Seara de Fotografie

 Comunicat de presa:

SEARA DE FOTOGRAFIE

   VERNISAJ EXPOZITIE DE FOTOGRAFIE

 

 

                                   ABSINTH

 

 

Cu ocazia sarbatorilor de iarna va invitam sa vizitati o noua expozitie de fotografie.

Vino miercuri 14 decembrie 2011, ora 19.00 la  CASA DE CULTURA A SINDICATELOR GALATI    et.I pentru o intalnire cu autorii:

 

              SIMONA ANDREI si SERBAN TUDOR

 

Organizatori:

CASA DE CULTURA A SINDICATELOR GALATI


         Departamentul Cultural Artistic & Cenaclul “Ion Chiric”

 

Dir.CCSG: ec.Ovidiu Ioan Manole

 

* proiect in colaborare cu “atelierele de creatie ale poetei angela baciu”

 

Expozitia cuprinde 40 de lucrari asezate sub semnul senzualitatii bizarului

Fotografiile sunt alb-negru si color, lucrate in sistem digital, dar si pe film in maniera clar obscurului.

 Se intalnesc: portretul, abstractul, conceptualul, colajul intr-o atmosfera de…experiment.

 

Perioada expozitiei: decembrie 2011/ianuarie 2012

La finalul expozitiei, fotografiile pot fi achizitionate, pentru detalii se ia legatura cu autorii.

 

Vernisajul se va incheia cu o agapa cu iz interbelic; va asteptam cu un ceai fierbinte si un strop…de absint sa petrecem sarbatorile impreuna !!!

  • puteti veni cu manusi glase si joben…vom fi intre prieteni!!! ne vom simti ca in vremurile de altadata!!!

 

Coordonator proiect: Angela Baciu – scriitor,cons.cult.


Multumim presei, colaboratorilor, voluntarilor si tuturor prietenilor.

(afis: Serban Tudor)

 

           “Absint: iubirile-furii, iubirile-asteptari, umbrele-taceri.

                 Un dram de nebunie si neconventional in fotografie.” (Simona ANDREI)

 

            “Absint: sa deschizi usa verde, te asezi pe un scaun in balconul vechi undeva intr-un colt uitat de lume.

        visele tale incep sa roiasca, se tin de maini si zboara precum fluturii. inchizii ochii si sorbi din licoarea verde,

        pasiune inflacarata fara limite, interzisa. ne asteapta o noapte lunga. ameteala dulce-amarui plina de pacat…ei da, licoarea verde ne invaluie

        incet-incet, suntem in aceeasi fotografie…” (Angela BACIU)

                                                      

      ***

                 SIMONA VALENTINA ANDREI

 

–          Studii: Facultatea de istorie, Filosofie, Teologie, specializarea Filosofie, Universitatea “Dunarea de Jos” , 2007, Galati

–          Premii: – Salonul National de Fotografie “Dan-Mihai Calinescu” Craiova 2008, premiul I sectiunea “Portret”

–          Activitate in domeniul fotografiei:

– Salonul de vara, expozitie colectiva, iunie 2007, Galati

– Salonul National de Arta Fotografica Muntenia – Mileniul III, Campina 2007, editia a IV-a

– A XII-a Bienala a Salonului National de Arta Fotografica “Eva” Slatina decembrie 2007

– Salonul de iarna, expozitie colectiva, ianuarie 2008, Galati

– Expozitie personala “Dor de Eva”, februarie 2008, Galati

– Salonul National de Arta Fotografica – editie jubiliara, organizator Foto Club “Mircea Faria”, Craiova 2008, editia XXV

– Lucrari publicate in albumul On Exposure, Suedia, editia 2008 si 2009.

– Membru debutant AAFR, ianuarie 2009

– Salonul de iarna, expozitie colectiva,  februarie 2009, Galati

– Membru al Fotoclubului Dunarea de Jos, mai 2009, Galati

– Expozitie personala “Cusca”, iunie 2009, Galati

– Lucrari acceptate la Salonul International de Fotografie Sibiu 2009

– Expozitie personala „ Semn de apa”, ianuarie 2011, Galati

– Expozitie personala „Semn de apa”, iunie 2011, Craiova

                                                         

  ***

 

                  = SERBAN TUDOR =

 

Studii:

Actualmente: Doctorand, anul IV de studii doctorale in cadrul Universit?tii de Arte si Design Cluj Napoca, inscris in anul 2007 cu lucrarea cu titlul : ‘’Social ?i estetic în Banda Desenat?”.

Universitatea de Arta si Design din Cluj-Napoca , Programul de Studii Universitare de Master, departamentul Grafica in perioada 2005-2007

Examen de Disertatie sesiunea iunie 2007

Universitatea de Arta si Design din Cluj-Napoca-sectia Grafica Sevalet Promotia 2005

Bursa de studiu Socrates-Erasmus-februarie-mai 2005 Ecole Supérieure des Beaux-Arts de Cornouaille-Quimper-Fran?a

Liceul de Arte “Dimitrie Cuclin”- Gala?i -sectia grafica-promotia 2001

 

Colaborari:

1. 15-31 mai, 15 septembrie-15 octombrie 2011 “Cusca” si “Evadarea” cu miscarea Athanor- Muzeul de Arta Vizuala Galati

1. 03-05 iunie 2011 participarea la “ACU fest”- Festivalul de arta si cultura urbana Galati cu o lucrare de graffiti si o lucrare din cadrul gruparii Athanor cu expozitia “Cusca”

2. 01 august-15 august 2010 tabara de creatie ecologica “Alandala” grupul Athanor-Muzeul de Arta Vizuala Galati

3. Membru stagiar in Uniunea Artistilor Plastici Romania , Filiala Galati, sesiunea iunie 2009- 2010

4. Saatchi&Saatchi Romania-20 noiembrie 2006-15 ianuarie 2007: ca Ilustrator

5. British Council Cluj-Napoca-noiembrie 2004 Work-shop:Centenar Screen-Printing

6. Casa de Cultura a Studentilor Cluj-Napoca : realizare afis in cadrul festivalului Student Fest 2002-2003

 

Activitati Expozitionale:

2011 octombrie-noiembrie-“Salonul anual de desen” UAPR –Muzeul de Arta Vizuala Galati

2011 24 mai-03 iunie –“Cusca”- Galeriile UAP N. Mantu Galati-expozitia gruparii Athanor

2010 13 decembrie -21 ianuarie 2011 “Salonul de Iarna” UAP N. Mantu Galati- expozitie de grup

2010 13 septembrie -09 octombrie “Salonul de Toamna” UAP N. Mantu Galati-Braila – expozitie de grup

2010 august-septembrie „Saloanele Moldovei” Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacau – Muzeul de Arta- editia a xx-a-expozitie de grup.

2010 01 august-15 septembrie “Alandala” grupul Athanor-Muzeul de Arta Vizuala Galati-expozitie de grup – Participare cu lucrarea Omagiu lui Peyo,W. Disney si O. Tezuka

2010 iulie-“Atelier 35”-expozitie de grup –Galeriile Alfa Bacau.

