Deja îl vedeam arzând de nerabdare… nerabdarea de a-i mângâia umerii catifelati si rotunzi, mijlocul subtire, sânii frematând de atâta asteptare… Si „ea” – abandonându-se pâna la uitare în bratele celui îndragit. Si doar m-a „avertizat” si mi-a lasat suficient timp pentru a lua o hotarâre: „Vrem cu adevarat sa fim împreuna?”. M-am smuls repede din mijlocul acestor imagini dureroase.

„Ai curajul si marturiseste, ca aceasta femeie ti-a sucit mintile!” Nu încerca sa te eschivezi.

„Ce sa marturisesc!” A fost mai convingatoare si mai hotarâta decât tine. Este o femeie inteligenta, frumoasa si plina de farmec. Nu pot sa neg starea de frenezie, de încântare ce ma învaluie asemenea unei muzici atunci când sunt în preajma ei.

„Taci!” Nu mai suporta nici un cuvânt în plus. Am trântit receptorul lasându-ma prada furiei.

„Ce tupeu!” îmi repetam sugrumata de revolta. Sa-mi povesteasca cu atâta nonsalanta despre „ea”… Ce ofensa! Am fost doar la un pas de a-mi marturisi sentimentele cele mai profunde, mai adevarate. N-am reusit… în schimb, simteam cum ma mistui lent la flacara cruda a neputintei. Vedeam limpede, cum tot ce cladisem în noptile de nesomn, se destrama asemenea unei pânze de paianjen batuta de vânt. Mi-am înfipt unghiile în palme, plina de mânie si de dezgust fata de gelozia – ce-mi strecura în inima, picatura cu picatura , din veninu-i daunator – venin care îmi dadea o stare aproape halucinogena. Umblam furioasa prin camera si zâmbeam amar. Nu puteam sa ma ascund la infinit sub o masca de sticla… M-am privit în oglinda mica, asezata într-un suport metalic, pe care o tineam adesea pe pervazul ferestrei. Eram palida, aveam cearcane în jurul ochilor si câteva cute usor adâncite în coltul gurii. Am ridicat ochi si copacul din fata geamului m-a întâmpinat cu aceeasi tacere solemna cu care m-a obisnuit în fiecare dimineata – devenind „confidentul” meu cel mai de pret si mai statornic…

Lipsit de podoaba verde, acum în prag de iarna, parea mai trist, mai abatut… Printre ramurile dezgolite sufla un vânt rece, iar cei câtiva fulgi rataciti se topeau dupa câteva minute.

„Oare de ce nu m-am hotarât?” Sa mai existe speranta sau totul s-a ruinat… si tot repetând am simtit cum ceva nedefinit se pravaleste peste mine…

Nu mi-a placut niciodata iarna. Poate doar în momentele când, copil fiind, stateam cu spatele lipita de soba fierbinte, soba în care trosneau lemnele despicate de tata. Si mâncarea gatita la plita de mama avea ceva special, ceva ce nu puteam sa-mi explic… Momentele acestea unice si ireversibile s-au întiparit adânc în constiinta mea si, aveam sa le descopar adevarata valoare mult mai târziu, când nu mai avea cine sa aduca bratul cu lemne si sa-l aseze în fata sobei.

Mi-am amintit de dupa-amiaza aceea de toamna calda si blânda, când m-am întors de acasa cu sacose cu struguri, cu mere si zarzavaturi sanatoase crescute în gradina casei parintesti.

Drumul de la gara pâna în fata usii apartamentului în care locuiam mi s-a parut nesfârsit. Dupa ce am descuiat usa am abandonat sacosele pe hol, lânga cuierul cu haine, si din câtiva pasi am fost lânga telefon.

„Alo!”. Buna ziua. Am ajuns acum câteva minute. În vocea mea se simtea emotia, nerabdarea comunicarii.

„Buna ziua, draga mea!”. Ma bucur sa te aud. Simt în vocea ta ceva nedefinit… ceva care ma încânta si-mi rascoleste sufletul.

„Si eu care m-am straduit sa fiu cât mai „neutra”! Da… Voiam sa-ti citesc poemul pe care l-am scris stând pe bancuta de lemn din fata casei. Ti-am povestit, nu de multa vreme, de bolta cu vita-de-vie ce se întinde de lânga gard pâna sus pe acoperis. Toamna, când se coc strugurii si frunzele capata nuante atât de variate, îmi place sa-mi las sufletul leganat de nostalgie, si, mai ales, îmbatat de parfumul strugurilor ce asteapta mâini dornice la cules. Aceasta atmosfera de basm m-a inspirat. Vrei sa-ti citesc ce-am notat?

„Da!”. Te ascult cu atentie si nerabdare.

„M-am întâlnit cu toamna // într-o seara // în poarta casei de la tara //

purta pe umeri o trena lunga // de frunze ruginii”….……..

„Alo!”. Mai esti prin apropiere? Sper ca n-ai avut cruzimea sa ma lasi sa vorbesc singura. Si am facut-o cu atâta patos…

„Sunt aici!” si m-am lasat purtat de fiecare cuvânt… prin toamna colorata a gândurilor tale. O toamna atât de minunata ca nu am putut sa-mi opresc lacrima ascunsa de atâta vreme… Mi se pare, ca ti-am marturisit, cât de mult iubesc toamna cu încarcatura ei de taine, de bogatii, de chemari în bratele-i melancolice… Nici un alt anotimp nu reuseste sa smulga sufletului atâtea nuante ale sensibilitatii, asa cum reuseste toamna cu nemarginita-i metamorfoza, cu întregul ei alai gatit de sarbatoarea culesului. Ti-ai imaginat vreodata – în ce tacere solemna – se învaluie padurea când simte pasii delicati ai toamnei apropiindu-se?

Renuntarea la podoaba verde se face cu o regala resemnare…

Ma simt legat de toamna, ca si cum, doar pentru mine asterne covoare de frunze, de flori, de…

… Ascultam cu respiratia taiata acele gânduri izvorâte din adâncul trairilor ce se lasau greu „marturisite” si, dintr-o data, am avut revelatia faptului… ca amândoi suntem jumatatile unui

întreg ce-a „rodit” la sânul aceleasi toamne generoase, un adevarat izvor de iubire…

„Scuza-ma!”

M-am lasat furat de miracolul pe care îl astept în fiecare an cu nerabdare, dar si cu o anumita tresarire de suflet…”Sa fi banuit în acel moment ca aceasta era ultima….”

M-au trezit din visare crengile desfrunzite, care erau izbite de vânt – cu înversunare – de geamul lânga care ramasesem cu privirile pierdute în departare. Am aprins lumina si, dupa ce m-am strecurat sub patura aflata pe canapea, am mai lasat o vreme gândurile sa rataceasca în voie printre amintiri.

„Ce se va întâmpla cu toate?” Primavara promisa… Livada înflorita unde ne-am fi lasat inimile sa vorbeasca într-un limbaj al renasterii, al contopirii…

„Si totusi, mâine va avea loc marele eveniment: lansarea celor doua volume de poezie semnate de mine.” Si numai gândindu-ma, simteam cum ma sugruma emotia, cum încep sa-mi tremure mâinile si picioarele. Era prima lansare si nu stiam cum sa procedez, spaima era mai puternica decât mine.

„Fie ce-o fi!” Mi-a spus ca pot suna la „ea” fara nici o problema. I-a povestit despre mine, despre scrierile mele si despre prietenia sincera, deosebita care s-a legat pâna la urma între noi. M-am îndreptat spre telefon cu gândul încapatânat ca nu e totul pierdut. Nu puteam sa ma opresc la jumatatea drumului.* …

Dupa ce am fumat o tigara am revenit lânga telefon si am sunat.

„Alo!”. Buna ziua. Va rog, daca nu deranjez, as vrea sa vorbesc cu B…, ma numesc A.

„Da!” îl voi anunta îndata… La telefon era o voce feminina, suava ce se dorea a fi amabila, dar iritarea facea ca unele note sa fie usor mai stridente decât altele.

Am încercat sa fiu cât mai scurta si mai distanta asa cum se straduia si el… A ramas sa discutam dimineata câteva aspecte privind lansarea si spiciul ce avea nevoie de unele îmbunatatiri. Ce mai era de spus?

Am reflectat mult la „noua situatie” care mi-a smuls parca aripile si linistea. Somnul îmi pierise în ultima vreme. Ma chinuiam zadarnic sa asez gena peste geana. Cuvintele lui mi se strecurau în suflet ca un ecou dureros: „Crezi ca stii ce vrei cu adevarat?” Nu! Nu trebuia sa ma gândesc la un „cer pe care nu voi reusi sa-l ating niciodata cu mâna” daca doream sa mai gasesc blândetea diminetilor de alta data… Cine stie?!

Am adormit târziu. Visul m-a aruncat, undeva, pe o strada întunecoasa ce ducea spre o fundatura sumbra. În urma mea auzeam zgomotele ritmice a unui baston ce pipaia… Am întors capul si am zarit chipul fantomatic al unui orb ce cauta o iesire… M-am trezit înspaimântata ratacind cu privirea prin odaia în care – lumina difuza a veiozei se rasfrângea cu blândete asupra lucrurilor din jur.

Înauntru fiintei mele se cuibarise teama ———-

Dimineata, m-am trezit ceva mai devreme, si înca buimaca dupa cosmarul ce m-a bântuit, am deschis fereastra pentru a ma înviora putin. Ce feerie! Copacul era împodobit cu o broderie alba de fulgi stralucitori. Ningea ca într-un vis. Fulgii se roteau într-un dans alb, fascinant, apoi se asterneau tacuti pe stratul ce depasea 15-20 cm.

„Se anunta o zi minunata!” mi-am spus în gând… am inspirat adânc albul pur al fulgilor de nea si, dintr-o data mi s-a parut cum totul se lumineaza în jur. Am privit ceasul. Era trecut de ora 9.00.

„Da!” pot suna… pentru a pune la punct unele aspecte legate de lansare.

„Alo!”. Buna dimineata. Fiti draguta, am stabilit ieri cu B. sa revin cu un telefon… Sunteti buna sa-l anuntati?

„Regret, stimata duduie!” nu pot sa-l anunt deoarece… B. a decedat asta noapte în somn…

Un raspuns scurt, rece si plin de dusmanie. Am paralizat în primul moment si nu am putut asimila informatia cruda pe care o primeam… Am refacut numarul.

„Alo!”. Ma scuzati! poate am format din greseala în alta parte…

„N-ai gresit, draga!”. Acesta este adevarul…

„Nu se poate!” si am început sa plâng în hohote, repetând continuu „nu se poate”, „nu este adevarat”… e o farsa! Si plânsul devenea din ce în ce mai dureros, mai strident, mai isteric…

„Linisteste-te, duduie!”. Putina cumpatare nu ti-ar dauna. Te rog, vorbeste cu pastorul. Si tonul vocii „ei” a devenit brusc agresiv, veninos… Abia când am auzit vocea blânda, duhovniceasca a pastorului care încerca sa ma tempereze – si sa ma faca sa înteleg ca totul este efemer pe acest pamânt si ca B. a fost „chemat la dreapta Creatorului” – abia atunci am realizat „marea pierdere”, definitiva si fara loc pentru speranta… Simteam cum fortele raului ma pândeau – asteptând momentul sa puna stapânire pe sufletul meu fragil – ce devenise vulnerabil si neconsolat. O zi a înfrângerii!*

O zi în care toate muzicile au trebuit sa taca. Doar furtuna putea sa se dezlantuie linistita sub ploaia de lacrimi si întrebari. Sfârsitul nu va oferi niciodata, cea mai gingasa îmbratisare. Dimpotriva. Îti va flutura prin fata ochilor un drapel zdrentuit pe care vei distinge – într-o lumina crepusculara – semnele învinsului.

Si, gândindu-ma la acest adevar nemilos, am simtit cum o „iarna” se cuibareste în mine, cum fiecare particica a corpului începe sa-mi înghete… culminând cu sufletul ce nu putea sa accepte… Dupa câteva minute de la primirea neasteptatei vesti… îmi clantaneau dintii în gura, fiind nevoita sa ma ghemuiesc sub plapuma pentru a scapa de acel „delirum” —

Plângeam cu lacrimi amare si muscam din perna, repetându-mi ca este o gluma stupida, o nedreptate pentru care voi cere socoteala…

Am adormit cu dorinta sa nu ma mai trezesc decât, într-o dupa-amiaza blânda de toamna, stând la povesti cu B. pe bancuta din fata casei parintesti. Doar mi-a promis… ca o sa vina sa culegem struguri si, mai apoi, seara sa ne gaseasca admirând împreuna – amurgul încarcat de taine….

A.F.R. si Declaratia de la Timisoara

On October 20, 2011 By nelursIn Europe, Romania, USA, WorldLeave a comment

ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA

Str. Cetatea Ciceiului nr. 23, sector 6, Bucuresti

Tel. 0745.783.125

Fax 0318.153.082

http://www.alianta-familiilor.ro

contact@alianta-familiilor.ro

20 octombrie 2011

DECLARATIA DE LA TIMISOARA – Va rugam semnati!

(update final 2011)

http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php

Buna dimineata! Ne apropiem de finalul maratonului timisorean si dorim sa-l incheiem cu un finis puternic. De la ultimul apel facut la sfarsitul lui iulie am ajuns la peste 7.400 de semnaturi. Apelam la un finis puternic sa trecem cu cât mai multe semnaturi peste cele 7.500 de semnaturi propuse. Apelul de astazi este apelul final, dar nu oportunitatea finala de a semna Declaratia de la Timisoara. Declaratia va ramâne disponibila sa fie semnata si in continuare.

Va rugam deci semnati Declaratia. Dati-o la cât mai multi prieteni, cunostinte si membri de familie sa o semneze. Va multumim inca o data foarte mult pentru ca ati stat linga noi cu multa rabdare si ne-ati ajutat sa incheiem cu bine campania de semnaturi. Va uram tututuror numai bine si multa sanatate. Dumnezeu sa va rasplateasca toata osteneala.

CONSILIUL EUROPEI

Semnaturile date de d-tra insa nu vor ramâne doar pe hârtie sau online. Ele vor fi folosite pentru a promova vocea voastra a tuturor peste tot unde vom avea ocazia sa pledam valorile familiei si valorile crestine. In doar câteva saptamâni vom inainta semnaturile Consiliului Europei cu prilejul unei rezolutii care e dezbatuta la ora actuala acolo, privind drepturile copilului. Rezolutia intentioneaza sa actualizeze “drepturile copilului” in tarile membre in Consiliul Europei.

Am studiat cu mare atentie textul rezolutiei propuse si este foarte periculoasa pentru copii si parinti. Printre altele interzice “discriminarea” impotriva copiilor pe baza de “orientare sexuala,” o notiune cu totul bizara pentru minori. Promoveaza de asemenea notiuni bizare privind familia moderna si procrearea, inclusiv casatoriile unisex, inseminarea artificiala, mama surogat, deconecteaza relatiile biologice ca baza a dreptului la parinte in favoarea dreptului la parinte bazat pe relatiile intre adulti si copiii pe care ii ingrijesc, si notiuni asemanatoare. Drepturile parentale sunt ignorate iar dreptul la educatia privata, cum ar fi homeschooling, nu este mentionat.

In caz ca va fi adoptata, Rezolutia va fi folosita pentru lansarea unui nou tratat european al drepturilor copilului. In consecinta, având in vedere importanta acestui document si pericolele care il prezinta pentru valori, AFR pregateste un memoriu de interventie in care va explica motivele pentru care noi si fiecare dintre d-tra ne opunem rezolutiei propuse. Rezolutia a fost dezbatuta saptamâna trecuta si va fi reluata in dezbateri la inceputul lui noiembrie in Comitetul de Ministri al Consiliului Europei. Impreuna cu Memoriul pe care-l pregatim, vom inregistra si Declaratia de la Timisoara impreuna cu semnaturile d-tra. De accea este imperios ca de acuma pâna atunci sa obtinem cât mai multe semnaturi. Inca o data, va rugam semnati si va multumim.

Peste 80 de organizatii profamilie si pro viata din Rusia au inainat Consiliului Europei rezolutia alaturata in care isi exprima si ele opozitia fata de Rezolutia privind drepturile copilului. Textul rezolutiei ruse il aflati aici: http://blog.profamilia.ru/wp-content/uploads/2011/10/Resolution-on-CJ-FA-GT3-2010-English-Final.pdf

AMBASADORUL STELIAN STOIAN

Dl- Stelian Stoian este ambasadorul României in Consiliul Europei. Saptamâna trecuta l-am sezizat asupra aspectelor periculoase ale Rezolutiei privind Drepturile Copilului rugându-l sa voteze impotriva ei. Ne-a raspuns amabil multumindu-ne pentru sesizarile facute. Multumim pe aceasta cale d-lui Ambasador si nadajduim ca votul final pe care Romania il va da se va conforma valorilor crestine si traditionale ale poporului român.

CUM SE SEMNEAZA DECLARATIA?

Semnarea Declaratiei se face in doua etape. Bifati linkul http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php si semnati Declaratia.

Dupa aceea veti primi un mesaj care va va cere sa confirmati semnatura apasind pe un link de confirmare. Fara confirmarea semnaturii, numele si semnatura dvs. nu vor apare in lista semnatarilor. Linkul de confirmare a semnaturii apare in limba englaza cu urmatorul text: “Thanks for filling out our petition, you’re almost done! Please confirm your signature by clicking on the link below:” (Adica: “Multumim pentru ca ati completat formularul petitiei. Semnarea petitiei e aproape gata. Va rugam confirmati-va semnatura apasind pe linkul de mai jos.”)

Important: Declaratia accepta doar o singura semnatura de adresa electronica. Ca atare, sugeram ca in situatiile unde doua persoane folosesc aceeasi adresa electronica, de exemplu sotul si sotia, semnatura sa fie data in numele ambilor soti, de exemplu “Ioan si Maria Ionescu.”

Rugaminte: Va rugam semnati Declaratia cu numele intreg nu doar cu initiale. Va multumim.

CUM CRESTEM SEMNATURILE IMPREUNA?

Cum putem creste impreuna numarul de semnaturi? Nu implica mare lucru sau investitie de timp. Doar citeva actiuni simple care iau doar citeva minute. In consecinta:

1. Cei care inca nu ati semnat Declaratia sunteti invitati inca o data sa o semnati.

2. Trimiteti linkul Declaratiei sau mesajul acesta la toate persoanele din baza dvs. de adrese electronice pentru a fi semnata. Daca deja ati facut-o va rugam sa o faceti inca o data, sau chiar periodic, eventual saptaminal, pentru citeva luni.

3. Postati Declaratia si linkul ei pe siturile dvs. electronice, biserici, parohii, grupuri de discutii, etc.

4. Promovati-o in scoli, la clasele de stiinte sociale sau religie.

5. Cei care sunteti inscrisi pe situri de socializare (facebook, hi5, netlog…) sunteti rugati sa postati periodic informatii despre Declaratia de la Timisoara si linkul, cu indemnul de a fi semnata.

6. Parinti – aveti copii care sunt ei inscrisi pe diferite situri electronice. Mergeti la ei, cand sunt la calculator, si cereti-le sa dea un mesaj in retea solicitand semnarea Declaratiei – sau scrieti-l dvs. si trimiteti-l de pe contul lor.

TEXTUL DECLARATIEI DE LA TIMISOARA

Redactata de Alianta Familiilor din Romania cu prilejul conferintei anuale AFR tinuta la Centrul Areopagus din Timisoara pe 20 martie 2010 si deschisa publicului spre semnare

Preambul

Societatea umana a trecut, in epoca moderna, prin schimbari majore in plan politic, social, cultural si economic. Aceste transformari, care au cunoscut un ritm accelerat in secolul XX si care continua in secolul XXI, au condus societatea umana spre mai bine. Viata comunitatilor si a indivizilor a fost in general imbunatatita. Au fost eliminate, in multe parti ale lumii, nedreptati si inechitati profunde, prin asigurarea unor drepturi fundamentale si prin salturi calitative ale vietii.

In acelasi timp insa, acest context a adus cu sine coagularea unor curente care submineaza valori fundamentale ale societatii umane. Secularismul agresiv, tendinte radicale de redefinire a familiei, marginalizarea valorilor moral-crestine sunt o realitate manifesta. Societatea romaneasca nu a ramas izolata de aceste evolutii. Iesita dintr-o lunga perioada totalitara, Romania si locuitorii sai inca lupta pentru re-gasirea de sine, pentru redescoperirea acelor valori comune, care fac parte din tesatura sa intima. Din aceasta identitate comuna face parte, la loc de frunte, credinta crestina, impartasita de un procent covarsitor dintre cetatenii Romaniei, intretesuta in ethosul nostru national si care influenteaza manifestarile sociale, culturale si politice ale romanilor, fiind reperul la care ne raportam ca la un standard comun, atemporal si absolut.

Totusi, in contextul transformarilor social-politice ale secolului XXI, s-a creat potentialul pentru un conflict incipient intre valorile moralei crestine si “noile valori” seculare, in esenta anti-crestine, promovate la nivel international, in special in cadrul Uniunii Europene. Putem constata ca acest conflict este deja manifest in unele state membre ale UE. Asistam, in ultima vreme, la tot mai multe cazuri in care crestinii sunt adusi in fata Justitiei ca invinuiti datorita credintei lor, suferind o forma de pedeapsa pentru ca valorile lor crestine exprimate incalca noi legi sau noi “drepturi ale omului”, in marea lor majoritate iluzorii, contrare ratiunii si binelui autentic al omului. Aceasta evolutie nefericita creeaza o presiune asupra crestinilor, pentru a-si cenzura sau chiar abandona credinta si valorile, pentru a nu se face pasibili de incalcarea unor norme ale statului sau vietii publice. Nu putini crestini vad in aceasta situatie o intoarcere la perioadele istorice in care crestinii erau prigoniti pentru credinta lor.