2010 26 iulie – 07 august “Salonul  National de Arta Satirica” UAP N. Mantu Galati-expozitie de grup organizata de Florian Doru Crihana

2010 15 iunie “Eminsciana”–Galeriile UAP N. Mantu Galati-expozitie de grup

2010 1 iunie – organizarea expozitiei de grup a studentilor Facultatii de Arte sectia pictura Universitatea Dun?rea de Jos intitulat? “Tehnicile Gravurii”-Mon d’art Galati

2009 16 noiembrie -05 decembrie “Salonul de Iarna” UAP N. Mantu Galati- expozitie de grup

2009 august “Motion E-Motion”-Galeriile UAP N. Mantu Galati-expozitie personala

2009 august-septembrie-octombrie „Saloanele Moldovei”, expozitie de grup organizata la Chisinau , respectiv Bacau-expozitie de grup.

2009 07 iulie “Atelier 35”-expozitie de grup –Galeriile Alfa Bacau.

2009 aprilie “A?a” grupul Athanor-Muzeul de Arta Vizuala Galati-expozitie de grup

2008 noiembrie “V”-Mon d’Art Galati-expozitie personala

2008 septembrie “Pana acum…”-Muzeul de Arta Vizuala Galati-expozitie personala

2007 “Film de scurt metraj si fotografie digitala”-“Xfuture Galerry” Sibiu-expozitie de grup

2005 participare la expozitia tematica de grup“Scene D’interieure 2” organizata de Ecole Supérieure des Beaux-Arts de Cornouaille-Quimper Franta-pentru studentii din anii terminali

2004 British Council Cluj-Napoca-participare expozitie “As Is When”

2004 septembrie “Obscurity”-Mon d’Art Galati-expozitie personala

2004 aprilie “Liturgical”-Mon d’Art Galati-expozitie personala

2003 martie “Blacky & Pinky”-Art Caffé Sibiu-expozitie personala

2001-2002-2003-2004 “Student Art”-Muzeul de Arta Vizuala Galati-expozitie de grup

 

Premii:

2001 Olimpiada Nationala de Arte Plastice Arad-Locul II Grafica; Mentiune-Desen

2000 Olimpiada Nationala de Arte Plastice Tulcea-Mentiune Grafica; Locul III Desen

1999 Olimpiada Nationala de Arte Plastice Craiova-Locul I Grafica

1999 Concursul national “Gh. Naum” Braila-Premiul II

1996 Concursul International Japonia “Save The Earth!”-Preserve the Beautiful Oceans, Skies, Forests for the 21th Century-Locul IV

1996 Concursul national “Icoana din sufletul copilului”-Locul I

Hobby: Banda Desenata, Comics, Manga, Film de animatie, Science Fiction

Apari?ii in edi?ii de specialitate:

2011 Dic?ionarul ilustrat al artelor frumoase din Moldova , 1800-2010, Editura Art XXI

2009 “Un secol de arte frumoase in Moldova ” vol II- Valentin Ciuca, Editura Art XXI,

 

VA ASTEPTAM SI VA URAM

                     “LA MULTI ANI!”

 

http://casasindgalati.blogspot.com/

http://angelabaciu.blogspot.com/

 

ÎMPRUMUTUL

Jianu Liviu-Florian

În pamânt, din stele,
Bate inefabil,
Ceasul vietii mele
Biodegradabil.

Si ma zbat cu grele
Clipe de nimic,
Din pamânt, în stele,
Sa îl mai ridic.

Îmi scuzati deranjul,
Dati-mi, pentru-o clipa,
Dintr-un umar, franjul
Pentru o aripa.

Si platesc contorul
         CEASUL DIN TURN             La dobânzi, cvintuplu:
.                                                                   Când îmi voi lua zborul,
.                                                                   Va restitui trupul.

 

                                                                     9 Decembrie 2011

CONTEMPORAN CU TINE

Jianu Liviu-Florian

 

Contemporan cu tine sunt demult –

De cand ieseai, cu-un ochi inchis, afara –

Cand primul tipat, inca ti-l ascult –

Si ne priveam, curiosi, intaia oara –

 

Contemporan cu tine sunt de cand

Nici nu stiai, de maini, ca-s ale tale –

De cand descopereai la tine-n gand,

Cuvantul mama , rasfirand petale –

 

Contemporan cu tine sunt, voi fi,

De cand  in brate-mi  leagan ai avut,

Si  eu ti-am fost si inger, ca sa fii,

Mai inainte de a fi avut –

 

Contemporan cu tine, raspunzand

Atator mari mirari si intrebari –

Purtand pe linii mana ta, pe rand,

Pe inca nestiutele  carari –

 

Contemporan cu tine, cand plangeai,

Contemporan, strangand si eu, din dinti,

Pe cand voiam o lume sa-ti fac RAI,

Cum mi-au facut-o Rai, ai mei parinti –

 

Contemporan cu tine, cand nu sunt,

Raman –   si te ajut sa faci, mereu,

Un  RAI, mai bun, mai bland, mai brav, mai sfant –

Sub talpi, ti-s eu, si-n suflet – Dumnezeu!

 

Noi, cei aproape

Jianu Liviu-Florian

Exista simfonii ale puterii,
Exista si puterea slabiciunii,
Suntem sortiti, din moarte, invierii –
Suntem meniti, din rele, sa fim bunii –

Exista si  galactice dezastre,
Exista ce ni-e frica sa mai fie –
Dar mai presus de infinite astre,
Noi suntem vieti, din Inima Ta, vie –

Exista groaza, si exista frica,
Exista-n jur atatea boli, si moarte –
Dar fericit e cel ce nu abdica
De-a fi in Tine –  si Intreg, si Parte –

Exista suferinta, nervi, si lipsa,
Exista chiar si jungla de consum,
Dar in mortala lor apocalipsa,
Existi si Tu –  candva, mereu, acum –

Existi aici, etern  intinsa mana,
Si  suflet ce ofera adapost –
O inima ce bate-n inimi, pana
Le da curajul de-a avea un rost –

Existi, atotputernic, rabdand toate,
Existi, stapan a tot, neputincios –
Sa ne oferi si har, si libertate
Sa-Ti fim aproape, Domnule  Hristos!

 

Scrisoare de dragoste …

Rodica BOTAN

In fiecare an ma bucur si ma minunez de frumusetea toamnei.

Imi plac primaverile, cu tabloul de prospetime si culoare în care ni se prezinta de fiecare data, dar toamna mi se pare fantastic de frumoasa. Culorile toamnei ma farmeca. Si anul asta îmi pare ca m-am gândit si mai mult la maiestria si talentul Creatorului. Am si vorbit cu sora mea sâmbata trecuta si ca un copil aratam cu mâna la diferiti copaci  în aramiu si încercam din mersul masinii sa fac câte o poza. Asa ca sora mea a oprit masina si am facut câteva poze.

Cu Deb am avut recent aceeasi discutie si chiar am gândit împreuna ca daca un copac moare si se usca, în timpul verii, nu trece prin transformarile atât de placute si nu produce feeria si frumusetea pe care i-o face toamna când treptat frunzele se vestejesc si-i fura frunzele una câte una. Toamna o face cu atâta maiestrie!

Ceva asemanator se întâmpla parca cu unii oameni ajunsi la anii tomnatici, Dumnezeu ne mai da sansa ca si la batrânete sa îmbracam “culori”, statura sau înfatisare care sa mai faca placere ochilor privitorilor. Inainte de plecare în lumea de dincolo ne da sansa sa avem o anumita frumusete pe care numai maturitatea o poate da. Si, da, formula este aceeasi “ceea ce face frumusetea unui om este bunatatea lui”. In toamna vietii este timpul cel mai potrivit sa aratam culoarea asta.

In drum spre casa, când plec din Merced este înca ziua, pe când ajung acasa în Modesto este deja întuneric; dar în intervalul asta de timp si de spatiu, saptamânile astea de toamna târzie am avut timp sa-mi exprim, singura în masina, cu voce tare, multumirea fata de Dumnezeu pentru splendorile pe care mi le ofera sa le vad în timp ce fac naveta. Si de fiecare data când tabloul s-a cerut admirat, am exclamat cu voce tare:

– Doamne, tare-ti multumesc ca mi-ai încântat ochii!

Ascultati numai ce va spun. Un lucru interesant mi s-a întâmplat alaltaieri. Am iesit din masina, în parcarea companiei, la ora 6 dimineata. In ultimele câteva zile au fost niste vânturi puternice aici in Vale si când este furtuna, vântul smulge niste buruieni care cresc ca niste mingi uriase de scaieti si le vântura pe freeway cauzând nu de putine ori accidente. Toate frunzele care au fost mai afectate de “batrânete” au cazut si ele pe jos …si vântul le-a luat si le-a gramadit prin coluri si prin cotloane.

In curtea companiei avem câtiva copaci cu frunze care au ajuns sa aiba toate culorile toamnei. In dimineata de care vorbesc toate erau duse. Ma dau jos din masina si în fata mea ce vad? Uitati-va si voi, ca aveam aparatul la mine si am facut poze. Asa sa stiti ca n-am atins si n-am mutat nici macar o frunza. Era ora 6 dimineata si înca nu-mi bausem cafeaua si cred ca eram singura care am ajuns la lucru în dimineata aceea, ca lucrez OT si lumea începe la 7, asa ca nu a avut cine sa aranjeze frunzele …

Ce ziceti? Este pura întâmplare sau…un mesaj sublim? Nu credeti cumva ca Dumnezeu îmi aminteste, în felul Lui deosebit, ca ma iubeste? Eu stiu ca ma iubeste, dar modul acesta creativ în care mi-a spus-o mi s-a parut atât de minunat si de tandru. Uitati-va si voi…si va minunati!

(Preluat cu acordul dnei Rodica Botan, PE GÂNDURI)

Rodica Botan, http://www.peginduri.com/2011/12/scrisoare-de-dragoste.html

EVADARE DIN MAGAZINUL DE VISE (1) (POEME)

Vali ZAVOIANU

 

ÎNCHISOARE DE LUMINA

Azi din raze lungi de soare
Si plamada de zenit
Nalta, dalba închisoare
Tu, zâmbind, mi-ai construit.

Si privesc printre zabrele
Melancolica, straina
Cum plutesc visele mele
Printre raze de lumina.

Chiar de-i plina de lumina,
Raze dulci, ametitoare,
Eu sunt trista si straina
În aceasta închisoare.

De mi-i sete, de-s flamânda
Cu causul palmei tale
Ma hranesti, cu-alura blânda
Si-mi faci pat din moi petale…

Daca tu ai întelege
Daca te-ai opri putin…
N-ai trai-n faradelege
Si-ai sti ca nu-ti apartin.

Si în loc de închisoare
Fie ea, toata lumina,
Mi-ai da aripi sa ma zboare
Catre zarea cea senina.

Mângâierea ta mi-e lacat,
Patul de petale, chin…
De-ai privi, macar în treacat
Ochii mei, macar putin….

Ai lasa deschisa poarta
De la dalba închisoare
Si-ai lasa sa-mi curga soarta
Printre razele de soare.

De voi vrea sa-ti fiu visare
De-mi va fi de tine dor
N-oi alege o-nchisoare
Unde blând, m-ajuti sa mor.

Nu-ti cladi tu fericire
Pe-a mea moarte, egoist
Si din prea multa iubire
Nu m-opri sa mai exist…

Lasa-ma sa zbor, iubite
Sfarma gratii, închisoare,
Sa respir printre ispite
Existenta-mi trecatoare.

Si de-o trece fara tine
Viata mea, prin univers
Uita-ma te rog, mai bine
Si trecutul fie  sters.

Te-oi ierta, de îmi vei cere
Si voi transforma în vis
Condamnata-ti mângâiere
Ce-n lumina m-a închis.
Sete de culoare

Sevalet de-un alb salbatic
Asteptând culori promise
Sa le-aseze un lunatic
Cu-a lui pensula de vise.

Asta sunt si sunt o boare
De zbor dulce si curat
Plângând dorul de culoare
Si caldura de barbat.

Sa iubesc în rosu focul
Si-n albastru nebunia
Sa mai am tânjit norocul
Sa-mi fac bleu melancolia.

Trupul meu supus asteapta
Rochii verzi si aramii
Sufletul un vis desteapta
Sa-l pictezi când o sa vii.

Pe o muzica de mare,
Valuri ce se sparg de tarm
As îmbratisa culoare
Nenorocul sa mi-l sfarm.

Cer senin albit de norii
Din zenit, asta sunt eu
Sunt datornica culorii
Pânza pentr-un curcubeu.

Si îmbratisez cu sete
Toata roua de pe flori
Mi-mpletesc zâmbind în plete
Melodia de culori.

 

VISARE

Ma aduni într-un descântec
Ma întâmpini doar în vis
Faci s-aud divinul cântec
Dintre porti de Paradis.

Te faci ploaie de suspine
Si esti vânt racoritor
Ce ma poarta catre tine
În abisul plin de dor.

Chipul tau, întruchipare
A chemarilor apuse
N-are ochi, nici nume n-are
Numai taine nepatrunse.

Sprijin fruntea, obosita
De privirea-ti fara ochi
Si te las din nou spasita
Sa-mi descânti ca de deochi.

Te-am gasit far’ sa te caut
În Miracol te descopar
Si-ntr-o muzica de flaut
Eu, cu tine ma acopar.

Si-nvelita doar cu tine
Noaptea asta-ncerc sa dorm
Somnul dorului din mine
Cel mai lung si dulce somn.

RUGAMINTE

Astazi voi merge-am decis
Spre orizonturi deschise
Din magazinul de vise
Sa îmi mai cumpar un vis.

Nu mai am bani nici de paine
Dar îmi permit sa visez
Soarele sa mi-l asez
În dimineti si în mâine.

Nu pot s-adun lucruri desarte
Visarea e tot ce mai am
Ma-mbrac în acest amalgam
În drumul ce duce departe.