Avand in vedere cele de mai sus, subsemnatii, crestini care urmam invatatura Sfintei Scripturi, a Sfintilor Apostoli ai Domnului si Mantuitorului Iisus Hristos si a celor ce le-au urmat lor si care ne-au invatat calea lasand deoparte disputele teologice, marturisim valorile crestine comune insuflate de Sfantul Duh si afirmam cu tarie cele ce urmeaza:

a. Iisus Hristos este acelasi, ieri si azi si in veci (Evrei 13:8). Credinta crestina pe care o marturisim este deasupra transformarilor sociale vremelnice ori a spiritului unei epoci sau al alteia.

b. Aceasta credinta ne determina viata si actiunile de zi cu zi, in tot locul si in tot ceasul. Ea nu poate fi tinuta ascunsa; nu putem fi crestini numai acasa sau doar la biserica.

c. Potrivit Sfintei Scripturi, intelegem sa ne facem datoria de cetateni si sa dam Cezarului – conducerii legitime a Statului – ceea ce se cuvine si sa ne supunem autoritatilor si legilor, in masura in care acestea nu contravin constiintei si valorilor noastre crestine.

d. Familia intemeiata pe casatoria intre un barbat si o femeie este o institutie fundamentala a societatii, creata de Dumnezeu si expresie a complementaritatii naturale dintre barbat si femeie, a dragostei si respectului reciproce.

e. In calitate de parinti crestini, avem fata de copiii nostri datoria sa ii crestem si sa-i educam in spiritul ascultarii de Dumnezeu. Suntem ingrijorati de manifestarile imorale, permise sau chiar promovate in numele drepturilor omului si al unei tolerante fara discernamant.

f. Drepturile parintilor sunt drepturi fundamentale, intre ele primordial fiind dreptul de a dispune de educatia civica, morala si religioasa a copiilor lor.

g. Fiecare copil are dreptul sa fie nascut si crescut intr-o familie care se constituie dintr-un barbat si o femeie.

h. Dreptul la viata, incepand cu momentul conceperii si pana la moartea naturala, este un drept fundamental al tuturor fiintelor umane.

i. Libertatea religioasa si libertatea de constiinta sunt drepturi fundamentale si istorice.

j. Demnitatea umana este intrinseca fiecarei fiinte umane, creata dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu si este deasupra oricarei autoritati lumesti.

k. In participarea noastra la viata cetatii si viata politica, sprijinim si conlucram cu acei factori care adera la valorile in care credem. Oricare ales sau reprezentant trebuie sa ii reprezinte pe cei ce-l voteaza si sa afirme valorile lor.

In incheiere, chemam Statul Roman si reprezentantii sai sa respecte si sa reflecte, in formularea legilor si politicilor publice, valorile si traditiile sociale si culturale, de inspiratie crestina, ale poporului roman, pentru a nu se ajunge la conflicte – de constiinta sau manifeste – intre cetatean si autoritatea din care izvorasc aceste legi.

Semnati: http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php

Rugaminte: Va rugam postati si publicati peste tot apelul nostru pentru semnarea Declaratiei de la Timisoara, inclusiv linkul petitiei.

CONSTIINTA CRESTINA IN ACTIUNE IN ALTE TARI: pentru romanii din California

Avem stiri nefavorabile din California. In agust va informasem ca in iulie California a adoptat o lege care impune predarea in scolile ei publice a unui curs despre homosexualitate, in speta, “contributia” homosexualilor la civilizatia mondiala. Crestinii californieni au vazut acest curs ca o cursa deghizata sa indoctrineze adolescentii si copiii in homosexualitate. Suntem de acord. Au lansat un referend de abrogare a legii si pina pe 7 octombrie au trebuit sa obtina si sa inregistreze la autoritati peste 500.000 de semnaturi valabile pentru ca initiativa sa fie supusa unui referend in toamna acestui an. Detalii despre acest proiect pot fi aflate aici: http://www.pacificjustice.org/news/%E2%80%9Cgay-history%E2%80%9D-law-halted-referendum-drive

Din nefericire campania de luat semnaturi a esuat, crestinii californieni nereusind de data aceasta sa ia numarul necesar de semnaturi. Mai aveau nevoie de doar citeva mii de semnaturi pentru a trece baremul impus de lege. Asta este o lectie importanta pentru toti crestinii – tot ce incepem trebuie sa ducem pina la capat. Detalii despre campania crestinilor californieni pot fi aflate aici: http://stopsb48.com/get-involved/sign-the-petition/

PENTRU ROMANII DIN HOUSTON

Houston, al patrulea oras ca marime din America, are ca primar o femeie lesbiana. Pare ireal considerind ca Houstonul este unul dintre cele mai crestine metropole occidentale. Colegii din Houston ne informaza ca in prima marti din noiembrie au loc alegeri pentru primar in Houston si ca primarul actual, Annise Parker, recandideaza. Au pregatit materialul video urmator care detaliaza actiunile intreprinse de ea pentru promovarea drepturilor homosexualilor. O vedeti aici impreuna cu partenera ei (sarutindu-se) si declaratiile facute. http://uspastorcouncil.org/FaithVotes.html Rugam pe toti romanii din Houston sa se prezinte la vot si sa voteze impotriva ei. Influenta crestinilor in viata publica trebuie simtita.

VRETI SA FITI INFORMATI?

Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atit la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic http://www.alianta-familiilor.ro.

FACETI-NE CUNOSCUTI!

Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.

ANUNTURI

Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la contact@alianta-familiilor.ro.

Alianta Familiilor din Romania

http://www.alianta-familiilor.ro

SAMI BRISS, REVINE IN IASUL NATAL

On October 17, 2011 By nelursIn RomaniaLeave a comment

Iata o surpriza deosebit de placuta: maestrul Briss ma invita la vernisajul expozitiei sale de pictura la galeria de arta “Dana” din Iasi. Era de asteptat. Pentru ca Sami Briss s-a nascut in tirgul Iesilor, a studiat la Academia de arte din Bucuresti, a trait si creat in Israel, s-a stabilit la Paris si a devenit un faimos artist al lumii, cistigind, in timp, o solida si binemeritata notorietate.

Exegetii considera ca opera sa reflecta in mare masura biografia sa. Pictorul e influentat structural de folclorul romanesc si de miturile rurale, are nostalgia icoanelor si a plaiurilor moldave si multe dintre lucrarile sale sunt de esenta populara. Israelul l-a apropiat de valorile si simbolurile iudaice, de temele biblice, de traditiile, sarbatorile si arta muzicantilor cleizmeri. Iar Parisul i-a prilejuit impactul frenetic cu creuzetul tendintelor si cautarilor artistice contemporane, care l-au plasat in familia pretioasa a lui Paul Klee si Victor Brauner.

Probabil ca aceasta explica dece Sami Briss este, aproape in acelas timp, si surrealist, si simbolist, si cubist si… bizantin. El vede lumea intr-o perspectiva foarte personala, care ii permite sa descopere fericirea zilnica. Este un pictor al magicului cotidian tradus intr-un vocabular propriu al simbolurilor. Pestele, conform credintei iudaice, simbolizeaza abundenta, mainile comunica forta si bucurie, pasarea – libertate si noroc, muzica spiritualitate.

Personajele din picturile lui Sami Briss au figurile serene, reflecta un dinamism calm, complex dar precis. In mod paradoxal (sau nu) simbolurile universale ale iubirii si prosperitatii, care l-au facut pe pictor atit de popular in Europa, ne sint reprezentate prin culori calme dar si exuberante. Ambianta de vis din tablouri contine vizibil mesajul ca viata este vibranta si plina de continut. Unicitatea stilului, solutiile originale, continutul artistic personal si compozitia lirica, poetica, fac opera lui Briss inconfundabila.

Expozitia de la galeria “Dana” Iasi, in prezentarea calificata a criticului de arta Valentin Ciuca si a scriitorului Adi Cristi, prilejuieste publicului (re)descoperirea unui artist de dimensiuni majore, prezent in muzee si colectii reputate din Israel, Franta, Romania, Marea Britanie, Germania, Suedia, Olanda, Luxemburg, Canada, Statele Unite…Pictorul israelian roman francez expune macar o data pe an intr-o galerie din Israel. Daca expozitia din Iasi va fi si ea inceputul unei asemenea traditii benefice, cu atit mai bine.

Dr. DOREL SCHOR

DIVORTUL EREDITAR – COPIII DIVORTATILOR

On October 13, 2011 By nelursIn Europe, Media, Opinions, Romania, USA, WorldLeave a comment

ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA

Str. Cetatea Ciceiului nr. 23, sector 6, Bucuresti

Tel. 0745.783.125 Fax 0318.153.082

http://www.alianta-familiilor.ro

contact@alianta-familiilor.ro

13 octombrie 2011

A trecut mai bine de un an de când nu am mai dedicat o editie speciala divortului. Revenim astazi, fiind determinati sa o facem de aparitia in vara a unui bestseller, The Divorce Generation (“Generatia Divortului”), a lui Susan Gregory Thomas, fosta jurnalista la US News & World Report. Carti despre divort si efectul lui asupra copiilor apar des. Neobisnuit despre aceasta carte insa este autoarea si perspectiva din care scrie. Susan a fost ea insasi victima divortului parintilor ei cind era mica iar cind s-a casatorit a jurat ca nu va divorta nici o data. Si totusi a facut-o. Cartea ei e vocea copiilor celor divortati dar care la rindul lor au divortat si ei. Este o carte despre parintii victimizati in copilarie de divortul parintilor lor si care la rindul lor isi victimizeaza proprii copii tot prin divort. E vorba de divortul in lant, divortul ereditar cum il numesc sociologii, divortul care trece de la o generatie la alta la fel ca o boala ereditara. Despre aceasta categorie sociala scrie Thomas in Generatia Divortului, o generatie a divortului ereditar.

In mare parte, cartea descrie experientele de care a avut parte autoarea ca victima a divortului, apoi intemeierea unei familii proprii, copiii proveniti din casatorie, divortul pe care nu si l-a putut imagina nici o data, si impactul lui asupra propriilor ei copii. Cum de a ajuns Thomas, o victima a divortului, sa-si victimizeze proprii copii printr-un divort al ei?

Thomas apartine Generatiei X, asa fiind numita de sociologi generatia nascuta intre 1965 si 1980 a carei parinti au divortat. Una din intrebarile inevitabile pentru cei nascuti in acea perioada e “cind au divortat parintii tai?”` Toti isi amintesc de parca ar fi fost ieri data exacta si circumstantele precise când parintii le-au spus “divortam.” Iar efectul a fost acelasi pentru toti – devastant. Thomas este imaginea perfecta a consecintelor divortulului asupra Generatiei X. Tatal ei plecase de acasa cu secretara, lasindu-si in urma sotia, pe Susan si pe fratele ei. Asta a fost in 1981 cind ea avea doar 12 ani. In urmatorii ani, fara un tata in casa, Susan a luat-o razna si s-a aventurat in tot felul de stiluri de viata alternative in Philadelphia unde isi traise anii adolescentei. S-a apucat de fumat, apoi de droguri, a fost exmatriculata din scoala, a fost chiar si internata intr-un spital de boli mintale vreme de aproape un an. Fratele ei nu s-a lasat nici el mai prejos luând-o si el razna.

Nomazi

Susan si fratele ei insa nu erau exceptia cartierului in care locuiau. Erau regula. O multime de copii de virsta lor traiau doar cu un singur parinte, fie mama sau tata, si se comportau la fel. Formau grupuri sa-si tina companie unii altora si se deplasau in grupuri pentru ca le lipsea confidenta de sine. Se incurajau unii pe altii la lucruri rele si isi aminteau unii altora despre ziua cind parintii le-au spus ca divorteaza si sentimentele care le simtisera cind au primit vestea. O zi care nu puteau s-o uite. Susan si copiii din cartierul ei erau mereu pe duca. O saptamina cu mama, una cu tata. O vacanta aici, alta la sute sau chiar mii de kilometri departare. Psihologic trebuiau sa se ajusteze si sa se reajusteze mereu. Sa se obisnuiasca cu tati sau mame noi, frati si surori noi, obiceiuri si reguli de familie noi, rudenii noi, prieteni noi. Constant formau sau se dezlipeau de ceea ce sociologii numesc “blended families”, adica familii amestecate. Traiau, spune Susan, o viata de “nomazi”. Un baiat pe care Susan il cunoscuse in cartierul ei a fost pus de parintii lui sa locuiasca, singur, intr-un apartament la mijlocul distantei dintre parintii lui divortati. Parintii veneau sa-l viziteze, nu invers, cind doreau ei sau cind le era lor convenient. Nu a rezistat mult. A devenit betiv, a falimentat moral, nu a ajuns sa se casatoreasca si a murit, invins de betie, fara sa ajunga varsta de 30 de ani.

Casatoria

La o vârsta mai târzie Susan s-a casatorit si ea. In cei 16 ani de casnicie a avut copii, insistând ca nu va divorta nici o data. Pe vremea aceea statistica divortului in America incepuse sa de-a semne incurajatoare. Dupa ce si-a atins apogeul in jurul anului 1980, rata divortului in America a inceput sa scada lent. In 1990, 77% dintre casatoritii americani trecusera cu succes de primii 10 ani de casnicie – un palmares namaintâlnit in America de zeci de ani. Statisticile astea o incurajau pe Susan si-i dadeau confidenta ca nimic nu s-ar fi putut intimpla in familia ei sa o faca sa divorteze si sa-si treaca copiii prin aceasi tortura a divortului prin care a trecut ea. Perspectiva ei insa inca apartinea anilor 60 când jumatate din femeile americane inca afirmau ca divortul nu se poate justifica sub nici o forma, oricât de rau ar merge lucrurile intre soti. Pina in 1980, insa, optica s-a schimbat radical, doar 20% dintre ele mai impartasind opinia asta.

Primul semn dupa casatorie care i-a amintit lui Susan cât de traumatizata a fost de divortul parintilor ei s-a ivit la 32 de ani când a nascut primul copil, o fetita. Dintr-o data a intrat intr-o depresie, fetita neaducându-i bucurie ci reamintindu-i de trauma suferita dupa divortul parintilor ei. Dupa câteva sesiuni de terapie doctorul i-a pronuntat sentinta. “Tu,” a spus el, “esti un orfan de razboi.” Al razboiul dintre parinti. Un orfan cu ambii parinti inca in viata. Un orfan al sufletului. Crescând fara ambii parinti in familie, spune Susan, ne face sa investim tot ce avem in copiii proprii, dorind sa le oferim, cu orice pret, un camin stabil si linistit. Curios, insa, relatiile cu propriile mame se deterioreaza. Mamele care provin din familii divortate nu-si privesc propriile mame ca modele de crescut copiii, ci ca pe niste femei falimentare. Ce ai de invatat de la ele, intreaba Susan?

Divortul

Cum a ajuns Susan sa divorteze? Invatase si ea de la altii ca o casatorie are mai multe sanse de reusita daca viitorii soti traiesc laolalta inainte de a-si spune reciproc “Da!” Dupa acest model a trait si ea cu viitorul ei sot opt ani inainte de casatorie. Nu au ascultat de parintii lui, amândoi crestini, care i-au sfatuit sa nu traiasca impreuna inainte de casatorie. Pentru o vreme lucrurile au mers bine. Amândoi câstigau bine. Susan devenise un jurnalist proeminent la o publicatie foarte importanta americana. Viitorii soti erau “cei mai buni prieteni” si se conformasera din plin noilor doctrine ale casatoriei in voga atunci care priveau normele traditionale ale casniciei ca “invechite”. Cei doi devenisera “parteneri” de viata, asa cum fusesera invatati pe bancile universitatii la cursurile moderne de sociologie si antropologie. Erau “egali”, lipsiti de “prejudecati” si viata era minutata. Viitorul sot era “perfect” si facea pe lânga casa si in bucatarie mai multa treaba decât generatia de barbati de dinaintea lui. Susan era fericita. Avea un “partener” de viata perfect.

Ceva insa a intervenit – adulterul, un virus cu care nici familia nici casatoria “moderna” nu se pot obisnui. Cum de au ajuns aici? Susan pune punctul pe “i”. Barbatii moderni sunt crescuti si invatati ca dragostea in relatii e secundara relatiilor sexuale. De aceea sunt in cautare de satisfactie sexuala iar infidelitatea si adulterul sunt consecinta acestei cautari. Infidelitatea si respingerea monogamiei devin cauzele tot mai des citate pentru divort. In timp, sotul Susanei si-a pierdut interesul pentru ea si a cautat sa-si satisfaca viata intima in alta parte. La rândul ei Susan si-a abandonat instinctele casnice, lasând pe altii sa spele rufele sau vasele, ori sa faca cumparaturi. Vreme de doi ani nu au mai dormit in aceasi camera, si au incetat sa mai vorbeasca. Comunicau doar când copiii erau la masa, si doar de dragul lor, nu de dragul unuia fata de altul. Asa, durerea prin care Susan a trecut când parintii ei au divortat a dat-o mai departe celor doi copii carora le-a dat viata. Asemenea unei boli ereditare.

Concluzia lui Susan e zdrobitoare. In cuvintele proprii “I have yet to meet the divorced mother or father who feels like a good parent, who professes to being happy with how their children are now being raised. Many of us have ended up inflicting pain on our children, which we did everything to avoid.” (“Inca nu am intilnit o mama sau un tata divortat care sa se simta ca fiind un parinte bun, sau sa spuna ca sunt multumiti de cresterea copiilor lor. Multi dintre noi am ajuns sa cauzam durere in copiii nostri, un lucru care ne-am spus ca nu-l vom face nici o data.”)

AFR Va Recomanda: Pe 9 iulie Wall Street Journal a publicat un capitol din cartea lui Thomas pe care-l puteti citi aici: http://click.icptrack.com/icp/relay.php?r=19727470&msgid=1675393&act=F9ZM&c=585695&destination=http%3A%2F%2Fonline.wsj.com%2Farticle_email%2FSB10001424052702303544604576430341393583056-lMyQjAxMTAxMDEwNDExNDQyWj.html

Iar aici va recomandam un studiu publicat in mai 2004 de fundatia americana The Heritage Foundation si intitulat The Impact of Marriage and Divorce on Children (“Impactul Casatoriei si a Divortului asupra Copiilor) http://click.icptrack.com/icp/relay.php?r=19727470&msgid=1675393&act=F9ZM&c=585695&destination=http%3A%2F%2Fwww.heritage.org%2Fresearch%2Ftestimony%2Fthe-impact-of-marriage-and-divorce-on-children

Divortialitatea – un fenomen demografic cu implicatii majore in viata societatii

Tot pe tema divortului va recomandam si blogul urmator postat de dna Niculina Ciuperca, psiholog, membru AFR Bucuresti. Blogul poate fi citit in intregime aici: http://click.icptrack.com/icp/relay.php?r=19727470&msgid=1675393&act=F9ZM&c=585695&destination=http%3A%2F%2Fciupercaniculina.blogspot.com%2F2008%2F11%2Fdivortialitatea-un-fenomen-demografic.html iar mai jos redam o versiune abreviata.

In calitate de consilier si psihoterapeut de familie, aceasta tema mi s-a parut de o importanta majora. Si asta pentru faptul ca tot mai des vin cupluri la consiliere afirmand ca sunt la un pas de divort. Fie ca este un act unilateral sau bilateral, in ambele cazuri se produce un sindrom traumatic, care, in functie de robustetea psihica a persoanelor implicate, poate avea efecte majore. Divortul este o despartire de trecut, un fel de declaratie de razboi la adresa propriei memorii, este un moment de pierdere pentru fiecare din persoanele implicate.

Incepand cu secolul al XIX–lea s-a constatat o sporire a ratei de divortialitate, mai cu seama dupa cel de-al doilea razboi mondial, continuind sa creasca pana in zilele noastre. Astfel in S.U.A., la 1000 de casatorii numarul de divorturi era in 1890 de 55,6 , in 1910 de 87,4, in 1930 de 173,9, in 1950 de 231,7, in 1959 de 259. Daca in 1960 la 1.500.000 de casatorii s-a ajuns la 350.000 de divorturi, din 1998 , jumatate din casatoriile din SUA ajungeau la divort. Numarul divorturilor a crescut considerabil si in Franta, Anglia, ca si in toate tarile Europei. In Romania, rata divortialitatii era de 1,8% inainte de 1960 , in 1960 de 2%, in 1965 de 1,1% si dupa 1975 peste 1,5%, rata care cu mici fluctuatii s-a mentinut aceiasi. In explicarea acestor procente trebuie sa se tina cont de faptul ca romanii sunt implicati in migratie definitiva si pendulatorie ce duce la micsorarea numarului casatoriilor si in consecinta a divorturilor, apoi sa se faca o analiza a structurii populatiei din punct de vedere demografic.

Desi divortul are implicatii psihosociale semnificative, mai ales atunci cand exista copii, in ultimii ani exista o facilitate a divortului la nivelul intregii planete (mai ales in occident) motivele ajungerii la divort fiind multiple: de la cauze « obiective » (adulter, boala psihica, inchisoare pe viata, etc ), din vina unuia dintre soti («nu se ocupa de gospodarie», «lipseste mult de acasa», «nu aduce bani», etc), din vina ambilor soti (nu se mai inteleg ), culminand cu asa-numitul divort «fara vina», in care nu trebuie dovedita nici o vina de catre nici o parte.

Divortul «fara vina» adoptat in SUA incepand cu 1970 desi este obiectul multor dispute este sustinut de sociologi si psihologi sociali care argumenteaza ca liberalizarea divortului prin neculpabilizarea nici unuia dintre soti este un castig social si individual – uman datorita faptului ca scurteaza durata procesului, economisindu-se astfel timp si bani si se elimina stresul celor doua parti care nu mai sunt nevoite sa-si dovedeasca reciproc vinovatia. Dezavantajele acestui tip de divort constau in faptul ca femeile pierd practic economic, deoarece sunt dezavantajate ca posibilitati materiale (centrarea pe viata casnica, in loc de cea profesionala, inegalitati la salarizare, sanse mai mici la angajare dupa divort).

Cauzele generale ale divorturilor

Din materialele studiate si din sedintele de consiliere familiala, am ajuns la concluzia ca se ajunge la divort din urmatoarele cauze (le-am numit generale, pentru ca fiecare cuplu in parte poate avea si motivatii specifice, care tin numai de personalitatea lor, de nevoile lor, etc.):

* Pe cat ar parea de paradoxal, viata a dovedit ca in situatia in care cineva se casatoreste din dragoste, fara alte interese, convietuirea nu poate continua cand aceasta a disparut. Sistemul marital fundamentat pe nevoi expresive conduce la o mai mare libertate de dizolvare a cuplurilor decat cele bazate pe nevoi instrumentale (economico – productive, instruirea si profesionalizarea copiilor, etc). Schimbarile macro-sociale au dus la crearea independentei individului fata de familie, socializarea si educatia sunt asigurate acum de institutii publice, ca de altfel si sanatatea, iar functia de suport emotional si afectivitate este preluata de grupuri de similaritate, prieteni, colegi, cele necesare traiului nu se mai produc in gospodarie.