Depun toata viata simbria
În contul din suflet deschis
Banuti ca sa-mi cumpar un vis
Si ca sa-mi traiesc nebunia.

Si de-aveti raspuns la-ntrebare
Pe unde gasesc azi deschise
Mai noi magazine de vise
Sa-mi scrieti va rog o scrisoare.

 

INTROSPECTIE

Pasesc spre mine cu mirare
Cu grija, ca pe-un câmp de flori
Respir noi semne de-ntrebare
Si-a lor mireasma-mi da fiori.

O lume-ntreaga sta ascunsa
Într-un ungher atât de mic
De constiinta mea patrunsa
Acolo cad si ma ridic.

Gândeam ca-n spatiu-i Dumnezeul…
O vreme-aici l-am cautat
Dar El era ascuns în Eu-l
Pe care-acuma îl strabat.

Cu ochii de oglinzi senine
Cu gand curat ca de copii
Atins-am pajistea din mine
Cu grija, ca pe papadii.

Ce rasarit se-nalta-n zare
Ce bine e-n sufletul meu…
Respir noi semne de-ntrebare
Si l-am gasit pe Dumnezeu.

————————————————-

ZAVOIANU Vali, de profesie psiholog, cu formare post-universitara în terapia familiei si psihologia resurselor umane. Pâna în luna august a anului 2010 si-a desfasurat cariera în România, când din ratiuni familiale a ales sa locuiasca în Spania, regiunea Asturias. Scrie poezie de mai multi ani, neîndraznind însa sa publice pâna anul acesta. Si-a facut debutul literar în paginile ziarului „Natiunea”, la „Colocvii Literare” si totodata pe net, în cadrul mai multor grupuri dedicate poeziei. Este initiator, autor moral si administrator a doua grupuri importante de pe Facebook, ambele dedicate poeziei: Cenaclul literar „Gândul Zilei” (133 membri) si Grupul „Generatia în Blugi” (206 membri) precum si a proiectului „Catedrala de cuvinte” (337 membri), proiect ce consta în scrierea unui poem colectiv românesc inedit.

1 Decembrie 2011

Cârdei V. Mariana

 

De-ai fi trait iubite,
ce bine ne-ar fi fost,
copila noastra are
in viata al ei rost.

Ne amintim de tine
si inca regretam,
ai plecat prea devreme
dar noi nu te uitam!

In ziua asta draga
te-am fi aniversat
a 70-a oara
si te-am fi adorat.

Noi te avem in minte
asa cum tu erai,
ne amintim fervoarea
cu care ne iubeai.

Ai fost iubitul, tatal
si ti-ai iubit parintii,
dar le-ai ascuns pe toate
intr-un ungher al mintii.

Ai ratacit cararea,
te-ai imbatat cu vise
si ai parasit viata,
sorocul nu venise…

Azi iti dedic iubirea
ce inca dainuieste
si ma mai rog la Domnul
pentru iertarea ta,
sa iti deschida poarta
cetatii strajuite,
sa-ti dea loc de odihna-n
Imparatia Sa.

JURNAL LONDONEZ (6)

   Lavinia IANCU

Dragii mei cititori. Dupa o pauza cam lunga, reîncep trimiterile jurnalului meu! Deja nu mai tin socoteala scrisorilor electronice în care relatez câte putin din experientele mele traite departe de voi cei dragi, aici pe meleaguri britanice. Dupa cum probabil stiti deja, faptul ca am venit aici mi-a adus înca un motiv de multumire si anume ca am ajus cu ajutorul unui prieten (tocmai din îndepartata Australie) sa îmi public pe diferite site-uri, aceste mailuri (ulterior putin retusate!) sub forma unui jurnal, mai exact purtând titlul „Jurnal Londonez”. Acest fapt ma face sa ma simt tare bine si sa ma apreciez si mai mult.

Acum însa nu am sa deschid din nou subiectul delicat al problemelor care au luat amploare în Londra si alte orase mai mari în UK, si anume revoltele degenerate în vandalism, asta pentru ca am facut-o într-un mail anterior (JL4). Am sa va povestesc însa despre alte experiente avute aici în tara vremii schimbatoare.

Cambridge

Nu de mult mi-am vizitat niste prieteni în Cambridge, un orasel de altfel foarte frumos, plin de verdeata… Ce mi-a mai placut mie cel mai mult este ca e plin de biciclisti.  Se spune ca dupa Amsterdam, Cambridge-ul are cel mai mare numar de biciclisti din Europa. Universitatea din  Cambridge este a doua universitate anglofona ca vechime. Are o reputatie deosebita, fiind considerata una din cele mai bune universitati din lume.

În acest orasel de numai 115.000 de locuitori, am petrecut o duminica minunata de vara. Am vizitat celebrul centru universitar din Cambridge, care are niste gradini absolut minunate, cu flori multicolore si un râu numit Cam, care traverseaza centrul urbei si… pe care te poti plimba cu gondola! Fiind si o vreme calda, dupa cum spuneam,  râul era invadat de zeci de ambarcatiuni pline ochi cu studenti si turisti doritori sa experimenteze o plimbare pe apa asemanatoare cu cea de la Venetia poate. Tot peisajul în sine era parca desprins dintr-o piesa de teatru înca în faza de repetitie, pentru ca mai toate gondolele se ciocneau între ele – din cauza aglomeratiei – dar cum deplasarea era foarte lenta, nimeni nu era afectat, ba din contra se amuzau cu totii.

Dupa aceasta priveliste încarcata de frumusete si veselie… am pornit mai departe în descoperirea acestui orasel fabulos. Astfel ca am ajuns într-o piateta foarte draguta, plina de comercianti care mai de care mai iscusiti în a-si demonstra talentul în fabricarea unuor produse lucrate manual, precum bijuterii, lumânari, fotografii, mâncare, tricotaje, sapunuri…, deoarece aici este foarte mult apreciat produsul hand made. Mai apoi, prietenii mei m-au invitat sa luam masa la un restaurant cu specific pescaresc, unde ne-am rasfatat papilele gustative cu scoici, biban de mare si somon afumat… Hmmm, foarte delicios!

Monet versus Picasso & Co

Atractia cea mai interesanta pentru mine a fost cu siguranta Muzeul Fitzwilliam unde am vazut printre altele antichitati din Grecia, Roma, Cipru si Orientul Apropiat, arta orientala, mobila, sculpturi, medalii, monede… si chiar tablouri de Picasoo, Modigliani si Titian… Wow, a fost o senzatie foarte placuta sa ajung sa vad asa ceva, obiecte de arta despre care acasa, în România, doar în carti poti citi. Desi, nu sunt neaparat 100% pe gustul meu nici unul din acesti pictori – pentru ca eu prefer mai mult impresionismul francez, precum Monet, datorita delicatetii, romantismului si al feminitatii pe care le exprima tablourile lui – ideea de a vedea ceva atât de valoros si maret a produs în mine o stare de entuziasm deosebita. 

Chaiselongue si yoga

Si desi ziua trecea cu repeziciune, si oboseala îsi spunea  putin cuvântul, am avut timp totusi pentru a ma relaxa în gradina plina de verdeata a prietenilor mei, Ioana si Tavi, pe un chaiselongue, la umbra, unde am savurat o cupa de desert  delicios… povestind vrute si nevrute pâna când am realizat ca e cazul sa ma pregatesc de plecare spre „casa”, adica înapoi spre Londra. Asa ca iata-ma parasind Cambridge-ul seara, cu o stare de împlinire, multumire si liniste sufleteasca.

 

Apropo, am uitat sa mentionez ca în scurta relaxare avuta în gradina oarecum rebela as putea spune, am avut parte de o sedinta de yoga, care cred ca m-a ajutat foarte mult sa îmi pastrez pâna la sfârsitul zilei respective sentimentul de liniste interioara si împlinire. O alta experienta interesanta, care cred ca am sa o mai încerc de mai multe ori de acum încolo. And so… I conquered the fortress of Cambridge!

La Madame Tussauds

Dupa reîntoarcerea la Londra, într-o zi am ajuns si pe la  Muzeul figurilor de ceara „Madame Tussauds”. Tot de una singura! Pentru ca, dupa cum spuneam, îmi face placere propria-mi persoana! Asta si pt ca nu prea are cine sa ma însoteasca deocamdata… Asa ca mi-am luat frumos… avânt si aparatul foto si dusa am fost… Directia, Muzeul figurilor de ceara!

Dupa ce am ajuns acolo mi-am dat seama ca am facut alegerea buna pentru ca în acea zi nu a fost extrem de aglomerat si astfel am reusit sa ma pozez cu mai toate celebritatile muzeului. Am facut cunostinta cu Woppi Goldberg, Audrey Hepburn, Marilyn Monroe, Robin Williams, Morgan Freeman, Sean Connery, Tom Cruise, Leonardo di Caprio, John Travolta, Julia Roberts, Nicole Kidman, Angelina Jolie si desigur, Brad Pitt. Apoi „m-am întretinut” cu Dalai Lama, Papa Ioan Paul al II-lea, Mahatma Gandhi, Barack Obama, Vladimir Putin, David Cameron, Nicolas Szarkozy, Angela Merkel si multi altii din lumea politica de azi si nu numai. Dar pe… Base tot nu l-am vazut pe acolo si nici pe micul Boc! În schimb era acolo marele Luciano Pavarotti alaturi de Michael Jackson, Kylie Minogue, Elvis Presley, Lady Gaga… apoi, Charlie Chaplin, Benny Hill… Pablo Picasso, Van Gogh, Oscar Wilde, William Shakespeare, Albert Einstein, Falmilia Regala a Marii Britanii… si multi-multi altii.

În muzeu se intra direct în încaperea cu starurile de cinema, dupa care urma încaperea cu starurile din lumea sportului. Din pacate nu erau acolo nici Nadia Comaneci, nici Ilie Nastase sau Ion Tiriac. Nici Hagi… Sincera sa fiu, macar Nadia Comaneci ma asteptam sa fie! În continuare paseai în încaperea alocata familiei regale… mai apoi în încaperea cu oamenii de cultura. Apoi sala „invitatilor” din lumea muzicii, urmata de cei din care au primit odata în viata premiul Nobel pt Pace… si din „lumea pacii” paseai direct în lumea politicii, controverselor, a puterii, a jocurilor murdare… dupa care ajungi în spatiul alocat criminalilor si metodelor de tortura din evul mediu pâna în zilele noastre… camera de teroare, unde totul era aproape în întuneric… Interesant! Finalul a fost chiar dragut deoarece stai la rând  sa urci într-un taxi specific Londrei, în miniatura, care te plimba prin încaperea alocata istoriei Marii Britanii iar la iesire ajungi în magazinul de suveniruri… Asa ca, la muzeu, am trait o experienta foarte draguta, hazlie si plina de agitatie. Acolo toti vroaiu sa-si faca poze cu preferatii lor din lumea cinematografiei, a sportului, a muzicii… Ba chiar si a politicii, de ce nu!?

Tower Of London 

Urmatoarea escala: Turnul Londrei! Aflata pe malul nordic al Tamisei este cea mai veche constructie din Londra. Aceasta mai este cunoscuta si sub numele de Turnul Alb. Palatul este una din emblemele puterii si traditiilor Angliei. De-a lungul anilor cladirile sale au servit atât ca fortareata dar si ca resedinta regala. Ultimul care a locuit aici a fost regele Carol al II-lea (1630-1685). Constructia acestui palat a fost începuta în anul 1076 de catre William Cuceritorul si chiar daca initial Turnul Londrei era o structura mult mai modesta pe parcursul secolelor s-a transformat în ansamblul arhitectonic care exista astazi. Aici s-a aflat monetaria, observatorul astronomic, trezoreria, depozitul de arme, arhivele statului si chiar gradina zoologica regala. Totusi cea mai cunoscuta parte a acestei fortarete medievale este închisoarea.

Când am intrat în Palat, am zarit câtiva tineri îmbracati în haine de epoca… Foarte frumos si interesant! Ba chiar la anumite ore poti întâlni în plimbarea ta prin Palat, acei beefeters, care sunt de fapt niste gardieni foarte simpatici care au rolul teoretic de a pazii bijuteriile coroanei, dar în practica ei sunt ghizi, îmbracati în uniforma oficiala, care vorbesc teatral, gesticuleaza si imita diversele personalitati ce au marcat istoria turnului. O alta atractie sunt corbii crescuti aici în curtea palatului, care de altfel sunt împiedicati sa zboare prin taierea penelor. Legenda spune ca atunci când corbii vor zbura, imperiul britanic se va prabusi. În concluzie asta nu se va întâmpla niciodata pentru ca acesti corbi nu sunt lasati sa zboare. Punct!

În centrul palatului se afla Turnul Alb, de fapt o cladire compusa din patru turnuri înalte, care adaposteste armurile si armele folosite în lupte. Cel mai interesant mi s-a parut etajul, locul unde sunt expuse armurile diversilor regi. Astfel poti urmari evolutia tinutei de lupta de-a lungul timpului, de la o simpla cascheta, la o armura ce astupa fata si apoi si ochii pâna ajungi sa-ti pui întrebarea daca cel din armura mai vedea ceva si cum îsi diferentia aliatii de dusmani!? Si… ceea ce m-a încântat pe mine cel mai mult a fost faptul ca si caii aveau armura lor! 