* Emanciparea economica a femeii constitue o cauza majora a ridicarii ratei divortialitatii. Femeile angajate in munca au venituri care le ofera mai mare independenta si drept urmare nu mai suporta orice de la sotii lor, iar atunci cand casnicia lor «nu mai merge», ea este cea care intenteaza divortul. Industrializarea, modernizarea si urbanizarea a oferit ambilor parteneri posibilitati de a cunoste si alti indivizi si a stabili legaturi de afectiune, iar in tarile avansate a rezolvat si problema locuintei, care era un impediment in divortialitate.

* Democratizarea si liberalizarea vietii sociale de ansamblu au dus la cresterea divortialitatii pentru ca in aceasta faza a avut loc scaderea influentei bisericii si a religiei, «indulcirea legislatiei», normele si obiceiurile traditionale nu mai preseaza ca alta data.

* Mecanismul contaminarii: cuplurile divortate fiind un exemplu pentru ceilalti prin faptul ca si-au rezolvat dificultatile maritale prin despartire legala. Modelul suferintei intr-o casnicie nefericita este inlocuit cu cel de incepere a unei noi vieti dupa dizolvarea mariajului. In zilele noastre s-a schimbat mentalitatea despre divort, care nu mai este vazut ca un esec ci ca o solutie la o situatie critica.

* Marirea considerabila a sperantei de viata face ca partenerii sa se intrebe daca merita sa mai duca multi ani povara unei casnicii cu probleme.

Factori explicativi specifici ai divortalitatii

Variabile de ordin premarital: Scolaritatea: cand scolaritatea sotilor este egala decreste disolutia maritala. In cazul femeilor exista o legatura nonliniara intre scolaritate si divort: femeile cu studii superioare divorteaza in mai mare masura decat celelalte, dar si cele care nu au reusit sa termine un anumit nivel scolar au o posibilitate mare de divort. Statutul socio-economic ( in particular venitul ) si rata divortialitatii sunt invers proportionale. G. Becker (1991) explica acest lucru prin faptul ca cei din clasele de mijloc si superioare se casatoresc mai tarziu, cand isi fac o cariera. Satutul social al parintilor si mediul de provenienta influenteaza chiar daca cei doi au instructie egala, distanta dintre medii sociale de provenienta producand instabilitate maritala. Varsta de casatorie: cu cat este mai mica, cu atat posibilitatea de divort este mai mare. Rasa si etnia: exista tendinta ca mariajele interetnice sa fie mai putin stabile. Religia: divortul in cadrul celor care frecventeaza aceste servicii, este diminuat.

Efectul variabilelor de investitie. S-a constatat ca locuinta, bunurile, copiii si investitiile de ordin psihologic au influenta supra ratei divorturilor. Investitiile psihologice (atasament, sentimente, grija fata de ceilalti membri ai familiei) au mecanisme si efecte asemenatoare investitiilor economice. Pe cei care sunt anagajati mai mult intelectual si emotional ii costa mai mult despartirea, de aceea atunci cand se percep neintelegeri grave si o eventuala ruptura, cuplurile nu se angajeaza psihic in prea mare masura. Atitudinea fata de divort: cei cu atitudine negativa vor divorta mai greu. Atitudinea fata de divort este corelata cu religia si socializarea: de exemplu la americani rata divortialitatii este mai scazuta la catolici decat la protestanti. Factorii pietii (fortei de munca si maritale) sunt reflectate in statutul socio -economic al sotilor. Daca sotia este angajata in munca apar determinatii multiple: independenta data de castig, schimbarea rolurilor traditionale in familie, orele de munca ale sotiei pot afecta nivelul de satisfactie al sotului. In ceea ce priveste statul socio-economic al sotului, studiile efectuate au relevat ca nu nivelul absolut al statutului afecteaza divortul, cat schimbarile lui rapide. Sunt predispuse la divort cuplurile in care sotul este somer sau castiga mai putin, castigurile mai mari ale acestuia consolidand familia. Integrarea sociala: vizeaza rezidenta, gradul de implicare in retelele de parentalitate (rude), de prieteni si colegi, in comunitate in general. Asupra indivizilor puternic integrati social se exercita presiuni sociale si morale in favoarea familiei integrate, franandu-se astfel divortialitatea.

Consecinte ale divortialitatii

Consecintele negative pot fi atat la nivelor celor doi parteneri, cat si asupra copiilor. La nivelul celor doi parteneri, acestea depind de mai multi factori: daca exista sau nu copii, de investitiile facute in casnicie, de cine si din ce motiv a fost intentat divortul, de valoarea partenerilor pe piata erotica si maritala, de densitatea retelei de rude si de prietenii celor doi soti. De obicei prin divort copii raman la mama, costurile materiale fiind mai mari pentru aceasta, in timp ce costurile psihologice fiind mai mari pentru tata (cei care au un simt moral ridicat). Femeile ramase singure cu copiii dupa divort decad economic. Mama se simte mai totdeauna incarcata de responsabilitati, pentru ca rolul sau prescris social este sa fie prima persoana care sa dea socoteala de educatia si buna purtare a copiilor. Interesant este ca in acelasi registru al mentalitatii colective, tatal pare a nu avea prea multe responsabilitati, atata vreme cat se admite ca pensia alimentara (atata cata este in raport cu salariul minim ) este suficienta pentru a-l suplini in responsabilitate. Am constatat cu durere comportamentul standard al parintilor: mama se sacrifica, tatal o tuleste spre urmatoarea halta a vietii sale. Mama nu are de ales, tatal alege mai totdeauna libertatea.

Consecintele asupra copilului: Cele mai importante consecinte s-ar putea sintetiza in tendinta de stigmatizare a copilului cu parinti divortati (mai mare in societatile traditionale); efecte psihologice in legatura cu identificarea de rol de sex si formarea unor atitudini fata de familie si munca; fenomenul de supraprotectie materna la baiatul ramas cu mama. Investigand efectele divortului asupra copilului s-a ajuns la urmatoarele concluzii: In cazul in care dupa divort copilul continua sistematic si pozitiv sa interactioneze cu celalalt parinte nu exista diferente pentru profilul psihocomportamental al copilului cu un parinte si cel din familia biparentala. Stima de sine a copilului este afectata mai mult (negativ) la familiile cu conflicte decat la cele comportamentale. Ca familia monoparentala sa functioneze bine, intre parintii divortati nu mai trebuie sa existe conflicte. Comportamentul social (antisocial) al copilului si performantele sale scolare nu sunt afectate radical de lipsa unui parinte, in particular a tatalui. Facand insa comparatie intre copii biparentali si monoparentali se observa ca ultimii au performante scolare mai slabe, in cazul lor existand si cazuri mai multe de devianta.

Factori ce favorizeza stabilitatea cuplului: Diferenta de varsta dintre soti in limite normale – 4 ani. Perioada de cunostinta dinainte de casatorie, minim 2 ani. Prezenta copiilor si un ajutor adecvat din partea statului ar duce la ameliorarea a doua probleme sociale: prabusirea natalitatii si cresterea divortialitatii. Interactiunea din cadrul cuplului, reprezinta un factor cheie al stabilitatii familiei. Abilitatea relationala permite sotilor sa gestioneze conflictele, fara a afecta stabilitatea familiei.

Urmatorii factori predispun la instabilitatea cuplului: Venituri mai mari obtinute de sotie, in comparatie cu sotul. Modelul familiei de origine -conflictual sau protector. Relatiile sexuale premaritale pot genera mai usor insatisfactie sexuala. Relatii tensionate cu familiile de origine. Primii doi ani de casatorie constituie o perioada de risc daca abilitatile relationale nu sunt consolidate. Recasatoririle au o probabilitate redusa de supravietuire. Standardul economic redus. Gelozia. Adulterul. Consumul exagerat de alcool. Distributia inechitabila a responsabilitatilor in gospodarie.

Niculina Ciuperca, psiholog consilier Familie -Cuplu

APARITIE EDITORIALA DESPRE DIVORT

Editura si libraria Sofia din Bucuresti ne informeaza despre aparitia unei carti despre divort in limba romana: Divortul – Cum il prevenim – cum il depasim, o carte din Colectia Psihoterapia Ortodoxa, si ne transmite urmatorul anunt. Aflându-ne în Anul Omagial al Sfântului Botez si Sfintei Cununii, continuam seria lansarilor cu o carte care trateaza un subiect despre care putini dintre noi îsi doresc sa vorbeasca si sa-l alature tainei sfintei cununii, ajuns, din pacate, deja obisnuit în societatea moderna: divortul. Cartea pe care v-o aducem în atentie cuprinde marturii ale unor persoane care au trecut prin experienta traumatizanta a divortului. Acestea, desi marcate mai mult sau mai putin de slabiciuni omenesti si subiectivisme, au însa în comun nazuinta sincera spre o întelegere si traire ortodoxa a acestei experiente si a urmarilor ei. În cea de-a doua parte a ei, cartea reuneste pareri si sfaturi ale unor preoti si psihologi ortodocsi cu o bogata experienta în domeniu. Materialele incluse în aceasta lucrare au fost selectate în asa fel încât sa acopere un spectru cât mai larg de situatii, probleme si perspective, oferind solutii concrete la diversele probleme particulare de care se lovesc cei care se confrunta, sub o forma sau alta, cu tragedia divortului. Lansarea cartii a avut loc pe 6 octombrie, cu care prilej a vorbit parintele Tudor Ciocan, preot slujitor si duhovnic la capela Spitalului de Ortopedie “Foisorul de foc”, d-na dr. Livia Caciuloiu, consilier psihologic si psihoterapeut, specializat în consilierea adultilor, adolescentilor si familiilor cu diverse probleme. Adresa librariei Sophia este str. Bibescu Voda, nr. 19 (lânga Facultatea de Teologie Ortodoxa).Cartea poate fi comandata la pr.librariasophia.ro@gmail.com.

BAZA DE DATE PRIVIND CONSILIEREA DE FAMILIE

De mai mult timp AFR alcatuieste o baza de date a specialistilor in consilierea de familie si casatorie. Am fost motivati sa o facem de ocazionalele mesaje pe care le primim din partea d-tra dorind sa va conectam cu consilieri si specialisti crestini in probleme de familie. Va rugam deci pe toti care doriti sa fiti inclusi in aceasta baza de date sa ne contactati contact@alianta-familiilor.ro si sa ne dati datele de contact.

Rugaminte: Recent am primit o nota din partea unei cititoare care cauta un consilier ortodox in probleme de familie (divort) la Timisoara. Cine cunoaste un astfel de consilier, va rugm sa ne scrieti.

60.000 DE ROMANI MORTI IN CEHIA

Recent a fost comemorata in Cehia moartea celor peste 60.000 de romani care si-au jertfit viata in razboiul pentru eliberarea Cehoslovaciei de sub ocupatia nazista. http://click.icptrack.com/icp/relay.php?r=19727470&msgid=1675393&act=F9ZM&c=585695&destination=http%3A%2F%2Fwww.rgnpress.ro%2Fcategorii%2Freportaj%2F3429-memorialul-curajului-romanesc-in-cehia.html

Ce are acest eveniment de a face cu noi? Am scris de citeva ori pina acuma despre implicarea Ambasadei Cehiei de la Bucuresti in marsul homosexual de la Bucuresti din 2010 cit si sprijinul pe care Institutul Cultural Ceh il acorda miscarii homosexuale din Romania. Este un lucru murdar la care nu ne asteptam de la prietenii nostrii cehi. AFR a facut un demers de protest pe linga Ambasada Cehiei de la Bucuresti si pe linga Ministerul de Externe al Cehiei. Raspunsul oficial al autoritatilor cehe a for iresponsabil si l-am publicat acum un an. Ne amintim din nou astazi de acesti zeci de mii de tineri romani care au murit pentru eliberarea Cehiei. In contrast, nu stim de nici un soldat ceh care sa-si fi jertfit viata pentru Romania. Protestam din nou implicarea oficialilor cehi in promovarea antivalorilor in Romania si inca asteptam scuzele de rigoare.

DECLARATIA DE LA TIMISOARA

Din motive tehnice Declaratia de la Timisoara nu a fost disponibila sa fie semnata de duminica incoace. O data ce rezolvam malfunctionarea o relansam, nadajduim saptamina viotoare. Am ajuns la 7.400 de semnaturi dar dorim neaparat sa ajungem la cel putin 7.500. Va multumim.

O NOUA MISCARE PROVALORI IN ROMANIA?

In ultimele saptamani am luat nota de o initiativa pornita de la firul ierbii, intitulata Noua Republica, ce propune o noua modalitate de a face politica in Romania. Miscarea este initiata de domnul Mihail Neamtu, un intelectual tanar neconectat la actuala clasa politica, care spera sa devina un partid politic care sa le ofere romanilor „altceva” decat ce au vazut in ultimii 20 de ani. Desi nu este afiliata politic, AFR se implica in politica nationala si unionala in dorinta de influentare a actului legislativ dupa principii pro-valori. La fiecare campanie electorala, AFR emite Ghidul Alegatorului cu recomandari de vot pentru candidatii care au o pozitie (relativ) pro-valori. In acest sens, vom urmari activitatea Noii Republici, sperand ca vom regasi in programul si principiile acesteia valorile familiei si vietii. Am depistat mai multe articole in presa romana despre Noua Republica, dintre care vi-l recomandam pe acesta din Romania Libera: http://click.icptrack.com/icp/relay.php?r=19727470&msgid=1675393&act=F9ZM&c=585695&destination=http%3A%2F%2Fwww.romanialibera.ro%2Fopinii%2Fcomentarii%2Fnoua-republica-un-vis-implinit-240192.html Intelegem ca d-l Neamtu detine vederi pro-valori crestine si traditionale. Le dorim succes.

NOUL COD CIVIL

Pe 1 octombie a intrat in vigoare Noul Cod Civil al Romaniei. S-a lucrat mult la el in primavara lui 2009. AFR a facut atunci mult lobbying pentru inserarea in Noul Cod Civil a unor articole esentiale pentru protejarea casatoriei si a familie. Multumim parlamentarilor care ne-au acordat atentia cuvenita si au inserat in Noul Cod Civil articolele pe care le-am desemnat cât si modificarile pe care le-am propus la textul noului cod. La vremea potrivita vom scrie mai detaliat depre acest subiect.

Ca urmare a demersurilor noastre casatoria barbat-femeie e inscrisa in termeni clari in Noul Cod Civil, casatoriile intre persoane de acelasi sex sunt intersize, cele facute in strainatate nu sunt recunoscute in Romania, parteneriatele civile nu sunt recunoscute nici ele, adoptiile copiilor de cupluri homosexuale (romane sau straine) nu sunt ingaduie, experimentele ne-etice asupra fiitei umane sunt interzise, si alte prevederi similare care protejaza familia si casatoria. In pledoariile noastre ne-am bazat mult pe d-tra, cei care ne scrieti si cei care ati dat cele 650.000 de semnaturi in 2006 in sprijinul unui amendament constitutional de protejare a casatoriei in Romania. Nu, nu ne oprim aici. Mergem inainte cu si mai multa vigilenta pentru protejarea tezaurului nostru national – familia romana si casatoria crestina.

SIMPOZION DESPRE FAMILIE LA CLUJ

Va recomandam tuturor sa participati la simpozionul international “Familia ?i binele comun” care se va tine la Cluj pe 14 si 15 octombrie 2011 incepind de la ora 9. Locul de desfasurare este: Universitatea Babe?-Bolyai, Cluj – Aula Magna. La simpozion vor participa conferentiari prestigiosi din Romania, Italia, Ungaria, Franta, Austria. Printre ei vor fi si personalitati proeminente ale cultelor religioase din Romania, iar conferinta in sine se incadreaza in evenimentul “Casatoria si Botezul 2011” lansat de Biserica Ortodoxa Romana si a evenimentului “Familia 2011” lansat de Biserica Romana-Catolica din Romania. Cei interesati in mai multe detalii sunt rugati sa o contecteze pe d-na Oana Gotia la gotia@istitutogp2.it.

VRETI SA FITI INFORMATI?

Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atit la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic http://www.alianta-familiilor.ro.

FACETI-NE CUNOSCUTI!

Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.

ANUNTURI

Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la contact@alianta-familiilor.ro.

Alianta Familiilor din Romania

http://www.alianta-familiilor.ro

TURCII NOSTRI – TURCII LOR…

On October 12, 2011 By nelursIn RomaniaLeave a comment

…Nu ne ajungeau „turcii nostri”, care ne jefuiesc si ne umilesc:

a) -generali si colonei ai Armatei Regale, veterani de razboi, care si-au câstigat medaliile cu sânge, pe fronturile de Est si de Vest, ale celui de-al doilea razboi mondial (…au mai ramas, în viata, câteva zeci sau sute…) – sunt „blagosloviti” de Traian Boc cu pensii de …222 DE LEI!!! – …iar când meschinii ipochimeni din Senatul României propun sa li se mareasca, acestor eroi, pensia cu…0,6 din propria lor pensie mizerabila, macelarul României si al Demnitatii Românilor, numitul TRAIAN BASESCU (pretins „presedinte” al României!!!) – respinge proiectul de lege, pe motiv ca „aceasta marire ar dezechilibra bugetul României” (!!!!!),

b) -în timp ce 147 dintre lingaii de la Cotroceni (alde Turcanii, Lazaroii, Sever-Cotoii-Voinestii, Plesii nostri „cei de toate zilele” si, mai ales, ai noptilor cosmaresti ale Românilor…etc. etc.), pentru ca au limbile lungi si catifelate, au parte de…35.000 DE MEDALII, ECHIVALÂND CU 2,4 MILIOANE DE EURO! Si, vezi bine, bugetul României, pentru alde Turcanii si Lazaroii (cei catifelati la limba…) nu cade palanca, la pamânt…!!!

…Zic, deci: nu erau de ajuns „turcii nostri”, jefuitorii si navalitorii nostri, dinspre Cotroceni, Parlament, Guvern… – ci mai apar si alti navalitori si jefuitori (de data asta, de Duh Românesc, cica…!), despre care nu stim a preciza: sunt tot „turcii nostri”, sau sunt…”turcii lor”, platiti, adica, de Uniunea Europeana Iudeo-Masonica?! – …de ajung sa ne ponegresca Martirii si Sfintii Voievozi, sa ne înnegreasca istoria noastra de sânge si lacrimi, cu scârna lor „globalisto-masonica”, mâzgâlind pe adresa electronica: www.historia.ro.

…Si semneaza (limbricii astia post-boianici, ucenicii iudeo-masonului Lucian Boia, autorul blasfemiilor din coprografiile, anti-românesti si globalisto-anti-nationale, numite “Mituri istorice românesti”, “Istorie si mit în constiinta româneasca” etc.), cu nume de brotaci si de sopârle si de cameleoni bolsevici: Florentina Tone (Din scrisorile soldatilor de pe Frontul de Est: „Omul aici nu conteaza nimic, un Proces Verbal ca a murit sigur si gata”), Irina Manea (Dacomania sau cum mai falsificãm istoria – articol în care, iar, este “luat de guler” istoricul savant Napoleon Savescu, pentru ca nu accepta sa se recunoasca “urmasul unor killeri mondiali”, romanii…URMASII NOSTRI CEI DEGENERATI SPIRITUAL!!! – si nu accepta pentru ca, LOGIC, nu putem fi urmasii unor indivizi care au ocupat abia 14% din teritoriul Daciei “decebalice”!), “Redactia” (zau? care anume sunteti atât de revoltator de mincinoso-lasi, încât nici nu îndrazniti sa va semnati nimicnicia… – …si care ziceti ca este…“redactia” asta, mai, sconcsilor?!): “Cum a fost posibil? 70 de ani de la Pogromul din Iasi” – Expozitie la Iasi, Bogdan Murgescu (De unde avea Stefan cel mare bani pentru razboaie?), Marius Diaconescu (De ce s-a luptat Stefan cel Mare cu turcii? – …de ce? – …probabil, pentru ca ti-a vazut slutu-ti chip de mercenar iudeo-masonic, printre turci…nemernicule!), Ciprian Plaiasu (Stefan cel Mare pe întelesul PCR ), Virgil Pâslariuc (numele lui de basarabeano-ucrainet nu-l scuteste de “defectiuni” logice grave!): Stefan cel Mare în batalia politica din Republica Moldova etc.

…Boia si “pitigoii” lui nu mai admit sa ne iubim Patria-Pamântul Sfânt si Neamul! – …ca nu e “modern” si nu e “în pas cu Uniunea Europeana” si, deci, pentru ca…”istoria ne trage înapoi” (cf. Istorie si mit în constiinta românesca”, Humanitas (“carte editata cu sprijinul Fundatiei Sörös, pentru o Societate Deschisa”…- deschisa la ce? – LA MANCURTIZARE SI LA GENOCID SI TERRACID!!!), 1997, p. 295 –…atunci, SA NE AZVÂRLIM ISTORIA ÎN FOC SI SA DEVENIM SCLAVII “SOCIETATII DESCHISE A STAPÂNILOR DE SCLAVI MONDIALISTI”!!!

…Dar francezii, englezii, grecii…, maghiarii! – îsi învata SI-SI FALSIFICA (în detrimentul popoarelor “stigmatizate” de voi, Complotistilor Mondialisti!) istoria, “în draci”! Noi, românii, n-avem dreptul nici macar sa ne amintim “radacinile” noastre cele ADEVARATE?! Sa uitam ca ne tragem din singurul si ultimul neam CREDINCIOS/SPIRITUALIZAT al Europei – Dacii-Tracii? Sa uitam ca ne tragem din ÎMPARATII ROMÂNI/VALAHI, DIN DIANASTIA ASANESTILOR?! Sa uitam ca am avut, în Evul Mediu, Voievozi Sfinti si Voievozi Martiri, DATORITA CARORA MAI EXISTAM, MAI AVEM PE CE CALCA… – …MAI AVEM PATRIE SI NEAM?! – …si, înca, n-ati reusit sa ne stergeti de pe harta si din memoria celorlalte neamuri?

…DE CE?! De ce se face aceasta segregare ticaloasa, între

I. -NEAMURI CARE TREBUIE SA-SI UITE IDENTITATEA – si

II. -NEAMURI CARE AU DREPTUL LA MAI MULT DECÂT ADEVARUL…ADICA, LA O IDENTITATE MINCINOASA, CREATA PE SPINAREA CELOR PE CARE ÎI SILITI SA-SI UITE ISTORIA?!