Bijuteriile coroanei britanice

As spune totusi ca atractia principala în Turnul Londrei este turnul care adaposteste bijuteriile coroanei. Acolo, vom vedea alaturi de sceptru, coroana regala si alte coroane, toate decorate cu pietre pretioase de diferite marimi… care mai de care mai stralucitoare, de la diamante,  safire, rubine, smaralde, perle etc… pâna la briliante, toate montate în aur masiv sau chiar platina. Am vazut deasemenea si alte decoratiuni din aur masiv, sabiile de ceremonie, vesela si toate accesoriile ce sunt utilizate doar la ocazii foarte speciale de catre regina Marii Britanii. Când am intrat în cladirea care adaposteste aceste bijuterii, prima încapere era decorata cu blazoanele tuturor monarhilor de pâna acum. Sub forma unui diapozitiv  erau proiectate imagini de la încoronarea reginei Elisabeta a II-a si imagini în detaliu ale bijuteriilor pe care urma sa le vad acolo. Am realizat ca ce va urma sa vad este mai mult decât deosebit, iar când am trecut de o usa masiva de seif, groasa de jumatate de metru, am fost impresionata profund descoperind înauntru o vitrina mare în care erau expuse toate bijuteriile regale. Pentru a nu se crea cozi lungi, de-a lungul acestor vitrine sunt montate doua benzi rulante, de-o parte si de alta, care te plimba pe lânga bijuteriile expuse. Greu de descris în cuvinte senzatia pe care o ai când vezi aceste bijuterii absolut fabuloase. Dar poate aceasta este cea mai clara dovada a puterii pe care a avut-o imperiul britanic si a întinderii sale geografice. 

În 1905 a fost descoperit în Africa de Sud cel mai mare diamant de pâna acum având 3.100 de carate si 620 de grame. Denumit „Cullinan”, a fost spart în mai multe bucati, iar cea mai mare dintre acestea, „Cullinan I”, sau „Steaua Africii”, se gaseste în vârful sceptrului englez. Este mare, imens… de marimea unui mar românesc. A doua bucata sparta, „Cullinan II”, are 317 carate si se gaseste în coroana imperiala asezata chiar lânga sceptru. Am realizat ca le vad în adevarata lor splendoare si în marimea naturala, nu doar la televizor… Dar când te gândesti totusi la acele multe zero-uri pe care le are pretul unui inel cu diamant de marimea unui bob de mazare, ajungi sa nu reusesti sa numeri câte zero-uri ar fi necesare sa redea pretul estimativ al acestor imense pietre.

Vreau sa va spun ca fotografierea acestor bijuterii este strict interzisa si ca am petrecut aproape trei ore vizitând toate aceste minunatii… As mai putea sa povestesc foarte multe legate de ceea ce am vazut, descoperit si învatat la Tower of London,  dar mi-e teama ca as avea nevoie de înca câteva ore bune sa le pot reda în aceasta scriere.

Tunbridge Wells

În acest orasel mi-am vizitat o fosta colega de liceu, pe care am ajutat-o sa se mute. Asa ca acest weekend l-am petrecut alaturi de numeroasa ei familie (pentru ca sunt 8 frati din care 6 sunt casatoriti si au si… copii!). Astfel m-am simtit acolo ca într-o mica Românie, oarecum mai aproape de casa, daca pot spune!

Tunbridge Wells e un orasel micut, putin mai mic decât Oradea mea natala. Este situat pe mai multe coline si e plin de verdeata. Din pacate nu am apucat sa vad foarte multe din oras deoarece am fost ocupati toata ziua cu mutatul, iar la finalul zilei eram prea osteniti pentru a bântui pe strazi… Din  pacate nici vemea nu a tinut cu noi, dar în acel weekend am facut cunostinta cu viata de club din Marea Britanie unde am poposit cu aproape jumatate din adultii familiei. În acea atmosfera a fost placut si nostalgic sa-mi aduc aminte de momentele frumoase din vremea liceului. Si ce mi-a placut mult înca, a fost faptul ca nu miroseai a fum de tigara din cap pâna în picioare dupa ce plecai acasa! Acolo, la Tunbridge, nu se fumeaza în localuri deloc, numai afara în strada… si pe deasupra aveau si sistemul de ventilatie foarte bine pus la punct pentru a nu simti alte mirosuri nepalcute. Pe de alta parte a fost totusi socant pentru mine sa constat ca tinerii vin aici cu alte motive decât o faceam noi la vârsta respectiva si anume pentru a dansa si a ne simti bine în compania prietenilor. Aici tinerele vin îmbracate de parca se pregatesc de o nunta sau cel putin un banchet! Dar asta nu ar fi o problema, pentru ca e alegerea fiecaruia, pâna la urma, cu ce se îmbraca… Este dupa cum îi dicteaza inima sau poate instinctul. Problema majora este ca fetele vin cu intentia clara de a primii cât mai multe bauturi gratuite de la baietii din club, dupa care se ametesc bine si ajung sa faca sex pe unde si cu cine apuca. Iar scopul baietilor este acelasi, sa bea cât mai mult pâna numai stiu de ei si sa „curteze” o domnisoara  care le place pe moment pâna respectiva cedeaza… Nu mai spun ca media de vârsta este undeva între 16-26 de ani. Trist dar adevarat! În ce hal a ajuns tineretul din ziua de azi si nu mai spun în ce stadiu e  omenirea… Si aici nu ma refer numai la adolescenti ci în plan general. Individualismul, egoismul, superficialitatea si…. câte si mai câte, au adus societatea de azi în haosul în care se afla. Dar poate cu timpul vom începe sa ne trezim si sa realizam ca asa nu mai merge, ca trebuie schimbat ceva cât de curând si în bine. Toate aceste experiente bune, rele, ciudate sau interesante ma ajuta sa îmi cizelez personalitatea într-un mod mai bun.

Cu drag si dor va trimit îmbratisarile mele de pe meleagurile britanice. Oricum, cu siguranta în urmatorul segment al jurnalului meu am sa abordez subiectul birocratie si al muncii în UK, pentru ca atât a fost deocamdata partea de exlporare a turismului si culturii britanice. Voi lua o pauza în ceea ce priveste viata mea de turist pe meleaguri londoneze. Vreau sa ma focalizez pe ce înseamna munca si viata de zi cu zi. Asa ca pe curând.

Lavinia IANCU

Londra, UK

sfârsit de august 2011

IN MEMORIAM „OWS”/ "OCCUPY WALL STREET", 15 octombrie 2011…!

RECENSAMÂNTUL, VACCINURILE, ECUMENISMUL „NEW AGE” – SI „PATRIARHUL DIAVOLULUI

prof. dr. Adrian Botez

…Vorbesc, de ani de zile, “fata catre fata” sau prin Internet, cu multi oameni. Unii, majoritatea, au rupt sau intrerupt relatiile cu mine, fie pentru ca nu accepta/acceptau (din pricina limitelor lor mentale) realitatea si logica lumii de azi (Lumea Vitelului de Aur, dar si a manipularilor perfide, “conspirationiste”, din partea adoratorilor respectivului Vitel…!), fie pentru ca, pur si simplu, sunt/erau cuprinsi de convulsiile lasitatii: “…Daca ma vede sau ma stie seful ca am relatii cu asta, am probleme cu locul de munca, voi fi considerat legionar, fascist…” etc. – …ma rog, tot felul de fantasmagorii, pe care societatea contemporana a Vitelului de Aur, mondializata si penetrând cu otravuri, pâna în SUFLETELE, nu doar în mintile celor “slabi de înger” – le-au transformat în arme paralizante de Duh, pentru cca. 80-90% dintre oamenii planetei Terra. Câti nu sunt preocupati de ce vor mânca în urmatoarele 24 de ore, sunt preocupati de locul de munca, de promovarea într-un post mai înalt…de ce va zice seful si daca îi va mângâia ori ba, (si) astazi, pe cap!