…Sunteti, cumva, asa-zisilor “istorici” (de serviciu, în slujba “mondialistului” VITEL DE AUR!), în solda ungurilor, pentru ca sa ne uitam Ardealul cu Sarmizegetusa Sacra? Sunteti în cârdasie cu grecii, cu bulgarii, cu croatii…de am ajuns sa ne uitam si sa ne parasim, în bratele mortii, pe fratii nostri din Sudul Dunarii: AROMÂNII, MEGLENO-ROMÂNII, ISTRO-ROMÂNII…?!

…Aveti nevoie de pamânturile noastre, de Gradina Maicii Domnului, pentru lacomia voastra negustoreasca, ce-si are obârsia în “revolutiile” macelarilor burtosi (auto-intitulati “iluministi”!!!), din 1648-Anglia, din 1789-Franta etc.?! Ati “comemorat” 200 de ani de la Victoria ateismului de cretini si de fiare crude, a masacrului anti-national, din biata Franta (“Sora mai Mare a Bisericii Catolice”), a anului 1789 – …prin macelaria din România anului 1989?! – …si prin saracirea si îndobitocirea, progresiv-acelerata a românilor acestor ani de început de mileniu XXI?! Sunteti, de fapt, CEI MAI AUTENTICI SI MAI PERICULOSI BOLSEVICI AI LUMII, BURTOSILOR SPURCATI, DE MINCIUNA SI DE CRIMA NEÎNTRERUPTA, DE ATENTAT FARA ISTOV, LA DUHUL SFÂNT AL NEAMURILOR PAMÂNTULUI!!!

… Ati ramas în urma, spurcatilor masoni (afurisiti/excomunicati, înca din 1937, de B.O.R., prin vocea Patriarhului Miron Cristea!) cu Planuirile/”Protocoalele” voastre “sionistice” si “torontice” – …si, ca urmare, acum va platiti mercenari, din rândul “cozilor de topor” românesti (…dintre cei cu ifose de “savanti”, dar cu gusa plina de otravurile Minciunii voastre Ne-Majestuoase, “Neagra Regina a Burtosilor Lumii VITELULUI DE AUR”!), sa ne împlânte cutitul macelaresc în spate?!

…Nu ajunge, “turcilor” de la Historia.ro, ca-l spurcati pe savantul Nicolae Densusianu (pritenul bun al Aminului-Eminescu, pe care l-a initiat în LOGICA INFAILIBILA A TRACOLOGIEI!), apoi, pe cel care ne ridica, în ultimii cumpliti ani, fruntea spre cerurile luminii sfinte zalmoxiano-crestine, pe dr. Napoleon Savescu, numindu-l (tocmai VOI, pe el!!!) : “maniac” si “falsificator” si…nu mai stiti unde sa-l plasati: lânga comunisti (“Tot despre balast politic si ideologic este vorba, despre un fel de ‘revolutie culturalã’ despre care dacologii presupun cã ne va schimba perceptia asupra a ceea ce suntem. De dragul unui patriotism desuet, care nu va îmbunãtãti nici viata stiintificã, nici personalã”), ori lânga…legionari: “Dacismul, care citeazã autori precum Iosif C. Drãgan, fost legionar, apoi comunist, cu lucrãri pseudo-istorice care propovãduiesc ideea existentei acum 100.000 de ani a populatiei dace” (legionarii erau SINGURII anti-comunisti convinsi, PÂNA LA JERTFA SUPREMA, din România!) – …AVETI, “STIMABILILOR” SI “VENERABILILOR”, O LOGICA A URII, CARE VA FACE CARAGHIOSI, DE-A DREPTUL!…

…Nu! Nu va ajunge, ca la pupeze, doar atâta scârna! Nu: voi trebuie sa ne repetati, din trei în trei minute, ca suntem handicapatii Europei si ai Lumii…- iar nu NEAM DE ÎNTEMEIETORI AI LUMII UMANO-TERESTRE SI NEAM DE ÎMPARATI TRACICI SI DE ÎMPARATI ASANESTI/VALAHI… – …toate acestea, pentru ca sa uitam, pâna la urma, precum în Experimentul BOLSEVIC de la Pitesti – si de mama, si de tata, si de Patrie, Neam ori Dumnezeu – si sa ne credem tâmpitii si trogloditii Lumii, TOCMAI NOI, TRACO-VALAHII, CARORA VOI NE DATORATI DUHUL CRESTIN SI FIINTA VOASTRA BIOLOGICA, DE LA EST LA VEST SI DE LA NORD LA SUD!!!

…Mai trebuie sa veniti si cu…”Redactia” voastra, sa spurcati întreg neamul nostru, cu o vina inexistenta, aceea a “POGROMURILOR” si a “HOLOCAUSTULUI” – din România, cica! Sa spurcati, astfel, SINGURUL neam est-european care si-a protejat, ascunzându-i, de furia trupelor germane, în pivnitele proprii, cu riscul vietii (EU POT STA MARTOR, PRIN CEI DIN NEAMUL MEU!!!), pe evreii cei nerecunoscatori nici de Hristos, nici de vreo binefacere omeneasca…!!!

…Mai trebuie sa ne spucati si Sfintii si Martirii Voievozi: articolul De unde avea Stefan cel mare bani pentru razboaie? – de Bogdan Murgescu: “Desi circulatia monetara nu era cu totul absenta, economia Moldovei si puterea domnului nu se bazau însa atâta pe bani, cât pe controlul asupra pamântului si asupra oamenilor. Atunci când Stefan avea de construit o cetate sau o manastire, el nu aloca bani pentru proiectul respectiv, ci punea pe locuitori sa munceasca în contul obligatiilor lor fata de domnie.

Materialele folosite erau si ele obtinute gratuit, cu exceptia, desigur, a celor care nu se puteau gasi la nivel local. Asa au fost construite cetati precum cele de la Chilia si Roman, asa au fost construite multele manastiri ctitorite de Stefan. Asa ne putem explica cum a putut Stefan sa se si lupte si sa si construiasca de-a lungul domniei sale, desi cele doua activitati nu s-au suprapus, ci mai degraba au alternat” – …de parca Regii Frantei, Angliei, Spaniei etc. îsi dadeau salariile lor de …salahori, platiti cu ziua, de catre bogatii si umflatii si dezmatatii/desfrânatii lor tarani…miliardari (în “euroi” de … AUR!)! – pentru a-si construi palate…catedrale…cetati de aparare…pentru a purta razboaie!!! Mai, Istoricul lui Peste Prajit!

…Acest rahitic la minte uita, însa, ca Moldova lui Stefan era, pe atunci, învidiata pâna si de Venetia, pentru bogatia ei: prin Moldova treceau si se întretaiau toate drumurile comerciale, dinspre Asia spre Europa si invers, pentru ca…STEFAN REDUSESE TAXELE VAMALE!!!Asa ca, în materie de toalete, jupânesele si jupânitele moldovence rivalizau cu italiencele si frantuzoaicele vremii…!!!

…Istoricul cel cu mintea în colturi îi reproseaza lui Stefan razboaiele…de parca exista vreun om, cât de cât normal, pe fata Pamântului, care, daca este lasat sa huzureasca în belsug… – …el, nu, el sa-si doreasca moartea, pe câmpul de bataie! Haida-de! Nebun este numai cel ce-si închipuie ca Stefan era un sadic si maniaco-depresiv, cu porniri sinucigase, pentru care nu exista placere mai mare decât sa vada câmpiile si muntii “ocinei stramosesti”, pline de cadavrele supusilor sai! Dar cine, oare, l-a lasat în pace pe Stefan, dintre vecinii sai – polonezi/”lesi”, unguri, tatari, turci…chiar munteni?! Si ai fi vrut, domnule “ucenic vrajitor/prajitor” à la Boia, ca Stefan, din spita sfânta a Musatinilor, sa înceapa, deja, ceea ce numai ne-Musatinii au facut: sa pupe papucii, cu canaf ori fara, ai …”vecinilor”, nu?! “Razboaiele au costat destul de mult societatea moldoveneasca. Daca stam sa socotim, din cei 47 de ani de domnie, în 34 Moldova a fost angrenata în razboaie cu diversii vecini, numai 13 ani putând fi considerati „de pace“. Costul razboiului nu era atât banesc, cât uman si, de asemenea, economic în sens larg. Mobilizarea barbatilor afecta activitatile productive, iar atacurile adversarilor cauzau si ele destule pagube (…)NU PREA STIM DACA MOLDOVA A DUS-O BINE DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC SAU NU ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI STEFAN (n.mea: daca tu nu stii, Nicolae Iorga o stia – cf. Istoria lui Stefan cel Mare, EPL, 1966, despre ultimii ani de domniei ai lui Stefan cel Mare, adica dupa toate razboaiele lui cele cumplite si viforoase: “ (…) an de an se înaltau falnicele lanuri, si mii de mii de oi si vite strabateau pasunile grase ale Moldovei. Orasele fusesera împdobite pe rand cu frumoasele biserici de piatra sapata, înflorite cu fluturi de smalt verde si galben, de maistrii lui Stefan, care totdeauna aveau de lucru undeva. În ele se întâlneau nemtii, armenii din Lemberg, sasii din Ardeal, grecii si turcii cari veneau de la miazazi, lasând bogatie în urma lor” – p. 214 – dar nici strainii nu-s nestiutori Harul si Autoritatea Înteleapta ale Marelui Gospodar al Moldovei: “Un om foarte cuminte, pe care nu-l poti lauda îndeajuns, foarte iubit de supusii sai, fiindca e plin de îndurare si judecator drept; e foarte ager si darnic si, daca n-ar fi boala lui, pentru vârsta ce are, e înca puternic” – cf. J. Miechowski, p. 276).

…”Pe care nu-l poti lauda îndeajuns”…Uite ca poti, daca te cheama IUDA – sinonimul lui Bogdan Murgescu, var primar cu Scaraotchi si cu… Boia!!! Ce v-ar mai scurta de cap, Maria Sa, pentru Marturia voastra mincinoasa si pentru prigonirea voastra, contra Neamului pentru care El si-a dat Sanatatea si Sfânta Lui Viata! Ma-a-aaare noroc pe voi ca nu mai traieste Vlad Draculea…ca ati fi fost “înaltati în rang”, repede si degraba, drept printre bucile voastre exagerat de grase/groase, precum obrazu-va, nemernici pigmei ce sunteti voi!!!

…”Pro-unGURISTUL” nostru, dl Murgescu, zice asa, cu respect fata de “dindaratul” lui Matias Corvinul, regele Ungariei, care-l ataca miseleste, pe Stefan, la 1467, si…”o ia pe coaja” , tare de tot, de la Sfântul Voievod : “Succesul lui Stefan cel Mare la Baia l-a umilit pe regele Ungariei, care a plecat pe targa de pe câmpul de lupta”. Nu-nu-nu: nu “ a plecat pe targa”, DELOC! – pentru ca n-avea cum: statea PE BURTA, dupa ce o zdravana sageata ciobanesc-moldoveneasca îi strapunsese ambele emisfere dorsale, dintr-o parte în cealalta, încât ajungea de-i rânjea vârful sagetii, tradatorului de sânge corvinesc, dar… rege: “Mai vrei, maria ta ungureasca?! Îti mai dam, ca Muntii nostri Sfinti au lemn cacalau, pentru astfel de mesterii ascutite, numai bune de vârât în dosurile nepoftitilor!!!”

“Mathias Corvin, regele Ungariei, se declara si el aparator al crestinatatii. Iar el era mult mai îndreptatit, deoarece prima tara vizata de turci în drumul spre centrul Europei era Ungaria”. Daaaa??? N-as “preas” crede: ce “aparator al crestinatatii” – … si înca, cica, “îndreptatit” ! – …mai putea fi acel riga “ungurit”, strâmbat pe spate, de… “împunsatura” dorsalo-buc(lucas)o-moldava…?!

…Si mai zice cazatura asta valaho-masonica, ce-si zice “Murgescu”: “Razboiul cu turcii a fost un razboi defensiv, de aparare, este exclus deci orice plan de cruciada conceput de Stefan cel Mare. Nici pe departe actiunile sale antiotomane nu prelungesc cruciadele lui Iancu de Hunedoara, care au fost actiuni ofensive. Si nici macar cu luptele lui Vlad Tepes nu sufera comparatie, acesta preluând initiativa si atacând garnizoanele turcesti în sudul Dunarii” …Asta se crede la concursul “Zece pentru România”, oare, de încearca a-i învrajbi, între ei (si întru ne-memoria noastra!), pe TREI dintre cei mai Sfinti Voievozi ai VALAHILOR ?! “Razboi defensiv”, pe dracu’! Stefan cel Mare a luat-o de nevasta pe ciuma aceea de Maria de Mangop, “fecioara”cu nasul la barbie… – nu de mândra si “musata” ce era ea, CI PENTRU CA ERA DIN SPITA PALEOLOGILOR, CU DREPT, DECI, LA TRONUL IMPERIULUI ROMAN DE RASARIT! Iar visul (neîmplinit!) al Lui Stefan – ERA REFACEREA IMPERIULUI BIZANTIN!!! – …cazut sub turci, cu tot cu Catedrala Sfânta Sofia, în 1453…!!!

Halal…”defensiva”, buhaiule de balta!!! Nu esti tu “murg”, cum nu-s eu popa! – …ci doar ti-au “a-murgit” mintile!

…Alt “turc de-al lor”, mai obraznic si struntat decât toti turcii, din toate vremurile – Marius Diaconescu se cheama Iuda asta! – îl trage la raspundere, pe Sfântul Stefan: “De ce s-a luptat Stefan cel Mare cu turcii?”. De aia, desteptule! Crezi tu, urecheatule, ca “oastea cea mare” a Moldovei, s-ar fi grabit sa vina la Podul Înalt, daca razboiul cu turcii nu ar fi fost ceva iminent, “ursit” – …dar si ceva folositor fiecarui moldovean, fie el cât de redus mintal…exceptându-i pe cei din neamul lui… Marius Diaconescu?! Crezi tu, limbricul lui Dumnezeu, ca “norodul” (NU boierii!) l-ar fi numit pe Stefan, cu vorbele pe care tu si altii ca tine, va faceti ca le uitati: “SVETI/SFÂNTUL STEFAN VODA”?!

…Pentru ca priviti, dragi cititori, ce fariseu se ascunde, sub rantia mucegaita de…”istoric”, a altui tradator …“boit”, dl Ciprian Plaiasu (Stefan cel Mare pe întelesul PCR): “În plus, afirmarea comunismului nationalist aduce în prim-plan un Stefan cel Mare care se manifesta ca un filozof nationalist, constitutional si iertator, nu asa cum îl descrie Ureche în letopisetul sau: „Fost-au acestu Stefan voda om nu mare de statu, mânios si de graba varsatoriu de sânge nevinovat; de multe ori la ospeti omorâea fara judetu (judecata n.r.). Amintrilea era om întreg la fire, nelenesu, si lucrul sau îl stiia a-l acoperi si unde nu gândiiai, acolo îl aflai. La lucruri de razboaie mester, unde era nevoie însusi se vârâea, ca vazându-l ai sai, sa nu sa îndaraptieze si pentru aceaia raru razboiu de nu biruia. Si unde biruia altii, nu perdea nadeajdea, ca stiindu-sa cazut jos, sa radica deasupra biruitorilor“.

…SI RESTUL DE TEXT, IUDA NEMERNICA?????!!!!!

Adica: „Iara pre Stefan voda l-au îngropat tara cu multa jale si plângere în manastire în Putna care, era zidita de dânsul. ATÂTA JALE ERA, DE PLÂNGEA TOTI CA DUPA UN PARINTE AL SAU, CA CUNOSTIIA TOTI CA S-AU SCAPATU DE MULT BINE SI DE MULTA APARATURA.CE DUPA MOARTEA LUI, PÂNA ASTAZI ÎI ZICU SVETI STEFAN VODA, NU PENTRU SUFLETU, CE ESTE ÎN MÂNA LUI DUMNEZEU,CA EL ÎNCA AU FOSTU OM CU PACATE, CI PENTRU LUCRURILE LUI CÉLE VITEJESTI, CARILE NIMINEA DIN DOMNI, NICI MAI NAINTE, NICI DUPA ACÉIA L-AU AJUNSU”…

…Secatura “BOITA”!!!

…Prea ne credeti adormiti si prostiti, de toate panglicariile voastre, de hipnotizatori de doi bani!

…Si Stefan cel Mare si Sfânt n-a fost numit de mine asa…”SVETI/SFÂNTUL”… – …ci de “norod”!!! Iar opinia norodului, despre turci, o avem exprimata chiar de un mare mason de-al vostru, dar acesta, CU ADEVARAT SAVANT!!! – DIMITRIE CANTEMIR:

“Fata de cei învinsi se arata când blânzi, când cruzi, dupa firea lor cea nestatornica. Ei socotesc ca este o datorie crestineasca sa ia viata unui turc sau tatar si pe acela care se arata bland cu acestia îl socotesc ca nu este bun crestin” – cf. Dimitrie Cantemir, Descrirerea Moldovei, Partea a II-a, cap. XVII, p. 188 – Ed. Litera, Chisinau, 1998.

…Deci, nu trebuia sa le zica nimeni, nimeni nu era nevoie sa faca ore de învatamânt politico-ideologic bolsevico-marxist (sau, azi, se cheama: ore de “political correctness”!!!) cu moldo-valahii – …nici Stefan, nici Vlad, nici Mircea etc. (nici macar dl Murgescu!), pentru ca sa apere (au ba!) valahii, crestinatatea! Era în…ADN-ul lor! Era RELIGIA LOR, de fiece clipa!!!

…Virgil Pâslariuc, desi bagat, si el, în aceeasi gasca de coprografomani (…fraza “boita”: “Personalitate complexa si iesita din comun, Stefan cel Mare a ajuns sa monopolizeze imaginarul politic din Republica Moldova, deoarece mitul sau s-a aratat extrem de proteiform, alimentând atât discursul pro-occidental românesc, cât si pe cel al „moldovenistilor“ pro-rusi), auto-intitulati “istorici”, este silit, de catre o realitate “ce-ti scoate ochii”, a recunoaste: “Dupa evenimentele din Ungaria (1956), autoritatile sovietice au început o lupta acerba contra surselor nationalismului local „moldovenesc“, în centrul caruia se afla figura lui Stefan. Spre exemplu, una dintre cele mai cunoscute organizatii clandestine anti-comuniste a luat chiar numele domnului român – „Arcasii lui Stefan“ (Soroca). De aceea, s-au purtat discutii privind evacuarea monumentului din centrul Chisinaului sau chiar distrugerea acestuia. Doar gratie interventiilor intelectualitatii s-a reusit pastrarea operei lui Plamadeala. Totusi, în 1971 s-a decis mutarea statuii mai în dosul parcului, cu aproximativ 18 metri, interpretata atunci ca o simbolica „mutare spre uitare“ – …deci, Stefan cel Mare, ca si Eminescu, ca si toate Marile Duhuri ale Neamului Românesc, nu huzuresc si nu se lafaiesc într-un soi de Rai mahomedan, ci …LUPTA DE ACOLO, DIN CERURI, ALATURI DE CEI RAMASI TREJI SI RAZBOINICI, ÎN ACEST NEAM SFÂNT – NEAMUL DUHULUI ROMÂNESC, CARE FI-VA, “LA PLINIREA VREMII”, CANDELA PENTRU TOATE NEAMURILE PAMÂNTULUI!!! – … CONFORM “APOCALIPSEI DUPA EMINESCU” (cf. art. “Misiunea noastra ca stat”, publicat în ziarul “Timpul”, la 2 noiembrie 1879).

…Si, asa cum zice Corneliu Zelea Codreanu, în lucrarea sa alchimico-vizionara, Pentru legionari – …VOIEVOZII, Calauzele Autentice ale Neamului – NU TREBUIA/TREBUIE DECÂT SA URMEZE “LINIA NATIONALA/LINIA VIETII NEAMULUI”: ““Un popor în întregimea lui ajunge la constiinta de sine, la constiinta rostului sau si a destinului sau în lume.”

“(…) În acest caz, seful (Conducatorul) nu mai este un “stapân”, un “dictator”, care face <<ce vrea>>, care conduce dupa <<bunul plac>>.

El este expresia acestei STARI DE SPIRIT NEVAZUTE (s.CZC).

(…)El nu mai face <<ce vrea>>. El face <<ce trebuie>>. Si este condus: nu de interesele individuale, nici de cele colective, ci de interesele NATIUNII ETERNE (s.CZC), la a carei constiinta au ajuns popoarele.(…)

… Exista o Linie a Vietii Neamului. Un monarh e mare si bun, atunci când se mentine pe aceasta linie. E mic sau rau, în masura în care se îndeparteaza de aceasta linie a vietii neamului sau i se opune. Iata legea monarhiei. Sunt si alte linii care pot ispiti un monarh: linia intereselor personale, linia intereselor unei clase, linia intereselor unui grup, linia intereselor straine (dinauntru sau din afara hotarelor).

El trebuie sa le înlature pe toate si sa urmeze linia neamului.

STEFAN CEL MARE, DE O JUMATATE DE MIE DE ANI, STRALUCESTE ÎN ISTORIE SI ROMÂNII NU-L MAI UITA, PENTRU CA S-A CONFUNDAT PERFECT CU LINIA DE VIATA A NEAMULUI.

Regele Ferdinand, împotriva oricaror legaturi si interese, s-a plasat pe linia neamului, a îndurat cu el, a facut jertfa alaturi de el, a izbândit cu el. Prin aceasta, el este mare si nemuritor”.

…Asta este, racatetilor! Si, de veti mai încerca sa mai ponegriti Neamul nostru si pe Sfintii si pe Martirii lui Voievozi, amintiti-va, rog tare frumos, de ceea ce va sfatuieste, cu asprime (eu cred ca va si pregateste, acolo, din Raiul Neamului Românesc, “salasul” de cazna si pedepsirea voastra divina!)… – …dar sa nu uitati nici de amenintarile lui, contra celor ce se înstraineaza de Neam si-si tradeaza, cu nerusinare si maxima inconstienta si iresponsabilitate, NEAMUL lor SFÂNT! – …amintiti-va, în fiecare clipa a vietii voastre de-aici, de pe Pamânt, GLASUL DE TUNET al aceluia pe care Petre Tutea l-a numit “suma lirica de voievozi” – MIHAI EMINESCU:

“Dar lasati macar stramosii ca sa doarma-n colb de cronici;
Din trecutul de marire v-ar privi cel mult ironici.
Cum nu vii tu, Tepes doamne, ca punând mâna pe ei,
Sa-i împarti în doua cete: în smintiti si în misei,
Si în doua temniti large cu de-a sila sa-i aduni,
Sa dai foc la puscarie si la casa de nebuni! (…)

Stefane, Maria Ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las’ Archimandritului
Toata grija schitului,
Lasa grija Sfintilor
În seama parintilor,
Clopotele sa le traga,
Ziua ‘ntreaga, noaptea ‘ntreaga,
Doar s’a ‘ndura Dumnezeu,
Ca sa ‘ti mântui neamul tau!
Tu te ‘nalta din mormânt,
Sa te-aud din corn sunând
Si Moldova adunând.
De-i suna din corn o data,
Ai s’aduni Moldova toata,
De-i suna de doua ori,
Îti vin codri ‘n ajutori,
De-i suna a treia oara,
Toti dusmanii or sa piara
Din hotara în hotara –
Îndragi-i-ar ciorile
Si spânzuratorile! ”

…”dusmanii” fiind si “turcii” lor, cât si “turcii” nostri… – adica, atât negreata asta masonico-mondialisto-globalista a Închinatorilor Vitelului de Aur, cât si “cozile noastre de topor”, numite, uneori, si…”istorici”…”BOITI”, vezi, Doamne!!!

…Priceput-ati?! Sau …sunteti la fel de analfabeti, precum generatia pe care (ziceti voi!) ati “demascat-o” (prin “lingvistul” nostru national, Daniel Funeriu…!), la modul strâmb si bolsevic, în cadrul bacalaureatului din 2011 – …când nu s-a aratat, de fapt, “cât de slab sunt pregatiti, de catre profesori, elevii Scolii Românesti” – ci s-a dezvaluit, cât se poate de clar, CEEA CE VOI, MASONII MONDIALISTI, VRETI SA OBTINETI, DIN BIETII NOSTRI TINERI, AFLATI ÎN CONTEMPORANEITARTE CU VOI! – SI NEVEGHEATI DE TRIMISII SFÂNTULUI ARHANGHEL MIKAËL/ARHANGHELUL DUHULUI/SPIRITULUI: adica, o TURMA DE SARMANE SI NEAJUTORATE NECUVÂNTATOARE, extrem de usor manevrabila/manipulabila, de/conform cu poftele voastre, nesatioase si criminale…! – …si, deci, aveti nevoie de o re-alfabetizare, într-o NOUA CONSTELATIE DE DUH, cu adevarat Dumnezeiasca!!!

…Voi, însa (“s-o zicem pe cea dreapta”!), nu sunteti ne-alfabetizati, ci sunteti alfabetizati cu “literele dracului”: SUNTETI TERIBIL DE PROSTI SI DE RAI…SI RAI, SI PROSTI!

…CATASTROFA PAMÂNTULUI!

…MAI BINE LIPSA DE VOI, DECÂT BELSUG CU VOI…!

prof. dr. Adrian Botez

MEDIA SOCIALA CENZUREAZA CRESTINII

On October 6, 2011 By nelursIn Europe, Media, News, Romania, USA, WorldLeave a comment

ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA

Str. Zmeica nr. 12, sector 4, Bucuresti
Tel. 0745.783.125 Fax 0318.153.082
www.alianta-familiilor.ro

contact@alianta-familiilor.ro”>contact@alianta-familiilor.ro

6 octombrie 2011

STUDIU: MEDIA SOCIALA CENZUREAZA CRESTINII

Cuvintul “cenzura” ne stirneste simtaminte neplacute. Ne aminteste multora dintre noi de regimul comunist sub care multi am trait. De anii totalitari caracterizati de absenta libertatilor, in special a libertatii cuvintului si de exprimare. Decembrie 1989 a schimbat totul in Romania si in timp cenzura a fost abolita. In mare parte. Cenzura continua sa se manifeste sporadic, uneori mai subtil ori mai viguros. In anii comunismului ne obisnuisem cu autocenzura, evitind sa ne exprimam opiniile in public, sau chiar in confidenta, de teama autoritatilor.

Istoria insa se repeta. Uneori in modalitati stranii. Cenzura oficiala a fost abolita, dar suntem confruntati cu o cenzura de tip nou, una care se manifesta tot in spatiul public, dar care e la fel de detestabila. E vorba de cenzura impusa de media sociala grupurilor care nu se conformeaza vederilor corecte din punct de vedere politic generate si promovate de gigantii care domina spatiul virtual, adica media sociala. Fie ca e vorba de Facebook, Google, Apple, MySpace, Twitter sau retele de media sociala similare, cenzura practicata de aceste platforme este un fenomen tot mai des intilnit si iritant. Iar grupurile care mereu pierd in acest joc al cenzurii sunt crestinii, in special cei care promoveaza in spatiul virtual o viziune Biblica a societatii, a normelor de conduita sociala si a institutiilor sociale bazate pe traditia si valorile crestine. Un studiu pe aceasta tema tocmai a fost emis de organizatia americana National Religious Broadcasters (“NRB”) pe 15 septembrie. Infiintata in 1944, NRB promoveaza libertatea exprimarii religioase in spatiul public. Textul in engleza al studiului il aflati aici si are 43 de pagini: http://content.nrb.org/Webdocs/Legal/True%20liberty-in-a-New-Media-Age9-15-11.pdf

Studiul NRB se concentreaza in special asupra cenzurii impuse crestinilor de catre Apple, iTunesApp, Facebook, My Space, Google, Twitter, si alte platforme ale mediei sociale americane. Concluzia studiului este ca ideile crestine si religioase in general sunt in pericol constant de a fi cenzurate de catre acesti giganti ai mediei sociale. Cenzura se manifesta la patru nivele: (1) unele dintre aceste organizatii interzic publicarea materialelor cu continut crestin, iar altele au adoptat standarde de publicare care inevitabil duc la cenzura; (2) cu exceptia lui Twitter, toate celelalte platforme de media sociala aplica standarde de publicare care submineaza perimetrii libertatii de exprimare si a cuvintului stabiliti de Constitutia si Tribunalul Suprem al SUA; (3) noile companii de medie sociala cedeaza presiunilor grupurilor anticrestine si, dupa cum veti vedea mai jos, sunt dedicate suprimarii ideilor crestine; (4) daca legiuitorii nu intervin sa reglementeze media sociala, libertatea cuvintului si de exprimare vor continua sa sufere.

Reglementarea mediei sociale insa este o tematica dificila, deoarece garantiile constitutionale a libertatii cuvintului nu se aplica mediei sociale care este de natura privata.

Exemple de cenzura

Dintre multele exemple de cenzurare a crestinilor mentionate in studiul NRB redam urmatoarele.

* De mai multe ori Apple a eliminat applicatii crestine care afirmau pozitiile Bibliei privind imoralitatea sexuala. De fiecare data Apple a recunoscut in mod specific ca acesta a fost motivul pentru eliminarea aplicatiilor crestine. Un incident s-a petrecut in toamna anului trecut cind Apple a blocat Declaratia Manhattan (The Manhattan Declaration), o Declaratie a consiintei crestine lansata de crestinii americani in toamna anului 2009. (Declaratia de la Timisoara, emisa de AFR in august 2010 este de aceasi natura). Al doilea incident s-a petrecut in martie anul acesta cind Apple a blocat aplicatia lui Exodus International, o organizatie crestina care asista persoanele care doresc sa abandoneze relatiile sexuale cu persoane de acelasi sex. Iar un alt incident s-a produs tot anul acesta in iulie cind Apple a dezactivat aplicatia lui Christian Values Network, o organizatie crestina americana care contribuie financiar la diverse proiecte caritabile, printre care si unele pe care homosexualii le-au etichetat ca fiind “antihomosexuale.”

* La rindul lui, Google a refuzat de mai multe ori sa accepte reclame pro-viata, fiind dati in judecata din acest motiv de catre Christian Institute, organizatia avocatilor crestini din Marea Britanie. In SUA a blocat situri electronice crestine care promoveaza vederile biblice privind sexualitatea. In China a blocat situri electronice crestine. In Brazilia a blocat apelul unui pastor evanghelic catre cetateni sa nu voteze candidati cu pozitii pro-avort sau pro-homosexualitate. In martie 2011 Google a adoptat reguli noi care interzic publicarea reclamelor organizatiilor care “discrimineaza” pe baza de orientare sociala. In plus, in ultimii ani a blocat accesul la siturile electronice ale unor organizatii cetatenesti care promoveaza casatoria barbat-femeie. Un exemplu de acest fel s-a produs recent in Massachusetts. Un alt tip de cenzura practicat de Google este discriminarea in tarifele impuse pentru reclame. Spre deosebire de alte grupuri, bisericle, grupurile pro-viata sau organizatiile care critica homosexualitatea nu beneficiaza de reduceri de tarife. In China, Google s-a dovedit a fi un pilon de incredere al cenzurii oficiale comuniste chineze. De necrezut, in cadrul unor audieri recente in congresul american, Google si-a aparat practicile de cenzura afirmind ca “Google respinge valorile Iudeo-Crestine.” Google deasemenea respinge reclamele pro-viata care afirma ca “avortul este omucidere.”

* Nici Facebook nu se lasa mai prejos. Facebook a facut un parteneriat cu activisti homosexuali pentru blocarea afisarii de materiale cu continut “anti-homosexual.” Facebook promoveaza homosexualitatea si afisaza programe speciale de autoconstientizare in homosexualitate. Facebook desemenea restrictioneaza mesajele anti-avort. La fel, MySpace interzice publicarea de materiale “homofobe.” Facebook are 500 de milioane de clienti rezultind intr-o interconectie de comunicatii mai mare decit cea mai mare companie telefonica din lume.

* Impreuna, platformele de medie sociala interzic afisarea materialelor care ar putea fi interpretate ca “hate speech” (adica “incitare la ura”), ori “ofensive sau inflamatorii.” In aceasta categorie intra in primul rind materialele crestine care dezaproba manifestarile pacatoase. Este de remarcat, insa, ca de-a lungul anilor Tribunalul Suprem SUA a mentinut o pozitie consistenta, invalidind legile care restring libertatea cuvintului din aceste motive.

* Apple si Comcast deasemenea cenzureaza materiale pe care le evalueaza ca fiind “incorecte” sau nu in intregime “adevarate.” In ambele cazuri Apple si Comcast se erijaza in arbitri unici care determina in mod unilateral ce constituie un material “incorrect” sau nu in intregime “adevarat.” Un exemplu incredibil este blocarea de catre Comcast a accesului publicului la versiunea engleza a Bibliei online, cunoscuta King James Bible.

* Singura exceptie notabila de la aceste norme este Twitter. Twitter a adoptat standarde de afisare identice cu cele stabilite de Tribunalul Suprem SUA privind libertatea de exprimare.

Crestinii si NRB insa nu sunt singurii care atrag atentia asupra cenzurii impuse de media sociala. Chiar si bine-cunoscuta organizatia seculara si anticrestina americana American Civil Liberties Union a emis un raport similar in care exprima ingrijorari similare in Octombrie 2010 (“Network Neutrality 101 – Why the Government Must Act to Preserve the Free and Open Internet.”) http://www.aclu.org/free-speech-technology-and-liberty/network-neutrality-101-why-government-must-act-preserve-free-and- New York Times a facut la fel acum citeva luni.

Cine e in spatele acestor campanii de cenzura?

In majoritatea cazurilor homosexualii si miscarile pro-homosexuale. Apple a dezactivat aplicatia lui Manhattan Declaration dupa ce organizatia pro-homosexuala Change.org a strins 7.000 de semnaturi impotriva Declaratiei. Apple a facut la fel dupa ce aceasi organizatie a strins online peste 150.000 de semnaturi impotriva lui Exodus International. Petitiile sunt insotite de amentati din partea grupurilor pro-homosexuale ca vor boicota Apple ori alte platforme de medie sociala daca nu restring mesajele cu continut crestin din aplicatiile lor. La zi, Apple are peste 425.000 de aplicatii, din care pina acuma a blocat doar doua – ambele crestine. Un exemplu similar s-a petrecut in California unde reteaua de hoteluri Hyatt a fost boicotata de homosexuali pentru ca proprietarul companiei a sprijinit financiar referendul constitutional californian din 2008 care a interzis casatoriile homosexuale in California. Asta a costat pe Hyatt 7 milioane de dolari. Exemple de genul acesta sunt foarte multe, iar pe unele dintre ele le mentionam periodic in Buletinul Informativ AFR care apare Martia. Ultimul exemplu de acest fel este PayPal. Din fericire PayPal nu a cedat presiunii homosexualilor.

Intoleranta fata de crestini

Pe de alta parte exista exemple multiple de intoleranta fata de crestini promovata in media sociala. Media sociala afisaza materiale anti-crestine fara sa le cenzureze. De exemplu, in 2005 Harper’s Magazine, una din cele mai prestigioase publicatii americane, a publicat un atac fara precedent impotriva crestinilor in care ii compara cu Hitler. Iar in 2010 un comentator politic american s-a referit la populatia mexicana a Americii ca fiind niste drogati, prostituati si traficanti in persoane si sclavi. Fara a i se reprosa nimic.

A MURIT STEVE JOBS

Tocmai cind ne pregateam sa lansam editia de astazi am aflat ca Steve Jobs, fostul sef al lui Apple, a murit la 56 de ani de cancer pancreatic. http://news.yahoo.com/steve-jobs-dies–apple-chief-created-personal-computer–ipad–ipod–iphone.html El a decis, sub presiune, acum un an, eliminarea aplicatiei Declaratiei de la Manhattan. Petitia a zeci de mii de crestini pentru reactivarea aplicatiei l-a lasat rece. Dumnezeu sa aibe mila de el.

SEMNATI DECLARATIA DE LA TIMISOARA!

http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php

Iata ca, asa cum tocmai ati citit, celor care nu agreeaza cu valorile crestine nu le este rusine sa o spuna pe fata. Sa initieze si sa semneze petitii si apoi sa le foloseasca pentru a-si promova interesele si obiectivele. Dar noi? Haideti sa facem si noi la fel. Haideti sa dam cit mai multe semnaturi pentru Declaratia de la Timisoara. Cu ajutorul d-tra am ajuns la 7.350 de semnaturi, dar dupa cum stiti, tinta este de 7.500. Mai avem doar putin, dar trebuie sa terminam lucrarea de care ne-am apucat. Va rugam deci continuati sa semnati si sa dati mai departe Declaratia la cit mai multi sa o semneze. Ce ne impiedeca sa ajumgem la chiar 10.000 de semnaturi? Stim ca se poate.

Semnarea Declaratiei se face in doua etape. Bifati linkul si semnati Declaratia. http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php Dupa aceea veti primi un mesaj care va va cere sa confirmati semnatura apasind pe un link de confirmare. Fara confirmarea semnaturii, numele si semnatura d-tra nu vor apare in lista semnatarilor. Linkul de confirmare a semnaturii apare in limba englaza cu urmatorul text: “Thanks for filling out our petition, you’re almost done! Please confirm your signature by clicking on the link below:” (Adica: “Multumim pentru ca ati completat formularul petitiei. Semnarea petitiei e aproape gata. Va rugam confirmati-va semnatura apasind pe linkul de mai jos.”)

Declaratia accepta doar o singura semnatura pe adresa electronica. Ca atare, sugeram ca in situatiile unde doua persoane folosesc aceasi adresa electronica, de exemplu sotul si sotia, semnatura sa fie data in numele ambilor soti, de exemplu “Ioan si Maria Ionescu.”

Rugaminte: Va rugam semnati Declaratia cu numele intreg nu doar cu initiale. Va multumim.

Rugaminte: Va rugam postati si publicati acest apel peste tot. Va multumim.

BUCURIA UNEI FAMILII

Material este tradus si adaptat de dl Bogdan Mateciuc, Director Executive AFR, dupa materialul original a lui Ron Fraserhttp://www.alianta-familiilor.ro/bucurie.html

Nepotul meu cel mai mare, David, a facut 21 de ani în aceeasi luna când eu am facut 70. Am pasit peste aceste praguri la distanta de câteva saptamâni unul de altul, lucru care m-a facut sa ma gândesc la bucuria de-a avea o familie. Îmi amintesc când îi ascultam bataile inimii cu putin timp înainte de nastere. Eu eram la telefon în Australia, iar sotia mea era în emisfera cealalta, în California, tinând receptorul la capatul stetoscopului care asculta bataile inimii bebelusului prin burta mamei. Am stat la telefon pâna am auzit primul lui plânset la nastere. M-a costat ceva bani convorbirea aceea telefonica, dar a meritat si cel din urma banut.

Acum baiatul are aproape 2 metri si e în ultimul an la colegiu. Au urmat alti sapte nepoti din casatoriile celor trei copii ai mei. A fost o încântare sa îi vad crescând catre vârsta la care pot lua decizii conforme cu voia lui Dumnezeu. Unul dintre lucrurile pe care le-am apreciat în viata alaturi de sotia mea a fost învatatura crestina despre casatorie si familie. Aceasta ne-a permis sa avem o baza solida pentru o casnicie frumoasa si pentru cresterea copiilor nostri în lumina credintei. Acum ne bucuram sa vedem ca si copiii nostri îi învata pe ai lor aceleasi lucruri.

Daca ar fi sa ma laud cu copiii mei si cu nepotii mei, m-as lauda ca Dumnezeu ne-a deschis mintea mie si sotiei mele ca sa vedem natura, motivele si rostul casatoriei si al relatiilor de familie. Daca nu am fi primit acea binecuvântare, cine stie în ce situatie s-ar fi gasit astazi familia noastra! Din motive de El stiute, Dumnezeu ne-a aratat adevarul Lui iar noi ne-am straduit, cu caderi si ridicari, cu încercari si izbânzi, cu persecutii ocazionale si îndreptari necesare, sa traim potrivit cu învatatura lui timp de aproape jumatate de secol. În tot acest timp, pot spune, bucuria familiei le-a depasit pe toate celelalte pe care le-am avut în viata.

Privind lucrurile în perspectiva, bucuria este cu atât mai mare cu cât, privind la începuturi, aveam mici sanse sa reusesc în acest domeniu. Bunicul din partea tatalui a fost omorât de tovarasii lui de lucru pentru ca a refuzat sa participe la o greva, când tatal meu avea 13 ani. Era în vremea marii crize economice dintre cele doua razboaie. Tata a trebuit sa abandoneze scoala la acea vârsta pentru a merge sa munceasca într-o fabrica de lactate în Sydney, pentru a-si întretine sora si mama pentru ca ramasesera saraci lipiti pamântului, daca nu punem la socoteala casa. În anul în care m-am nascut eu, tata a plecat la razboi în Pacific, luptând în spatele unei mitraliere într-una dintre cele mai aprige lupte împotriva japonezilor, batalia de la Kokoda Trail din Noua Guinee. Din fericire, s-a întors teafar si s-a putut reangaja la patronul anterior. Cinci ani mai târziu însa a fost omorât într-un accident de masina, când un sofer beat de camion a intrat în caruta cu care el distribuia lapte. Aveam 10 ani atunci.

Mama, de doua ori vaduva, a ramas cu mine si cu cele doua surori ale mele sa ne creasca. Primul ei sot murise de peritonita când ea era însarcinata cu primul copil. Dupa pierderea celui de-al doilea sot, a devenit instabila emotional. A continuat însa sa ni-l prezinte pe tata ca pe un erou. Nu s-a mai recasatorit. Avusese o relatie de iubire adevarata cu sotul ei. La procesul soferului cel beat, când curtea stabilea despagubirile pentru mama pentru moartea sotului ei, avocatul nostru a contestat ceea ce el considera ca e o suma prea mica pentru educatia si cresterea mea. Avocatul apararii a obiectat la orice încercare de crestere a valorii despagubirii.

Judecatorul a fost de acord cu avocatul apararii, spunând ca având în vedere situatia socio-economica a lui tata si viitorul pe care l-ar fi oferit copiilor lui daca ar fi trait, suma era potrivita. ?i-a completat opinia cu afirmatia „La urma urmei, ce poate sa iasa din fiul unui laptar?”

Nivelul despagubirii a fost cel minim. Însa acele cuvinte ale judecatorului, pe care mi le-a redat mama, au intrat adânc în mintea mea de copil. De atunci încoace, am fost hotarât sa arat lumii ce poate sa faca „fiul unui laptar”. Dumnezeu vorbeste despre o înviere a mortilor, când toti cei ce au trait odata vor reveni la o viata asa cum a vrut Dumnezeu de la început (Apocalipsa 20:12). Probabil ca ma voi întâlni cu acel judecator australian si îi voi spune despre Dumnezeu meu care m-a învatat despre casatorie si familie. Despre cum sa ai o casnicie buna si cum sa formezi o a doua generatie pentru a o forma pe a treia, despre cum poti sa le descatusezi incredibilul potential uman pentru a avea succes în viata. I-as spune despre Dumnezeul care îi da fiecarui om nascut din femeie – fie el muncitor, fiul de laptar sau judecator la Curtea Suprema – ocazia de a se folosi de incredibilul potential uman si de a trai o viata cu Dumnezeu.

SIMPOZION DESPRE FAMILIE LA CLUJ

Va recomandam tuturor sa participati la simpozionul international “7” care se va tine la Cluj pe 14 si 15 octombrie 2011 incepind de la ora 9. Locul de desfasurare este: Universitatea Babes-Bolyai, Cluj – Aula Magna. La simpozion vor participa conferentiari prestigiosi din Romania, Italia, Ungaria, Franta, Austria. Printre ei vor fi si personalitati proeminente ale cultelor religioase din Romania, iar conferinta in sine se incadreaza in evenimentul “Casatoria si Botezul 2011” lansat de Biserica Ortodoxa Romana si a evenimentului “Familia 2011” lansat de Biserica Romana-Catolica din Romania. Cei interesati in mai multe detalii sunt rugati sa o contecteze pe d-na OanaGotia la gotia@istitutogp2.it.

VRETI SA FITI INFORMATI?

FACETI-NE CUNOSCUTI!

Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.

ANUNTURI

Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la contact@alianta-familiilor.ro.

Alianta Familiilor din Romania

www.alianta-familiilor.ro

Richard Wurmbrand

On October 4, 2011 By nelursIn Europe, Romania, USA, WorldLeave a comment

O SCURTA BIOGRAFIE A TATALUI MEU (1909-2001)

Michael Wurmbrand

Richard Wurmbrand a trait 91 de ani si este autorul a 18 carti crestine de mare succes mondial, traduse in peste 70 de limbi, care descriu viata sa si 14 ani in inchisorile comuniste.