Da, da, cum sa nu! – am auzit, stim, stim TOTUL despre Francmasonerie!” – zic/ziceau multi dintre interlocutorii mei, de parca îi întrebasem daca au vazut un film la moda, si s-ar fi temut ca nu cumva sa se faca de râs, zicând ca…”nu l-au vazut, nu l-au cunoscut”…!

Extrem de putini îsi dau/dadeau seama ca îi provocam la o discutie despre însasi viata/destinul lor pe Terra, despre viitorul/destinul copiilor si nepotilor lor…!!!

Ne laudam ca noi, românii, suntem un popor de crestini ortodocsi neclintiti si ca nimeni n-are sa ne prabuseasca, vreodata, credinta în Hristosul din suflet…Iata ce îmi scrie un fost elev si bun prieten, acum scriind dintr-una din tarile europene, unde l-a alungat (prin “sansa” rarissima, oferita tineretului României, de a muri de foame …!) “binefacatorul renascentist” presedinte (?!) Traian Basescu (…binefacator real, dar pentru alt stat, care vrea sa ne ia locul, în Gradina Maicii Domnului…si datele, obtinute prin întrebarile indiscrete, ale prezentului recensamânt, fraudulos, din România, VOR AJUTA RESPECTIVUL STAT SA SE DECIDA, ORI BA, PENTRU…”INVAZIA FINALA!!!) – …nadajduiesc, din toata inima, sa nu se supere pe mine bunul meu prieten, pentru ca pun, în aceasta pagina, amarul lui, exprimat, de el, cu atâta patos si har narativ…:

“…Când s-a facut ora prânzului,  ne-am asezat la masa (eu si colegul meu). La finalul mesei, asa cum sunt obisnuit si educat, mi-am facut semnul Sfintei Cruci, multumind, în sinea mea, Lui Dumnezeu, pentru acea masa. Moment în care “colegul” meu a început sa râda. Nepricepând de ce râde, l-am întrebat:

-Ce s-a întâmplat, de ce râzi?

El îmi raspunse tot cu o întrebare, si mereu râzând:

-De ce-ti faci cruce?

-Ca multumire dupa masa – îi raspund eu….

-Crezi în Dumnezeu?! ma întreba el, printre chicote de râs.

-Da!!

-Suta la suta…??

-Mai mult de suta la suta!!! – i-am raspuns, scos din rabdari – folosind, la rându-mi (din pricina surprizei si a revoltei din mine), fara sa-mi dau seama, stupida “abodare procentuala” a credintei…

Si subiectul a ramas, undeva, suspendat ….Mai târziu, în timp ce lucram, seful nostru de echipa a venit sa ne aduca materiale. “Colegul” meu s-a dus fuguta la sef, si, mereu râzând, ca de o gluma buna, îi zise, aratând cu degetul spre mine:

-Asta-i pocait!

Seful râde, si el – si ma întreaba:

-Ma! Tu esti pocait?

-Nu! – îi raspund eu, aproape cu exasperare. SUNT CRESTIN ORTODOX!!!!

Dar seful râde, râde din nou, dimpreuna cu “colegul”…râd de parca ar fi inhalat niste droguri…!

Da, au “inhalat” drogurile prostiei si ale naucelii anti-spirituale! Va dati seama ce haos este în capul si în Duhul acestor “români crestin-ortodocsi” (acum, emigranti…pe coclaurii altei nauceli – cea social-politica!) – si cât de putin si-au facut misiunea sfânta, în tara (fata de unii ca acestia), preotii nostri de parohie?!

Da. Asta este realitatea, si sa nu ne facem iluzii, în loc de a ne face Misiunea, de oameni si de Fii ai Lui Dumnezeu!

Dar sa nu ne miram prea mult: în “Patria Democratiei Mondiale” (cum le place masonilor sa numeasca SUA…!), am vazut destui tineri, plimbându-se pe strazi, si care purtau scris, pe pancarte, ceva care miroase, de la o posta, a regim sclavagist, si nicidecum a …“democratie”: “SUNT DISPUS SA MUNCESC DOAR PENTRU HRANA!” Acesta este AUTENTICUL SEMN AL SCLAVAJULUI ECONOMIC, mascat sub marafeturile demagogiei de stat si media!!!

Asa ca BBC-ul britanic, CNN-ul American, precum si alte posturi TV fariseice – sa ne mai slabeasca, pe noi, românii, cu etichetele de “barbar” si de “rasist” (în raporturile noastre cu tiganii! – când noi i-am eliberat pe tigani, DEFINITIV, fie si din “sclavajul” domestic, extrem de profitabil, pentru tigani! – … înca de prin 1821-1844!!! – … cu mult înainte ca SUA sa se gândeasca, macar, la Razboiul de Secesiune!): mai, briganzilor mondiali – TOCMAI VOI, NEAMURI PRADALNICE DIN NASCARE, CARE ATI MACELARIT, PENTRU A LE JEFUI, POPOARE SI CONTINENTE ÎNTREGI, AVETI OBRAZUL SA DEVENITI, AZI, PENTRU ROMÂNIA,LUPI MORALISTI”?! Ia, “carel” de pe-aici! – pe la alte porti, de oameni mai prosti! N-am devenit chiar toti AMNEZICI, cum ne-ati sortit voi!!!

Auzeam, de saptamâni multe, ca va fi rascoala mare, în lumea toata (pe “multul rotund”!), în data de 15 octombrie 2011…(“SÂMBATA, PE 15 OCTOMBRIE, ACTIVISTII DIN MAI MULTE TARI LANSEAZA O MISCARE DE SOLIDARITATE CU CEA AMERICANA, ÎNDEMNÂND LA OCUPAREA SIMBOLICA A CÂT UNUI MARE ORAS. ÎN ROMÂNIA, UTILIZATORII FACEBOOK SUNT ÎNDEMNATI SA “OCUPE BUCURESTIUL” ÎN DIMINEATA DE SÂMBATA, ÎNCEPÂND CU ORELE 10.00. PUNCTUL DE START ESTE PIATA UNIRII” – da-da, Piata Unirii, Piata Universitatii… – PIETELE MARILOR MINCIUNI SI MANIPULARI!!!), ceva organizat, cica, de “NIMENI” (n.mea: totdeauna, “nimeni” este pseudonimul sub care se înfofolesc “ei”, Macelarii Masoni, de orice “rit” si…mit!) – …dar, cât de cât, “grupul de initiativa” tot îsi iteste capul, ici si colo…prin intermediul…MASS MEDIEI/COMPANIILOR MEDIA, care-s cvasi-monopol mondialisto-iudaic! – …si cerând, nici mai mult, nici mai putin, decât ca Plutocratia Mondiala, cu sediul pe Wall Street/New York, “sa se care”!