A fost fiul cel mai mic din cei patru copii ai unei familii de evrei din Bucuresti, Romania. Intre anii 1913-1919, familia sa a locuit in Istambul, Turcia. Tatal, de profesie dentist, a decedat in 1919, in urma unei epidemii de gripa. Vaduva saraca s-a intors cu cei patru fii la Bucuresti.

Richard, care devenise un tanar intelectual deosebit de dotat, cunoscator a patru limbi, a avut o tinerete furtunoasa, fiind activ politic ca extremist de stanga, si lucrand ca si agent de bursa. In acea perioada a cunoscut-o si s-a casatorit cu Sabina in 1936. In acelasi an, tanarul cuplu de evrei, a plecat intr-o vacanta prin muntii Romaniei. In acel timp l-a cunoscut pe un tamplar german, in zona Brasovului, care le-a pus in mana o Biblie.

Acest om i-a implorat pe cei doi tineri intelectuali evrei, cu inalta educatie, sa citesca macar una din evanghelii, care nu era altceva decat o scurta biografie a celei mai imporante personalitati ale poporului evreu, Isus Hristos. Sabina si Richard, care s-au intalnit ulterior si cu alti crestini evrei, s-au convertit si au fost botezati. Ei au inceput sa frecventeze Misiunea Anglicana pentru evrei din Bucuresti, Romania. Mai tarziu, dupa incheierea unor studii, Richard, un orator carismatic, a fost ordinat intai ca si anglican, apoi, dupa cel de-al doilea razboi mondial, a fost reordinat ca si pastor luteran. Unicul fiu al celor doi, Michael, s-a nascut in 1939.

Datorita faptului ca Romania a declarat razboi Angliei si celorlalte puteri occidentale, la incepeutul celui de-al doilea razboi mondial, pastorul englez anglican a trebuit sa paraseasca Romania. Rev. Richard Wurmbrand si sotia sa Sabina, plini de curaj si fara nici un resentiment, au continuat sa desfasoare o activitate misionara crestina ilegala, fara sa se gandeasca la bunurile pe care le aveau sau la familie. Au inceput sa scoata numerosi copii evrei din ghetto-uri, au predicat zilnic in nenumarate adaposturi si au ajuns sa fie arestati de mai multe ori pentru activitate religioasa interzisa intr-un stat aflat in stare de razboi. Cel putin o data, daca nu de mai multe ori, au fost gata sa fie condamnati la moarte de catre tribunalul militar, care nu avea nici un pic de rabdare sau intelegere pentru doi evrei deveniti crestini, impreuna cu alti evrei, si care desfasurau activitati religioase interzise, in timp ce Romania se afla in razboi.

Familia Wurmbrand, iubita si respecata de multe personalitati romane ortodoxe, a reusit sa fuga prin intermediul unui domn Lungulescu, editorul sef al celui mai raspandit ziar roman, Universul. Parintii Sabinei, doua surori si un frate au pierit in lagarele naziste.

Isaac Feinstein, un misionar crestin evreu deosebit de eficient printre evreii romani, si cel care a jucat un rol important in convertirea sotilor Wurmbrand, a fost si el ucis de catre legionarii nazisti romani.

Viata cuplului in acea perioada este descrisa in cartea lui Richard Wurmbrand numita Hristos pe ulita evreiasca. In scurta perioada cuprinsa intre sfarsitul celui de-al doilea razboi si tranzitia Romaniei spre comunism (1945-1947), Richard Wurmbrand a tiparit si organizat distribuirea ilegala a unui numar de un milion de evanghelii in limba rusa soldatilor rusi care ocupau Romania. A fost pastorul unei biserici compuse din 1000 de evrei convertiti la crestinism.

In februarie 1948, desi aflat sub protectia diplomatica a suedezilor, Richard Wurmbrand a fost rapit de pe strada de catre guvernul comunist si a disparut in reteaua de inchisori comuniste. In vederea unei judecati formale, el a fost intemnitat sub un nume secret, timp de trei ani, singur intr-o celula. Acolo, a fost torturat si ulterior condamnat la 25 de ani de inchisoare ca inamic al statului comunist. Procesul formal n-a avut loc niciodata, datorita faptului ca el a rezistat torturilor. El a petrecut 14 ani in temnitele comuniste, in doua etape: 1948-1956 si 1959-1964. Sotia sa, Sabina, a fost arestata si trimisa la munca silnica intre anii 1950-1953. Richard a reusit sa convinga cativa ofiteri securisti sa devina crestini.

In 1956, unul dintre acestia, domnul Sandu Franco, a obtinut in mod clandestin eliberarea sa din temnita, convingand unul din capii distrati ai Securitatii sa-si puna semnatura pe ordinul de eliberare. In 1964, crestinii luterani norvegieni impreuna cu crestinii evrei britanici au platit suma de 10.000 $ pentru rascumpararea sa si a familiei sale din Romania comunista. Doi dintre fratii sai, dar si Iser Harel, un fost cap al serviciilor secrete din Israel, au avut o substantiala contributie in eliberarea sotilor Wurmbrand. Cartile sale, Torturat pentru Hristos si Cu Dumnezeu in subteran, descriu unele din detaliile de mai sus. Evenimentele care i-au adus recunoastere mondiala in lumea occidentala n-au fost culese si publicate in nici o carte si, de aceea, sunt prezentate aici. Ele releva minunata imbinare a credintei sale cu curajul si perspicacitatea sa cu care a fost inzestrat.

Familia Wurmbrand a sosit in decembrie 1965 in Oslo, Norvegia, si, fiindca nu intelegeau norvegiana, au vizitat, in prima lor duminica, Biserica Luterana Americana. Impresionati de libertatea de inchinaciune la care au asistat, au plans tot timpul cat a tinut serviciul din biserica. Rev. Myrus Knutson, pastorul bisericii, profund impresionat de aceasta familie de refugiati, si-a deschis usa casei sale pentru a-i adaposti. In acelasi timp, acest pastor a verificat, prin ambasada SUA, veridicitatea relatarilor incredibile ale familiei Wurmbrand. “Demni de toata increderea!” a venit raspunsul. Ca urmare, Rev. Wurmbrand a fost invitat sa vorbeasca in fata membrilor bazei NATO adunati in cea mai mare capela din Oslo.

Pentru ca se puteau pune intrebari, capelanul, colonel Cassius Sturdy, l-a intrebat pe Pastorul Wurmbrand de ce occidentul nu ar trebui sa incerce sa coexiste impreuna cu comunismul.

Wurmbrand, intotdeauna dramatic in actiunile sale, s-a dat repede jos de pe podium, i-a smucit colonelului portofelul din buzunar si a zis: “Ti-am luat banii, banii tai sunt in buzunarul meu. Hai acum sa coexistam pasnic!” Apoi, a continuat, spunand:

“N-ar fi o problema pentru comunism sa coexiste, acum, dupa ce a ocupat jumatate de glob. Adevarul este ca, dupa cum nu exista leac impotriva cancerului, nu exista nici o solutie impotriva comunismului. Si tot asa, dupa cum nu ne putem multumi cu ideia ca trebuie sa ne resemnam in fata cancerului, n-ar trebui sa ne resemnam si cu ideia ca acest comunism n-are leac.”

Colonelul Sturdy s-a ridicat imediat in picioare si a zis:

“Domnilor, Wurmbrand este omul care ne trebuie! Hai sa-l trimitem in America ca sa le sterpeleasca portofelele tuturor simpatizantilor de stanga si sa le deschida ochii.”

S-a trecut de indata la colectarea unor fonduri si s-a stabilit un itinerariu pentru ca, peste o luna, Rev. Wurmbrand sa tina discursuri, in special in estul Statelor Unite.

Ajuns la New York, a constatat ca audienta era compusa din pacate numai din cativa militari adunati intr-o micuta capela. Dezamagit, Wurmbrand si-a programat biletul de plecare inapoi in Europa, considerand toata actiunea lipsita de orice succes. Inainte de a pleca insa, a fost invitat la Philadelphia, unde urma sa-si viziteze unicul prieten american pe care-l cunostea, un pastor evreu crestin. Acesta nu l-a incurajat de loc, in ceea ce privea ramanerea definitiva in SUA, considerandu-l mult prea in varsta si prea slabit pentru a fi in stare sa pastoreasca o biserica.

“Nu vei fi in stare sa-ti castigi existenta”, au fost ultimele cuvinte ale prietenului sau. Richard l-a rugat sa-l plimbe putin prin centrul din Philadelphia si “s-a intamplat” ca tocmai atunci sa aiba loc acolo cea mai mare demonstratie impotriva razboiului din Vietnam, eveniment la care urma sa vorbeasca un pastor presbiterian, un partizan al miscarii de stanga. Oprindu-se sa asculte, din curiozitate, Wurmbrand, indignat de ceea ce se spunea s-a repezit in fata, a pus mana pe microfon si, de la inaltimea staturii lui de aproape doi metrii , a urlat cat il tineau puterile:

“N-ai nici o idee ce inseamna comunismul! Uita-te la mine, eu sunt doctor in comunism. Ca pastor crestin, locul tau ar trebui sa fie alaturi de victimele comunismului si nu alaturi de calaii care-i tortureaza.”

“Cum poti fi doctor in comunism?” i s-a replicat sarcastic.

“Uite diploma mea,” a raspuns Wurmbrand, si, desfacandu-si pana la brau camasa, le-a aratat tuturor cicatricele adanci de pe torace. Multimea a vuit uimita. A venit politia. L-au dat jos si l-au rugat politicos sa-si incheie camasa la loc.

Incidentul, desi petrecut foarte repede, a fost suficient pentru ca niste fotografi priceputi sa poata poza intamplarea dramatica si sa-l roage sa le dea niste interviuri.

A doua zi, toate ziarele importante din SUA aveau pe prima pagina imaginea pastorului care cu pieptul gol acoperit de cicatrice. A urmat o serie de interviuri si solicitari de discursuri. Wurmbrand si-a amanat plecarea si si-a mai prelungit sederea cu inca aproape doua luni in SUA. Din cauza solicitarilor, a urmat inca o prelungire de alte trei luni, timp in care a facut turnee si a tinut peste tot discursuri si conferinte.

Marturia sa din mai 1966, inaintea Subcomitetului de Securitate Interna a Senatului SUA, a devenit publicatia cea mai bine vanduta a Guvernului SUA pentru urmatorii trei ani. In noiembrie 1966, Richard, Sabina si Michael, care intre timp s-au stabilit in SUA, au inceput infiintarea misiunilor crestine pentru tarile comuniste. In 1990, misiunea a fost denumita Vocea Martirilor Inc., cu sediul in Bartlesville, O|., director general actual Tom White, o organizatie mondiala care are ca tinta ajutorarea crestinilor persecutati de catre regimurile comuniste si evanghelizarea simpatizantilor de stanga. O atentie deosebita este acordata, acum cand regimurile comuniste au cazut, tarilor musulmane. Misiunea are filiale in peste 35 de tari din lumea libera. Rev. Wurmbrand a calatorit in toata lumea si a dat numeroase intervieuri spectaculoase televizate. De exemplu, el a lasat-o pe Madeleine O’Hare, o ateista notorie, fara grai, atunci cand a intrebat-o, intr-un intervieu televizat in direct, daca cunoaste adresa vreunei societati de caritate ateiste, in timp ce lumea este plina de tot felul de societati caritabile religioase. Activitatea misiunii “Vocea Martirilor,” cat si discursurile reverendului Wurmbrand, au atras atentia lumii intregi asupra sortii triste si uitate a fratilor crestini de pe tot pamantul.

Mesajul lui Wurmbrand a fost intotdeauna: “Urati sistemul rau, dar iubiti pe cei ce persecuta si cautati sa-i convertiti la crestinism.” O credinta profunda, o minte ascutita si agerimea sa il prezinta pe Wurmbrand ca pe o persoana deosebit de placuta si calda. Principiul sau a fost: “Ajuta pe oricine si daruieste oricui iti cere.” Conducatori crestini din lumea intreaga au scris carti si au depus marturie despre el, numindu-l “martirul viu” si “Pavel al cortinei de fier.” Cateva din predicile sale au fost publicate in cartile “Predicile izolarii solitudinii” sau “Atingand inaltimile.”

Pana si dupa varsta de 85 de ani a continuat sa calatoreasca si sa tina discursuri. Dar in ultimii cinci ani a fost retinut la pat, datorita comotiilor numeroase si neuropatiilor de la picioare contractate in timpul inchisorilor, unde era nevoit sa stea mai mult in picioare si sa sufere de foame. A decedat in Torrance, CA, pe data de 17 februarie 2001, din pricina unei insuficiente respiratorii. Sotia sa, Sabina a decedat pe data de 11 august 2000. A ramas in urma fiul lor, Michael.

Sursa: Amintiri cu sfinti

Nota: Din alte surse, precum si din marturia aceluiasi Mihai Wurmbrand, se pare ca Richard Wurmbrand vorbea fluent 14 limbi.

MULTUMESC CA M-ATI INTIMIDAT CU EVANGHELIA

On October 1, 2011 By nelursIn Europe, Media, Opinions, Romania, USA, WorldLeave a comment

Marturii din Scrisori

ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA

Str. Zmeica nr. 12, sector 4, Bucuresti

Tel. 0745.783.125 Fax 0318.153.082

http://www.alianta-familiilor.rocontact@alianta-familiilor.ro

Ocazional la AFR primim, in confidenta, corespondenta din partea unor tineri romani din Romania sau Moldova, unii dintre ei plecati in tarile Scandinave, Marea Britanie sau Olanda, in care ne comunica lucruri diverse legate de viata lor, printre care si unele intime.

Ne scriu pentru ca au nevoie de ajutor. Le multumim pentru increderea pe care o au in noi si in dorinta sincera pe care o avem sa-i ajutam in masura in care putem. Ii incurajam sa continue sa ne scrie. Una din problemele cu care unii dintre ei se confrunta e atractia catre persoane de aceleasi sex. Citim cu atentie si ingrijorare mesajele sincere ale acestor tineri care doresc sa scape de aceasta anomalie.

Unii ne scriu ca au biruit, altii ca au falimentat, dar ca nu se lasa. Mesajele lor ne provoaca la o si mai multa seriozitate pentru valori si soarta tinerei generatii. Majoritatea acestor tineri sunt dusi in eroare de propaganda la care sunt expusi in media ori in cercurile de prieteni pe care le au. Unii sunt impinsi de curiozitate si apoi regreta.

Istoria acestor tineri nu este unica. Este un fenomen raspindit in societatile occidentale, si incepe sa fie simtit chiar si in biserici. Crestinii americani au lansat cu câteva decade in urma conferinte si cursuri speciale pentru tinerii care doresc sa-si elimine simtamintele pentru persoane de acelasi sex. Astfel de tineri traiesc si in Romania si in comunitatile române din strainatate. Poate unii dintre ei ne sunt vecini, copii, locuiesc in acelasi bloc cu noi, pe aceasi strada, ori stam langa ei in Biserica Duminica. Indraznim sa spunem ca poate unii dintre ei sunt chiar preoti ori pastori. Toti suntem tinta ispitelor si a lucrarii celui rau. Avem insa datoria sa ne preocupe situatia unor astfel de tineri. Sa ii ajutam sa iasa si sa scape. Ostracizarea lor nu este o solutie si nici nu trebuie luati in râs ori batjocoriti. Dar nici aprobarea modului lor de viata nu e. Trebuie ajutati sa iasa din capcana in care au cazut. Asta cere efort, rabdare si perseverenta.

Privind acest subiect am dat peste marturia alaturata a unui pastor din Texas. Familia lui insa nu l-a abandonat, nici sotia nu a divortat de el. Dimpotriva, toti s-au strâns in jurul lui si l-au sprijinit ani de zile sa isi revina la identitatea data lui de Dumnezeu. Astazi e sot si tata fericit. Motivul, spune el, este ca atunci când traia in pacat, cei din jurul lui nu l-au aplaudat ci l-au “ofensat cu Evanghelia.” Astazi multumeste tuturor pentra ca fost “ofensat.”

Marturia lui a fost tradusa si prelucrata de Bogdan Mateciuc, Director Executiv AFR. A fost publicata pe 29 august in publicatia americana Baptist Press cu titlul “Thanks for offending me with the Gospel.” In engleza poate fi citit aici: http://www.bpnews.net/BPFirstPerson.asp?ID=36014

MULTUMESC CA M-ATI INTIMIDAT CU EVANGHELIA

Traducere si adaptare de Bogdan Mateciuc dupa Mike Goeke

Problema

În calitate de persoana implicata în misionarismul crestin, am observat o anumita tendinta în crestere în ultimii ani. Se pare ca noi, ca crestini, individual, si ca Biserica, colectiv, suntem foarte preocupati sa ne diminuam exprimarea exterioara a credintei noastre, de teama sa nu îi incomodam pe altii. Uneori, cei ce vorbesc în sprijinul credintei îsi dilueaza cumva credinta si mesajul pentru a fi siguri ca nimeni nu se simte ofensat. Oamenii ignora unele comportamente gresite ale prietenilor lor ca sa nu îi jigneasca. Se cauta acele relatii si medii sociale în care se evita posibilele situatii conflictuale, pentru ca nimeni sa nu se simta incomod.

În ultima vreme m-am întâlnit cu situatii in care conflictul de idei parea iminent, dar nici una dintre parti nu a vrut sa faca pasul de deschidere. Asta m-a facut sa ma gândesc la credinta mea. În ce masura cred în Hristos? Daca cred, de ce îmi este teama sa le vorbesc deschis altora despre credinta în El? Daca îmi pasa de aproapele meu, nu ar trebui sa risc incomodarea lor atunci când e vorba de mântuirea lor?

Eram „Ofensat”

Adevarul e ca Evanghelia lui Hristos si Adevarul lui Dumnezeu sunt prin natura lor intimidante. Sunt asemenea unei sabii care desparte, aduce la suprafata si patrunde pâna în cele mai ascunse locuri. Ne conduce la Dumnezeu, la adevar, la vindecare, la împlinire si la libertate. Gândindu-ma la asta, mi-am amintit de o perioada din viata mea în care ma simteam foarte ofensat de prietenii si familia mea. Îmi parasisem sotia pentru a-mi construi o viata definita de atractia mea fata de acelasi sex. Voiam ca prietenii si familia sa accepte ce fac, sa ma încurajeze si sa nu puna la îndoiala comportamentele mele. M-am simtit incomodat de crestinismul lor si, pentru o vreme, m-am îndepartat de cei ce ma iubeau si de Biserica.

Astazi însa, dupa 13 ani, as vrea sa le multumesc din inima sotiei mele, parintilor si familiei, precum si prietenilor carora le-a pasat de mine suficient de mult ca sa ma ofenseze. Ma cutremur când ma gândesc la implicatiile din viata mea daca cei din jurul meu ar fi acceptat minciuna ca a iubi pe cineva înseamna a-l încuraja în pacatele lui. Atunci când mi-am parasit sotia, ea mi-a spus direct ca stie ca Dumnezeu ma poate scapa din caderea aceea si ca nu va intenta divort. Si-a aparat interesele dar în acelasi timp a continuat sa ma iubeasca si sa ma ajute sa-mi revin.

Parintii mei (si alti membri ai familiei) mi-au spus ca ce fac eu e gresit. Au cumparat carti si alte materiale si au încercat sa ma convinga sa merg la un psiholog. De asemenea, ma sunau frecvent ca sa vada ce fac, îmi trimiteau bani când aveam nevoie, veneau la ziua mea de nastere si îmi plateau avionul ca sa vin acasa de sarbatori. Veneau cu avionul în orasul meu si ma invitau la cina ca sa poata sta de vorba cu mine si sa ma convinga sa abandonez drumul pe care apucasem. De asemenea, îmi trimiteau carti postale si scrisori de dragoste si confirmare a prieteniei noastre.

M-am simtit incomodat de fiecare dintre ei. Fiecare m-a enervat. Erau pentru mine niste bigoti, încuiati, ignoranti si plini de ura. Daca chiar m-ar fi iubit, le-am spus eu, ar fi trebuit sa ma accepte si sa ma sustina în stilul de viata pe care mi-l alesesem. Le-am ignorat telefoanele si i-am privit cu scepticism. Am facut tot ce am putut ca sa rup legaturile cu cei ce ma ofensau. Ei însa nu au renuntat. Nu mi-am cântat în struna, dar nici nu au renuntat la mine.

O Viata Noua

La un moment dat am luat o carte de la tatal meu. Nu am vrut-o, o consideram „propaganda extremista de dreapta” – dar am luat-o ca sa-l fac sa taca. Eram decis sa trag o linie si sa rup orice legatura cu sotia mea, cu familia si cu prietenii. Însa Dumnezeu nu dormea. Cartea de la tatal meu nu ma condamna, dar îmi arata ca iubirea sentimentala si siropoasa a lui Dumnezeu, pe care mi-o însusisem eu ca credinta, era o minciuna. Îmi arata dragostea puternica a unui Mântuitor înviat si ma invita sa raspund acelei iubiri. Oamenii ofensatori din viata mea erau acolo, cu dragoste si rabdare ca întotdeauna, fara a-mi arunca în fata pacatele mele, ci asteptând sa paseasca împreuna cu mine pe drumul de eliberare.

Astazi casnicia mea este refacuta si consolidata. Am trei copii minunati si îmi conduc viata dupa Cuvântul lui Dumnezeu. Relatiile mele de familie s-au vindecat si sunt mai apropiat acum de prietenii mei decât am fost vreodata. Atunci când îi ascult pe cei ce se framânta cum sa nu îi intimideze pe altii cu mesajul lor, când îi vad cum îsi schimba întregul sistem de referinta al credintei lor pentru a-i face pe altii sa se simta bine, când îi vad ca îngaduie comportamente gresite doar ca sa evite conflicte, ma întreb unde as fi fost eu astazi daca Stephanie ar fi înaintat divort asa cum voiam eu sa faca. Ma întreb unde as fi fost acum daca parintii si prietenii mei ar fi fost alaturi de mine când voiam sa divortez de ea, si daca m-ar fi sustinut în noua mea identitate. Ma întreb unde as fi fost daca crestinii din jurul meu ar fi fost „amabili” cu mine si m-ar fi batut aprobator pe umar. Ma cutremur la gândul acesta. Stiu ca i-ar fi durut cumplit sa ma piarda, dar m-au iubit suficient de mult ca sa-si asume acest risc.

Va multumesc, prieteni, ca m-ati intimidat, indispus si ofensat. Atunci, adevarul pe care mi l-ati înfatisat era „o mireasma a mortii” pentru mine (2 Corinteni 2:15), dar astazi este „o mireasma a vietii spre viata”.

PROGRAM AFR

Cu ani in urma AFR a demarat proiectul “Speranta si vindecare pentru homosexuali.” http://www.homosexualitate.ro. A fost initiat si continua sa fie promovat de dl Bogdan Mateciuc. Cei interesati, sunt invitati se viziteze acest program la http://www.homosexualitate.ro Este, credem noi, cea mai ampla baza de documentare asupra homosexualitatii in limba romana, a cauzelor si posibilitatilor de tratare a acesteia.

CURRICULUMUL CAMINULUI

Saptamana trecuta am recomandat un material romanilor din Spania privind implicarea practica a parintilor in elevarea standardelor scolare si morale ale copiilor lor. Era in spaniola. http://www.forofamilia.org/2011/09/15/familia-y-centros-educativos-i-%E2%80%9Cel-curriculum-del-hogar%E2%80%9D/ Materialul avea de a face cu inceperea noului an scolar pentru micutii din Spania. Cautasem atunci un voluntar sa traduca materialul in romana sa vi-l dam si dvs., deorece l-am gasit foarte util si potrivit si pentru familiilr noastre. Am fost impresionati si placut surprinsi cand chiar joia trecuta am primit materialul deja tradus de la Parintele Leonard din Madrid. Nu avem cuvinte suficiente sa-i multumim.

Familia si centrele educationale (I) „Curriculumul caminului”

Începe noul an scolar. Este un fapt indiscutibil. Vara s-a terminat, iar copiii nostri reiau drumul zilnic spre cel de-al doilea camin: scoala. Cu ceva timp în urma am descoperit o publicatie interesanta, a lui Sam Redding, despre relatia familie-scoala pe care vreau sa o împartasesc în acest blog. În ea se ofera modele sau „retete” foarte valide pentru ca odraslele noastre, în sfera scolara, sa aiba succes uman, social si scolar. Ghidul a fost distribuit de UNESCO si autorul sau este Sam Redding, director executiv la Institutul de Dezvoltare Academica si editor la School Community Journal. A fost tradusa în spaniola de Dr. Raquel-Amaya Martinez Gonzalez, profesor universitar titular în departamentul de Stiinte ale educatiei din cadrul Universitatii din Oviedo. Propunerile lui se inspira din diferite cercetari realizate în principal în tari economic avansate si ofera o serie de principii care, aplicate cu simplitate si sensibilitate, au un caracter universal. Dupa cum recunoaste Herbert Walber în prezentarea publicatiei. Este o brosura scurta, vreo 27 de pagini, si se împarte în zece capitole. Astazi ofer o sinteza a primului si o îndrazneata sugestie la sfârsitul postarii.

Curriculumul caminului

În primul capitol se analizeaza acele sabloane educative din viata familiei în camin care ajuta copiii sa aiba succes la scoala. Astfel, exista trei domenii de actiune în care se pot dezvolta o serie de conduite, modele sau retete care, combinate, ofera o buna referint de „program în camin” care sa genereze un „climat de familie”.

Prima din aceste sfere descrie relatile parint-copii care ajuta în activitatle solare: (a) conversatile zilnice despre fapte cotidiene; (b) gesturile de afectune; (c) comentariile în familie despre cart, siri de ziar, reviste, programe de televiziune; (d) vizitele în familie la biblioteci, muzee, gradini zoologice, locuri istorice, activitat culturale; (e) si stimularea folosirii de cuvinte noi pentru îmbogatirea vocabularului.

Un alt domeniu de actiune sunt rutinele vietii familiale: (a)stabilirea unui timp determinat pentru studiu; (b) rutine zilnice care includ timp pentru masa, somn, joaca, munca, studiu si lectura; (c) existenta unui loc linistit pentru studiu si lectura; (d) si interesul familiei în hobbiuri, jocuri si activitati cu valoare educativa.

În sfârsit, se analizeaza asteptarile familiei si acele teme care trebuie pastrate sub control: (a) priorizarea muncii scolare si a lecturii fata de televiziune si activitati de timp liber; (b) sa se aiba asteptari de punctualitate; (c) asteptarile parintilor de a-si vedea copiii facând lucrurile cât mai bine pot; (d) preocuparea pentru folosirea corecta si potrivita a limbajului; (e) controlul parintlor asupra grupului de prieteni al copiilor; (f) controlul s analiza programelor de televiziune împreuna cu copiii; (g) si cunoaserea din partea parintilor a progreselor copiilor în scoala si în cresterea lor personala.

Ceea ce au demonstrat acesti cercetatori în domeniul educatiei este ca exista o relatie între acei copii care ajung pregatiti la centrul scolar (atitudini, obiceiuri si abilitati) si profitarea maxima a muncii profesorilor în aula si randamentul în propriul context scolar. În plus, se descopera ca, daca elevul are aceasta baza, eficienta profesorului creste semnificativ.

Autoevaluare

Acum, si fara nici o intentie de a produce o panorama dezolanta a fiecaruia din caminele noastre, propun o revizuire practica si efectiva. Îndraznesc sa iti cer sa recitesti indicatiile pe care le ofera Sam Redding. În continuare, din fiecare domeniu, selecteaza un singur aspect, cel care consideri ca se practica cel mai putin în „curriculumul” caminului tau. În continuare, în urmatoarea saptamâna încearca sa le pui în practica. Nu te da batut, educatia copiilor este asemeni unei constructii de puzzle cu piese infinite. Astfel, într-o forma calma, cu rabdare neobosita si reasezând din când în când acele piese care au iesit de la locul lor, îi ajutam pe copiii nostri sa îsi construiasca o personalitate solida.

ANUNT – CONFERINTA BUCURESTI

D-na Niculina Ciuperca, psiholog (AFR Bucuresti), ne anunta ca pe 1 octombrie organizeaza un grup de lucru cu tinerii doritori sa-si salveze casatoria si sa evite divortul. Evenimentul se intituleaza “Cum sa facem fata provocarilor in cuplu”? Se va vorbi despre: conflictele dintr-o casnicie – ce anume le provoaca si cum pot fi prevenite; suferintele din copilarie si conflictele conjugale; obstacole in calea solutionarii conflictelor; despre importanta atingerilor (contacte umane) pozitive si modul cum influenteaza acestea stima de sine; despre importanta comunicarii in cuplu – obstacole in calea ascultarii la femei si barbati. Vom invata: cum sa prevenim escaladarea conflictelor prin cunoasterea obstacolelor care stau in calea solutionarii lor; tehnici de reglare a climatului conjugal in situatii conflictuale; sa construim “harta conflictelor” pentru o mai buna intelegere a aparitiei si prevenirii acestora; cum sa ne antrenam mintea pentru a reusi sa interpretam corect mesajele partenerului. Perioada: 1 octombrie orele 9-13. Taxa de participare: 60 ron/persoana. Locatie: Bucuresti, Str. Ceahlaul 22 etaj 2, ap. 5 (Crangasi). Trainer: Niculina Ciuperca, psiholog-consilier autonom familie-cuplu acreditat de Colegiul Psihologilor din Romania. Pentru inscrieri : e-mail ciuperca_niculina@yahoo.com. Telefon 0724878966

SIMPOZION DESPRE FAMILIE LA CLUJ

Va recomandam tuturor sa participati la simpozionul international “Familia si binele comun” care se va tine la Cluj pe 14 si 15 octombrie 2011 incepind de la ora 9. Locul de desfasurare este: Universitatea Babes-Bolyai, Cluj – Aula Magna. La simpozion vor participa conferentiari prestigiosi din Romania, Italia, Ungaria, Franta, Austria. Printre ei vor fi si personalitati proeminente ale cultelor religioase din Romania, iar conferinta in sine se incadreaza in evenimentul “Casatoria si Botezul 2011” lansat de Biserica Ortodoxa Romana si a evenimentului “Familia 2011” lansat de Biserica Romana-Catolica din Romania. Cei interesati in mai multe detalii sunt rugati sa o contecteze pe d-na Oana Gotia la gotia@istitutogp2.it.

SEMNATI DECLARATIA DE LA TIMISOARA!

http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php

Cu ajutorul dvs. am trecut de 7.300 de semnaturi, dar dupa cum stiti, tinta este de 7.500. Mai avem doar putin, dar trebuie sa terminam lucrarea de care ne-am apucat. Va rugam deci continuati sa semnati si sa dati mai departe Declaratia la cat mai multi sa o semneze. Ce ne impiedeca sa ajungem la chiar 10.000 de semnaturi? Stim ca se poate.

Semnarea Declaratiei se face in doua etape. Bifati linkul si semnati Declaratia. http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php Dupa aceea veti primi un mesaj care va va cere sa confirmati semnatura apasand pe un link de confirmare. Fara confirmarea semnaturii, numele si semnatura dvs. nu vor apare in lista semnatarilor. Linkul de confirmare a semnaturii apare in limba englaza cu urmatorul text: “Thanks for filling out our petition, you’re almost done! Please confirm your signature by clicking on the link below:” (Adica: “Multumim pentru ca ati completat formularul petitiei. Semnarea petitiei e aproape gata. Va rugam confirmati-va semnatura apasand pe linkul de mai jos.”)

Rugaminte: Va rugam semnati Declaratia cu numele intreg nu doar cu initiale. Va multumim.

Rugaminte: Va rugam postati si publicati acest apel peste tot. Va multumim.

VRETI SA FITI INFORMATI?

Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atat la nivel national cat si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptamanal AFR. Cum? Inregistrandu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic http://www.alianta-familiilor.ro.

FACETI-NE CUNOSCUTI!

Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor dvs. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.

ANUNTURI

Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la contact@alianta-familiilor.ro.

Alianta Familiilor din Romania

http://www.alianta-familiilor.ro

101 ani de viata!

On September 27, 2011 By nelursIn RomaniaLeave a comment

Florica Nicolescu, specialist în domeniul psihopedagogiei copilului

Articol scris de: Profesor Dr. Ileana Costea (CSU, Northridge, SUA) si

Doina Tetcu, Diplomat în Fizica (Bucuresti, România)

Foto: Doina Tetcu si Ileana Costea

La Râmnicu Vâlcea, pe 7 octombrie 2011, Florica Nicolescu (nascuta Stafiescu), prietena de o viata si colaboratoarea Dr. Florica Bagdasar în domeniul psihologiei copilului cu dizabilitati, împlinieste 101 ani.

Ca si anul trecut, ziua ei de nastere va fi sarbatorita într-un mod specific secolului 21, prin video si internet, pe Skype (La Vâlcea rude apropiate, printre care si nepoata ei, Doina Tetcu, biografa ei principala. De departe, fiul Floricai, Radu Nicolescu, doctor in matematica si profesor universitar de informatica la Auckland, Noua Zeelanda, cu sotia lui, Letitia, si Ileana Costea, din Los Angeles, California, co-autoare a articolului.)

Multi dintre cei care lucreaza în domeniul psihologiei copilului îi poarta admiratie si recunostinta doamnei Florica Nicolescu, desi nu a fost cunoscuta public.

Motivul: doi ani de închisoare fara mandat de arestare, fara judecata, fara condamnare si 10 ani de interzicere de a-si practica profesia.

Doamna Nicolescu si-a sustinut diploma în Litere si Filozofie, cu specializare în psihopedagogie. În 1939 este detasata la Inspectoratul Scolar al Capitalei. În 1940 cunoaste familia Dr. Florica si Dr. Dimitrie Bagdasar, care tocmai se întorsese în tara dupa niste ani de desavârsirea studiilor în America, desi ar fi putut ramâne acolo. Erau apreciati în lumea medicala. Doctorul Bagdasar este cunoscut azi ca fondatorul scolii romanesti de neurochirugie. In 1946 Dr. Florica Bagdasar devine Ministrul Sanatatii dupa moartea sotului ei si înfiinteaza Centrul de Igiena Mintala. In 1941 Dr. Florica Bagdasar publicase în Analele de Psihologie, volumul VIII, Bucuresti, articolul intitulat “Problema scolara a copiilor anormali ca inteligenta si comportament” în care se analizeaza metodele celorlalti mari cercetatori din domeniul educatiei si igienei mintale ale copilului.

“Un examen complet al copilului cu probleme nu se poate face decât în cadrul unei organizatii, o clinica scolara medico-pedagogica.”

Florica Bagdasar îsi cauta colaboratori, persoane cu experienta care sa cunoasca copilul, care sa fi lucrat efectiv în scoala si ii propune o colaborare Floricai Nicolescu care pe atunci avea sapte ani de munca la scoala primara si la gradinita. Colaborarea intre cele doua Florici incepe in mai 1942 si va dura ani de zile. Impreuna cu Alexandrina Demetrescu, profesoara la Scoala de Educatoare “Pia Bratianu”, care vizitase scolile din occident si initiase o experienta la gradinta cu metodele noi (Decroly, Montesori) cele doua Florici aplica teste colective neverbale si, pentru cazurile necesre, Scara metrica a lui Binet-Simon în adaptarea lui Stefanescu-Goanga, împreuna cu specialisti veniti la Bucuresti din Cluj. Ideea Floricai Bagdasar era ca trebuie stimulat interesul copiilor care nu au tragere de inima pentru învatatura, si ca învatatul scrisului si cititului trebuie facut în asa fel ca pentru copil sa fie ca un joc.

Florica Bagdasar si Florica Nicolescu elaboreaza un Abecedar si o Aritmetica bazate pe o intensa documentare, cercetînd abecedarele românesti si straine, vizitand multe clase. Abecedarul era usor de urmarit, intuitiv, scrierea era conforma noii metode de scriere elaborata tot de cele doua autoare – scrierea verticala simplificata, iar Aritmetica folosea “metoda grupata” adica concretizarea numerelor prin desene. Când Abecedarul a ajuns în mâna copilului si a început a fi apreciat de catre învatatori dând rezultate uimitoare la copii, celor de la conducere nu le-a fost pe plac: “Nu corespunde noii ideologii comuniste!”

In 1946 Ministerul Educatiei le atrage atentia autoatrelor ca în Abecedar exista o rugaciune si ca în el apare o poezie despre Mos Craciun (nu Mos Gerila!). Autoarele au scos rugaciunea. Totusi la a treia editare, Abecedarul a fost interzis. In ordinul de interzicere a Abecedarului nu se pomeneste nimic despre Centrul de Igiena Mintala, asa ca Abecedarul continua sa fie utilizat la Centru, unde se desfasoara o activitate deosebit de sustinuta între anii 1948-1951. Centrul se reorganizeaza, angajeaza noi specialisti, fara ca acestora sa li se pretinda sa fie membri de partid, pedagogi care întelegeu ce este debilul mintal si importanta diagnosticului care, stabilit într-o singura sedinta ar constitui o mare eroare. Fiecare copil lua parte la activitate frontal, dar se bucura si de activitate individuala. Dupa multe sedinte, dupa tratament psiho-pedagogic se obtineau surprize placute, unii copii putând fi recuperati. Pedagogii de la Centru nu se ocupau numai de debilii mintali: veneau din capitala si din provincie, copii care ramasesera în urma la scoala, si care erau ajutati sa se încadreze în clasa. Abecedarul era “O carte pentru toti copiii.”

La 8 septembrie 1951 Florica Nicolescu este arestata. La 10 octombrie 1953 este eliberata. La cererea ei de încadrare în învatamânt i se raspunde : “Nu avem posturi pentru dumneavoastra”. Interdictia de a lucra în scoli a durat aproape 10 ani … Abia în martie 1960 este în fine încadrata. Era însa mereu controlata “cum examineaza copiii”. A fost tinuta de comunistii de la putere departe de scoala în anii cei mai buni pentru activitate, între 1951-1960, când avea 40-50 ani. Întrebata ce îsi doreste cel mai mult la cei 101 de ani, Doamna Florica Nicolescu raspunde: “Sa înteleg de ce am fost arestata. De ce dupa ce am fost eliberata mi s-a interzis sa îmi practic profesia pe care o stapâneam atât de bine. ”

Florica Nicolescu ramâne în mintea si sufletul celor care au cunoscut-o ca un deosebit dascal care a stiut sa lucreze cu copiii. Impresionant este faptul ca acei copii de care s-a ocupat, pas cu pas, si pe care i-a învatat sa se poarte cu normalitate în viata de zi cu zi, recunosc ca ea i-a facut „om”.

Cateva marturisiri ale Floricai Nicolescu

“Comunistii nu mi-au taiat capul, dar m-au aruncat in puscarie pentru doi ani fara mandat de arestare si fara judecata si fara condamnare si m-au împiedicat 10 ani sa-mi practic profesia.”

„Activitatea la materialul educativ si munca cu copilul în colaborare cu Dr. Florica Bagdasar dureaza pâna la 6 septembrie 1951 când sunt arestata. Arestarea s-a facut fara ordin de arestare. Eram cu fiul meu, copil mic în brate, când trei barbati au venit dupa mine în casa si m-au luat cu ei. Cei de la puscarie nu au vrut sa ma primeasca. I-am auzit spunând ca nu au ordin de arestare. O noapte si o zi m-au tinut pe o banca într-un hol, ca pe o borfasa prinsa asupra faptului. A doua zi a început ancheta. Nici anchetatorul nu era lamurit asupra motivului arestarii. Am fost dusa într-o celula întunecoasa si friguroasa. Ancheta a durat un an si jumatate. Florica Bagdasar face interventiile necesare, dar nu primeste nici un raspuns. Aproape în fiecare zi eram mutata dintr-o celula în alta. De ce? Eram împinsa, îmbrâncita. Mi se puneau ochelari negri la ochi. Nu-mi permiteau sa stau pe scaun prea mult, nici sa ma asez în pat ziua. Umilinte, insulte au urmat în tot timpul închisorii. La prânz mi se aducea mâncare. Mi-o împingeau cu piciorul prin usa întredeschisa, o scuipau, trageau o înjuratura, limbajul obisnuit. Nu eram lasata sa stau pe pat, eram singura în întuneric si frig; nu aveam sapun, nici prosop. Abia dupa 8 luni mi s-a permis sa primesc un pachet de îmbracaminte de acasa.

Ca Ministru al Sanatatii, Florica Bagdasar a avut o activitate prodigioasa de eradicarea malariei, de ajutorarea celor înfometati în Moldova, a adus multe ajutoare din strainatate … si rezultatul: comunistii au îndepartat-o. Au obligat-o sa demisioneze de la Minister si au acuzat-o de a fi reactionara, vânduta vestului. Comunistii au înlaturat-o tocmai pentru ca nu vroiau astfel de caractere pozitive. In perioada în care lucram cu Florica Bagdasar am fost solicitata sa colaborez cu Aslan, Chisinevschi, Ana Pauker. Nu am raspuns acestor invitatii. Nu mi-am dat seama atunci ca adevaratul motiv era de a ma face sa ma despart de Florica Bagdasar. S-a ales atunci alt mijloc: arestarea mea, dar nu se gasea un motiv pentru arestare, si abia dupa câtva timp s-a scris în documentele mele “omisiune de denunt”. Complet fals. Nu este ceea ce apare în documentul de eliberare.

În ziarul “Scânteia” din 18 ianuarie 1953 apare un articol intitulat “Pentru lichidarea deformarilor antistiintifice în domeniul pedagogiei.” Centrul de Igiena Mintala se desfiinteaza. Se tin sedinte la scoli, se citeste articolul din ziar, dupa care se fac comentarii: „Centrul este condus de tradatori, dusmani ai clasei muncitoare”.

Articolul din Scânteia este reprodus în întregime în toate ziarele de specialitate din capitala si din tara. Articolul este prelucrat si discutat în toate scolile si în spitale. Aceasta campanie furibunda dureaza aproape 10 ani. Dupa aparitia articolului din Scânteia, în închisoare fiind, am fost trecuta la munca de la fermele de lânga Bucuresti: Bragadiru, Domnesti. Acolo a fost mai bine. Eram macar în aer liber. Mai puteam mânca un morcov, o ceapa. De la Domnesti am fost eliberata la 8 octombrie 1953. In biletul de eliberare nu s-a stabilit nici o culpa. Abecedarul nu era o dovada legala. Parintii mei batrâni si bolnavi au fost nevoiti sa arda toate cartile din casa. Se zvonise în sat ca am fost arestata din cauza cartilor”.

Nota: Articolul este bazat pe mateirale publicate de Doina Tetcu si Ileana Costea în revista on line Omnigraphies:

http://www.omnigraphies.com/modules/smartsection/item.php?itemid=708 si in Revista 22 din 21 decembrie 2010 , editie scrisa si online: http://www.revista22.ro/secretul-longevit259355ii-9588.html si http://www.revista22.ro/articol-9589.html si http://www.revista22.ro/articol-9589.html .

Un reportaj despre Florica Nicolescu a fost publicat si de de Petre Badica, în Romania Libera din 26 noiembrie 2010, editie scrisa si online, pe baza materialelor primite de la Doina Tetcu si a interviului luat Doamnei Florica Nicolescu: http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/reportaj/inchisa-de-comunisti-pentru-un-abecedar-capitalist-207388.html

“TÂRÂISUL SARPELUI/ SI PASUL GÂNDACULUI…” sau: BLESTEMAT FIE ORASUL! BLESTEMATA FIE SOCIETATEA CAPITALISTA „MODERNA”!

On September 26, 2011 By nelursIn RomaniaLeave a comment

prof. dr. Adrian BOTEZ

…Înca de pe timpul romanilor, a fost întretinut cultul fals pentru un zeu mincinos: ORASUL/CETATEA. Ce înseamna ORASUL? Înseamna un Moloh oribil, o înghesuiala, o adunatura, obtinuta cu sila, ori prin transa unei obsesii induse: distrugi asezarile rasfirate si cu putini locuitori (tocmai de aceea, silite sa ramâna în ADEVARATA civilizatie a Luminii Duhului, Sufletului si Trupului… – asezari-comunitati rurale ritualice, foarte apropiate de Modelul Sacru al Creatiei Divine-Natura, comunitati rurale silite sa-l privesca, pe fiecare om, în ochi, si sa-i acorde atentie, respect, grija, ajutor, chiar si… IUBIRE! – ba chiar sa-l oblige la practicarea, zi de zi, a moralei umano-divine!), pentru a obtine niste aglomerari imense si întunecate, mârâind de salbaticie si de barbarie, în care colcaie disperarea, însingurarea de Duh, lacomia celor care, în singuratatea infernului, nu vad stralucind decât „lumina” calpa a metalului-ban, colcaie egoismul tot mai dracesc, tot mai salbatic: într-un oras nu poti aduna doi oameni, care, cu Duhul, mintea si ochii limpezi, sa ia o decizie în comun, pentru binele comun!

De ce au creat romanii cultul orasului (cult pe care, apoi, prin iudeo-crestinism, l-au raspândit în întreg Imperiul Tri-Continental – ÎMPOTRIVA TUTUROR ÎNVATATURILOR LUI HRISTOS-DUMNEZEU… – HRISTOS care nu era din spita lui David, ci din aceea a „Luminatilor”/TRACILOR!), si l-au lasat mostenire masonilor „moderni” de azi, care l-au dezvoltat pâna la aberatia apocaliptica a lui Le Corbusier – blocul-zgârie nori, cocina morala, pe verticala?! Pentru ca orasul-cetate, iar azi, megalopolis-ul:

1-pe de o parte, usureaza atât controlul guvernantilor-calai asupra oamenilor înjositi moral-spiritual, pâna la stadiul unor turme de sclavi, care au uitat complet de spiritualitate si de solidaritate morala, si au fost adusi în halul de a se sfâsia între ei, de a nu le pasa unul de altul, în mincinoasa „comunitate” a blocului, nici daca-i desparte doar un zid de câtiva nefericiti centimetri (am vazut cu ochii mei oameni putreziti de multe saptamâni, în cocina morala a blocului, iar vecinii sesizându-se numai din pricina mustelor-de-hoit, uriase, cât liliecii Satanei, care ieseau, în adevarate stoluri pestilentiale, pe geamurile de la balconul „cocinei” morale a celor morti, fizic, de saptamâni, iar sufleteste, înca de la nastere…!);

2-pe de alta parte, orasul îi strânge laolalta, ca-ntr-o menghine sau ca-ntr-o enorma capcana, pe toti birnicii: e infinit mai usor sa-i furi si sa-i exploatezi pe oameni „în turma”, decât pe câte doi-trei vecini de gradina, cu furcile în mâna si solidari…!!!

…ORASUL/”CETATEA”: un Babilon, devenit o jalnica, daca nu tragica – MAHALA (FIZICA SI MORALA!), din care se extrage noroiul aurului însângerat al taxelor/birurilor!

…Numai în gigantica Mahala Babilonica a Orasului pot fi valabile vorbele: „Hai sa ne plictisim împreuna!”, sau: „Hai sa ne unim singuratatile!” sau: „Dragoste înseamna sa dai ce nu ai, cuiva care n-are nevoie…” . Niciodata n-ar fi fost în stare SATUL AUTENTIC SI RESPONSABIL DE ORICE OM, FAPTA, LUCRU – sa emita astfel de exasperari cinice, rânjit-apocaliptice si de un absurd revoltator: acolo, în SATUL RITUALIC, oamenii stiu/stiau sa se salute, unul pe altul, ba chiar saluta/salutau pe ORICINE TRECE/TRECEA PE ULITA… – … stiu sa-si vorbeasca, stiu sa stea cu ceasurile, ÎMPREUNA, pentru a chibzui, cu maxima responsabilitate, la temelia unui lucru, care sa ramâna, pretios, plin de rost si de frumos, chiar si stranepotilor… – …pâna mai ieri, stiau si sa iubeasca în mod curat (dar a navalit mahalaua peste ei, prin infectia si molima navetistilor, a „mirajului orasului” si a asa-zisei tehnologii…! Satul stie si face efortul de a fi cuviincios, niciodata cinic!

…Nu idealizam, stim ca exista zgârciti si lacomi si oameni violenti si viciosi si la sat (vicii venite tot de la Mahala, vicii aduse de oamenii Mahalalei Orasului, de catre alogeni reptilini, verosi, fara alta „morala” ori „crez” decât cele ale banului – alogeni veniti la sat…ca la sat sunt, cica, „prosti” mai multi, mai multi naivi, care se lasa înselati de sclipiciul „luminilor orasului”, fraieri pe care poti sa-i jumulesti cum, cât, când vrei…) – …dar infinit mai putini si mai putin agresivi si periculosi si iresponsabili, decât la… „ORASUL”-MAHALA!

…Numai în burta acestui Moloh (burta infernal de întunecata, în care nimeni nu vede pe nimeni, în care Sfânta Familie nu mai înseamna nimic, o cloaca amorala, în care nu i se clinteste cuiva vreun muschi al sufletului, nici macar când cineva se stinge, ca o candela, sau trage sa moara, cu horcaituri înfricosatoare, CHIAR LÂNGA EL/EA!…cel mult, poate ca da un telefon la „militie”, pentru ca…”se tulbura linistea publica” a unui asa-zis „STAT”, devenit oribil complice la orisice crima, din pricina unei indiferente complete, fata de Capodopera Zilei a Sasea a Creatiei Divinesi si din pricina lacomiei barbare cu care suge sângele victimelor sale înjosite si parasite!) – numai în burta Molohului-Mahala, numit, în virtutea inertiei, „Oras/Cetate” (creat de diabolica foame de putere si de bani si mentinut de iresponsabilitatea si de lenea noastra spirituala sinucigasa!), putea sa moara, prin auto-înfometare, o fiinta micuta si tragica, precum Monica din Arad:

„O fetita în vârsta de 11 ani din Arad a murit, vineri, la spital, medicii afirmând ca aceasta s-a autoînfometat în ultimul an pe fondul unei depresii, dupa ce mama ei a plecat la munca în Spania, iar în ultimele luni a trait alimentata artificial si ventilata mecanic, informeaza Mediafax.

Potrivit medicilor Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Arad, unde a murit fetita, si voluntarilor unei fundatii crestine care au îngrijit-o pe fata în ultimul an, starea acesteia s-a deteriorat imediat dupa plecarea mamei sale în Spania, ea refuzând sa se mai hraneasca.

Sursele citate au afirmat ca fetita locuia într-un sat din judetul Timis împreuna cu bunica ei, dupa ce, în urma cu aproape doi ani, mama ei, care este din localitatea aradeana Fântânele, a plecat la munca în Spania.

Anul trecut, fata a slabit prin autoînfometare, iar bunica ei a fost nevoita sa o transporte la scoala în carucior, pâna când a internat-o la un spital din Timisoara, în septembrie 2010.

“Din cauza lipsei de afectiune a refuzat sa manânce si a ajuns sa cântareasca sub 20 de kilograme”, a declarat Lidia Maradici, voluntar al fundatiei care în ultimele luni o vizita pe fata la spitalul din Arad.

Voluntarii au afirmat ca dupa ce fata a fost internata la Arad mama a revenit în tara si a vizitat-o aproximativ o luna, timp în care starea copilului s-a îmbunatatit, dar când mama a plecat din nou fetita a refuzat sa comunice cu cei din jur.

Directorul medical al Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Arad, dr. Teodora Olariu, a declarat ca fetita a fost transferata de la Spitalul de Pediatrie din Timisoara în luna februarie 2011.

“A fost un copil abandonat, bolnav psihic, fiind parasit de mama, care a plecat în Spania. De atunci a refuzat sa se mai alimenteze, fata devenind anorexica, astfel ca au fost atinse organe vitale, precum plamânii, traind practic doar cu suport ventilator. Au fost eforturi foarte mari pentru a o mentine în viata în ultima vreme”, a declarat Olariu.

Conform acestuia, “refuzul fetei de a se hrani a fost o forma de protest, sperând sa se întoarca mama ei”, iar “pe chipul ei se vedea foarte bine suferinta psihica”.

Medicii au spus ca fetita era alimentata de câteva luni printr-un tub introdus în stomac si prin vene.

Managerul spitalului din Arad, Bogdan Totolici, a declarat ca pe timpul internarii fata a beneficiat de suport si din partea specialistilor.

“Am luat legatura cu psihologi si psihiatri care sa o ajute sa treaca peste acest prag. Problema se pune doar din punct de vedere psihic, pentru ca din punct de vedere medical nu se putea face nimic mai mult la niciun alt spital pentru salvarea acestui copil. Este un caz socant, de o gravitate deosebita, care ar trebui sa fie un semnal de alarma pentru fetele care se înfomenteaza, unele pentru a fi slabe”, a declarat Totolici.

Medicii au afirmat ca fetita a suferit o prima hemoragie pulmonara saptamâna trecuta, dar a fost resuscitata, însa vineri dimineata a suferit o hemoragie masiva, decedând în timp ce medicii încercau sa o salveze.

Fetita avea 11 ani si o greutate sub 20 de kilograme în momentul decesului.

Politistii aradeni au anuntat ca s-au autosesizat în acest caz, facând verificari la spital pentru a stabili cauzele exacte ale decesului” – cf. Sandra Adam, art. O fetita din Arad s-a autoînfometat de suparare ca mama e plecata în Spania, românialibera.ro, 23 septembrie 2011.

…De fapt, acest biet, tragic copil, caruia STATUL ROMÂN PEDELIST i-a furat mama, avea, în clipa mortii, 11 ani si…10 kg!!!

…Când un Asasin, care se autonumeste (acum…pentru ca pe 6 decembrie 2009 l-au numit golanii si tiganii din România! – MAHALAUA!!!) “Presedinte” al unei tari si al unui popor, îsi îndeamna (în mod foarte constient si pervers!) poporul sa-si paraseasca tara, sa-si încovoaie demnitatea, ca sclavi ai strainilor – dupa ce a facut totul ca tara sa nu mai aiba de lucru pentru poporul sau… – si, astfel, sa-i sileasca pe oamenii poporului de care, un Conducator Adevarat, trebuia sa aiba grija (INFINIT MAI MULT DECÂT DE SINE ÎNSUSI!) sa-si abandoneze Sfânta Familie si Tara, sa-si abandoneze valorile de Duh ale Tarii/Neamului (printre care valori, Sfânta Familie ocupa PRIMUL LOC!), pentru a supravietui “la limita”, între scuipatii dispretuitori si batjocoritori ai strainilor… – când un Asasin-zis-“Presedinte”, dimpreuna cu haita lui de banditi si yesmani, jefuiesc si distrug tot ce ar putea sa-i tina pe oameni legati de un banut amarât, aici, în România noastra, pentru a-si pastra Sfânta Familie si a-si creste Sfintii Prunci dati lor, în Custodie Divina, de Însusi Dumnezeu – ACEST ASA-ZIS “PRESEDINTE” SI ACEASTA HAITA DE ASASINI AI COPIILOR NOSTRI, AI VIITORULUI NOSTRU – TREBUIE SA MOARA!

TOTI!

…Nu-i de vina, ÎN MOD SEPARAT, nicio institutie (Biserica, Scoala, Spital, Primarie etc.) – CI SUNTEM DE VINA CU TOTII, LA UN LOC!!! Când cineva pagubea, ceva, în satul de altadata – obstea satului punea mâna de la mâna si platea pagubasului lipsa, atunci când nu se afla adevaratul faptuitor…

Dar noi îl stim pe “Faptuitor”!!! – …si, în loc sa dezinfectam tara de el, pierdem vremea la televizor si-l “îndragimo-slavim”, si-l prasim, cu absurda grija, pe banditul si jefuitorul fiintei noastre! Uitati-va numai cum prospera, în România, toti criminalii (de la “presedintele tarii”, pâna la ultima hahalera de consilier de Primarie ori functionar de banca… “privata”!) – … în timp ce bietul popor de prostiti moare cu zile, prin fiintele lui cele mai neajutorate si sensibile, în primul rând… – …în timp ce fetita de 11 ani, din Arad, “în ultimele luni a trait alimentata artificial si ventilata mecanic”, apoi, “vineri dimineata a suferit o hemoragie masiva”… – …dupa care, întristata si scârbita de lumea asta, care nu putea sa i-o ofere nici pe mama, care era înca în viata (asa credea copila, biata: sufletul mamei, ca si al bunicii sale, erau duse la dracul, de mult!), nici macar o minima, dar sincera afectiune ori grija din suflet… – …A PLECAT, LUÂNDU-SI ZBORUL, ELIBERATA DE PACATELE NOASTRE CUMPLITE SI HÂDE – LA ÎNGERII CEI SEMENI CU EA!!!

…Pentru aceasta moarte (inimaginabila, pe vremea tineretii mele!), este de vina TOT SISTEMUL SOCIO-UMAN (NATIONAL SI MONDIAL, prin planuirile din “PROTOCOALELE DE LA TORONTO”, 1967-1987! – împlinite, “la iota si cirta”, de catre societatile/”statele”/”natiunile” umano-terestre masonizate si, deci, sclavizate si mancurtizate, de AZI!) care a ajuns sa distruga Ideea Sacra de Familie, a ajuns, deci, s-o alunge, de lânga copilul ei, pe o mama – cum nici la fiarele padurii nu se întâmpla (…ca si pe milioane de alti parinti de copii neajutorati, care nu s-au cerut ei adusi pe lume, dar de care România are nevoie, pentru A AVEA SANSA VIITORULUI! – deci fata de care copii nevinovati, dar necesari si sfinti, blestematul asta de stat are obligatii uriase, de o înalta calitate spirituala!), s-o alunge pe o mama nauca si slaba, DAR O MAMA!, dusa pe pustiile strainatatii, pentru ca i s-a “demonstrat” ca nu avea cum sa-i mai asigure o bucata de pâine aici, în tara!… – ÎNTREG SISTEMUL DIABOLIC, care a schilodit sufletul unui biet copil nevinovat, si care creeaza iluzia parintilor de copii ca singura sansa pentru a-ti creste copiii este… SA-I PARASESTI!!! – …când, de fapt, de un coltuc de pâine, daca exista suflet bun si iubire si solidaritate sufleteasca, pot sa traga si zece oameni, deodata – într-o casa în care are loc Duhul Sfânt! Dar Religia ne-au furat-o, Tara ne-au înstrainat-o, Familia ne-au distrus-o… – cât despre Omenie, am uitat-o noi, singuri…CU TOTALA IRESPONSABILITATE!!!

LA MOARTE CU TOTI “GOEBELS-II” PROPAGANDEI DIABOLICE PEDELISTE/NEO-NAZISTE SI, ÎN GENERAL, ANTI-ROMÂNESTI, DIN TOATE PARTIDELE POLITICE – VIERMI GRASI/ÎNGRASATI PE HOITUL TARII!!!

LA MOARTE CU ACEST SISTEM ZIS “CAPITALIST”, CARE NU OFERA SANSE DE VIATA NORMALA DECÂT CÂTORVA MII DE NE-OAMENI, DAR OFERA SANSE DE MOARTE LA MILIARDE DE OAMENI ADEVARATI SI MARTIRIZATI – FIZIC, SUFLETESTE SI… PROPAGANDISTIC!!!

…Daca nu-i vom sterge de pe fata Pamântului pe acesti monstri, care pregatesc, de zor si cu bucurie infernala (prin ANOMIA, ANARHIA CONTROLATA “DE LA CENTRU” si HAOSUL EXASPERAT, instaurate în întreaga societate terestra, prin intermediul CRIZEI DIRIJATE, cu cinism canibalic, de catre Guvernul Mondial Iudeo-Masonic, prin “arhanghelii” sai, cei împutiti ca niste vampiri, gen banditul de anvergura mondiala, cu acte civile de…filantrop, pe numele lui George Sörös, ori gen “savanti/specialisti în organizarea crimei mondiale”/teracidului – vezi-l pe Nouriel Roubini…!), culcusul venirii Antihristului pe Pamânt, va trebui sa împartim cu ei…”LOCUL REZERVAT”, în iadul focului vesnic, prunc-ucigasilor si tradatorilor de Neam si slutitorilor si prapaditorilor si înstrainatorilor de tara si ucigasilor de popor!

…Daca nu vom fi în stare sa-i culegem si sa-i strângem (CU MAXIMA RESPONSABILITATE SI OMENIE!), iar, la un loc, din toate colturile lumii, pe cei care sunt fratii nostri de Duh si de sânge – dusi pe pustiile umilintei nu pentru ca tara n-ar fi bogata si n-ar avea, în sânul ei adânc, cu ce sa-i hraneasca pe copiii ei, ci pentru ca HAITA FALSILOR “CONDUCATORI” a jefuit si amanetat si înstrainat totul, TOTUL! – pâna si sicriele-“tronurile” noastre… – …si nu-i putin lucru sa înstrainezi si s-o dai Camatarilor Lumii tocmai pe Ea, Unica din Univers: GRADINA MAICII DOMNULUI – …daca, deci, nu vom fi în stare SA FACEM ORDINE SI SA RESFINTIM acest pamânt mostenit de la Ceruri – Mostenirea noastra de Rai, de la Hristos-Dumnezeu si de la Maica Domnului daruita – ATUNCI SA NE AJUNGA, PE TOTI, BLESTEMUL CEL MAI CUMPLIT!!!

…Pentru noi toti, cei care suntem lasi, ticalosi, nemernici – si nu avem curajul sa ne aparam Tara de Rai, Fiinta Nationala, Familia Sfânta – lichidând o banda de jefuitori si ucigasi, autohtoni si alogeni (deopotriva!) – … pentru noi toti, cei care nu mai stim sa ne respectam si sa ne iubim – nici între noi, nici pe Rastignitul pentru noi, nici pe copiii nostri (COPIII SUNT AI TUTUROR CELOR DINTR-UN NEAM, DAR SUNT EDUCATI SI FORMATI CA OAMENI AI DUHULUI DUMNEZEIESC – NUMAI ÎN SFÂNTA FAMILIE!!!), copii pe care Rastignitul îi chema, zi de zi, spre El, cu infinita blândete si cu bucurie dumnezeiasca (“Lasati copiii sa vina la mine!”) – sa functioneze, atunci, NECRUTATOR, efectele batrânescului blestem pentru cei ce-au uitat de omenie: “Cine iubeste si lasa/ Dumnezeu sa-i dea pedeapsa/ Târâisul sarpelui/ Si pasul gândacului,/ Vâjâitul vântului,/ Pulberea pamântului,/ Pulberea pamântului…!”

Ba nu! Nici macar praf si nici pulbere sa nu se aleaga de noi, ci sa rataceasca sufletul nostru, sa rataceasca vesnic, prin toate locurile în care puteam sa facem (cât am avut trup si chip, dupa “asemanarea Lui!”) vreo fapta omeneasca si n-am facut-o… – …de lasi, de rai, de ticalosi ce suntem!!!

…Iar asupra politicienilor care au rupt, cu o cruzime si un cinism inimaginabile (nici macar la barbarele popoare migratoare, care au ridicat pulberile Asiei si Europei, spre Prima Vadire a Antihristlului!) – au sfâsiat salbatic Sfânta Familie si asasineaza, zi de zi, un popor întreg, prin crima, tradare, legi strâmbe si ucigase, jefuire autohtona si prin corporatii iudaice, zise “multinationale” si “transnationale”, sa-si împlineasca lucrarea vaticinara blestemul lui NICOLAE IORGA, rostit în tragicul an “iudeo-liberal” 1907:

“Dumnezeu sa-i ierte pe cei patru tarani români împuscati în orasul românesc Botosani de oastea româneasca în ziua de 5 martie 1907, exclama istoricul. Sa-i ierte Dumnezeu pentru câta munca de robi au muncit, pentru ce trai de dobitoace nenorocite au dus, pentru câta înselare au suferit, pentru câta jignire au îndurat, sa-i ierte pentru viata lor de suferinte, sa-i ierte pentru clipa de desperare când s-au ridicat varsând pe strade, nu sânge omenesc, ci rachiul cu care erau otraviti.

Sa-i ierte Dumnezeu pe ostasii care, de frica poruncii, au împuscat pe fratii lor, cel mai greu pacat ce poate împovara o inima omeneasca.

SI SA NU IERTE DUMNEZEU PE STRAINUL FARA INIMA CARE A STORS VLAGA O SUTA DE ANI (n.n.: azi, trecem de doua sute de ani de înstrainare, vlaguire, asasinare a tarii/României – de catre tradatorii nostri, catre hotii lor, ai dusmanilor lui Hristos-Mântuitorul!) SI ASTAZI VREA SI SÂNGELE, PE STRICATORII PAMANTULUI, PE RISIPITORII GOSPODARIILOR, PE PÂNGARITORII FEMEILOR; SA NU IERTE DUMNEZEU PE CIOCOIMEA OBRAZNICA SI PROASTA, CARE N-A STIUT SI NU STIE A-SI ÎNTELEGE, IUBI, APARA SI MACAR CRUTA PE CEI DE O LEGE SI UN NEAM CU DÂNSII; PE HÂZII POLITICIANI MÂNCATI DE POFTE SI NEVOLNICII; SA NU IERTE DUMNEZEU PE CÂRMUITORII NEGHIOBI SAU VÂNDUTI ÎNAINTEA CARORA, CUFUNDATI ÎN ORGII BUDGETARE, FUMAGA ACUM ACEST SÂNGE NEVINOVAT.

IN VECII VECILOR, CÂT VA MAI DAINUI SUFLAREA ROMÂNEASCA PE ACEST PAMÂNT, SA NU-I IERTE DUMNEZEU PE NETREBNICII SI FACATORII DE RELE” – NICOLAE IORGA, art. “Dumnezeu sa-i ierte!“, în revista Neamul Românesc, 8 aprilie 1907.

…Dumnezeu sa nu ne ierte pe noi, dimpreuna cu politicienii straini si înstrainatori de Dumnezeu, Tara si Neam) – politicieni mai curând mongolo-khazari decât români!, alesi, “democratic”, de “rachiul” prostiei, nesimtirii, iresponsabilitatii si paraliziei cerebrale din noi!

Dumnezeu sa nu ne ierte pe noi, TOTI, daca la poarta Raiului va mai bate un suflet haituit si matirizat de ne-omenia noastra (vampirizat de nepasare si de nesimtire si de sufletele ce ne-au împietrit, demonic, în piepturi!) – un suflet de copil nevinovat – suflet uitat, cu asasina si haina nepasare, de noi toti, NEVOLNICII SI NETREBNICII UNEI TARI DE RAI…pe care, devine tot mai clar ca n-o meritam, cum nu meritam nici Înalta Misiune Dumnezeiasca de Popor-Candela de Credinta a Lumii!