Miscarea “Occupy Wall Street” este una pasnica, se declara fara lideri sau sponsori si reuneste oameni din toate paturile sociale si de toate culorile. Unii au calificat-o de stânga, altii drept anarhista sau pur si simplu fara un scop bine definit. În SUA, cererile initiale i se adresau presedintelui Barack Obama si vizau înfiintarea unei Comisii Prezidentiale care sa “puna capat influentei pe care banii o au asupra reprezentantilor nostri din Washington”. Lozincile si pancartele protestatarilor se refera însa la inechitatea sociala din America, UNDE S-A AJUNS CA 1% DIN CETATENI SA DETINA BOGATIA SI INFLUENTA ASUPRA AFACERILOR SI POLITICII. Multi participanti fac referire si la planul de salvare din 2008 a institutiilor bancare de pe Wall Street, care a costat cetatenii americani sute de miliarde de dolari.

DE AICI, SLOGANUL ADOPTAT DE FOARTE MULTI SUSTINATORI SI PARTICIPANTI LA MISCARE: “SUNTEM CEI 99% CARE NU VOM MAI TOLERA LACOMIA SI CORUPTIA CELOR 1%“. ÎN REST, NU EXISTA O LISTA DE CERERI SAU O AGENDA PUBLICA A ACESTEI MISCARI.” – cf. www.gandul.infoAndrei Luca POPESCU, art.ZIUA PROTESTULUI MONDIAL. De la „Occupy Wall Street” la „Ocupati Bucurestiul” – Postat la: 14.10.2011 21:48.

Miscarea “Occupy Wall Street” a prins contur pe Internet, prin retelele de socializare Facebook si Twitter, LA INITIATIVA UNEI COMPANII MEDIA CANADIENE – ADBUSTERS (n.mea: ha-ha…se putea, oare, fara slugile, din mass media, ale ZARAFILOR LUMII?!) , iar adeptii îsi propuneau nici mai mult, nici mai putin decât sa ocupe Wall Street: sa doarma si sa manânce acolo, pâna când cererile lor vor fi satisfacute. Deocamdata însa nu este clar care sunt acestea.(…)– cf. gandul.rode Andrei Luca POPESCU, art.ZIUA PROTESTULUI MONDIAL. De la „Occupy Wall Street” la „Ocupati Bucurestiul”, 14 octombrie 2011.

Or, e de la sine înteles ca plutocratii MEREUse cara”, spre toate locurile Terrei, unde sunt bogatii… – …”carând”, însa, în moarte si razboi civil, si pe cei jefuiti de ei, popoare întregi! – adica, pe cei care-s stapânii de Drept Divin, pusi acolo, ca paznici, de Însusi Bunul Dumnezeu!

Si pentru MASONI, fireste – TOTUL ESTE EXTREM DE CLAR! Numai naucitii-victime ale iudeo-masonilor nu prea stiu cine sunt si ce-ar trebui sa vrea…!!!

Daca ati uitat sa dati exemple de… “zari mai departate”… – …luati, spre-o pilda, Rosia Montana, de la noi…

dar sunt vizate, de fapt, TOATE minele cu aur, argint, uraniu, wolfram etc., din Muntii Apuseni – de catre jefuitorii straini, carora le-au deschis, larg, portile avutiei noastre nationale, TOTI presedintii “români”, iudele nemernice, de dupa 1989!!!…

Ba, la emisiunea-reportaj a lui Carmen Avram, de duminica trecuta, am vazut sate românesti COMPLET GOALE, în livezile si pe câmpurile carora munceau, cu sapa si cu carul cu boi si cu furca în spinare…BRITANICI: “Va veti mai întoarce în Anglia?” “-Niciodata! Anglia e plina de români…!

Rusine, frati români! V-ati lasat pacaliti si ademeniti de “margelele de sticla” ale banutilor satanici si de propaganda (cumplit de ieftina!) apuseana, tradând glia stramoseasca a Tracilor/Luminatilor Vesnici (Gradina Maicii Domnului!), tradând încrederea si mândria/demnitatea hristica a Martirilor Valahiei Sfinte, din hrisoavele grozave ale Voievozilor Sfinti, care v-au facut razesi/CAVALERI!!!

RUSINE VESNICA!!! PAMÂNTUL ACESTA NU-I AL VOSTRU, NU-I AL URMASILOR VOSTRI, CI-I AL URMASILOR URMASILOR VOSTRI, ÎN VECII VECILOR!!!).

Ma întorc. Nu zic ca “protestatarii” din New York (de fapt, manipulatii naivi…!) nu au, în esenta, perfecta dreptate: “PESTE 15.000 DE OAMENI AU IESIT MIERCURI PE STRAZILE NEW YORK-ULUI, PROTESTAND IMPOTRIVA BANCHERILOR DE PE WALL STREET, POTRIVIT ABC NEWS. DEMONSTRANTII AU IESIT SI PE STRAZILE ALTOR MARI ORASE DIN SUA: IN WASHINGTON, CÂTEVA SUTE DE PERSOANE AU FORMAT UN PROCENT SIMBOLIC DE “99%”, INCERCÂND ASTFEL SA ATRAGA ATENTIA ASUPRA INEGALITATII VENITURILOR DIN SUA, UNDE 1% DIN AMERICANI CONTROLEAZA CEA MAI MARE PARTE A BOGATIEI DIN TARA.

PROTESTATARII DIN WASHINGTON SUNT NEMULTUMITI DE PROBLEMELE DIN SANATATE, INVATAMANT, INFRASTRUCTURA, PRECUM SI PE BANII CHELTUITI IN OPERATIUNI MILITARE, NOTEAZA VOANEWS.COM. PENTRU TOATE ACESTA, EI DAU VINA PE MARILE COMPANII AMERICANE.

“AM CHELTUIT 3 TRILIOANE CA SA NE TRIMITEM COPIII ÎN RAZBOI… SAU POATE NU TOTI COPIII, DOAR PE CEI DE CULOARE SI PE CEI SARACI”, STRIGAU CEI IESITI IN STRADA.

CA SI IN NEW YORK, ANTI-CAPITALISMUL A FOST TEMA PRINCIPALA A PROTESTELOR DIN WASHINGTON. OAMENII AU SCANDAT IN FATA UNOR EDIFICIILOR GUVERNAMENTALE SI IN FREEDOM PLAZA.

PROTESTE DE STRADA AU MAI EXISTAT IN CARTIERELE FINANCIARE DIN LOS ANGELES, PHILADELPHIA, SALT LAKE CITY SI ORASUL ANCHORAGE, DIN ALASKA, SCRIE PUBLICATIA SAN FRANCISCO CHRONICLE” – dar cum, Doamne, iarta-ma, îsi închipuie ei ca aceasta miscare ANUNTATA …este “pe bune”?!

Mai ales când apare, drept “coodonator al protestelor, “pacaliciul mondial” (agent CIA si al Serviciilor Secrete CHINEZE, egal!), numit Julian Assange: “LA LONDRA, FONDATORUL WIKILEAKS, JULIAN ASSANGE, LE-A VORBIT PROTESTATARILOR. “CEEA CE SE ÎNTÂMPLA AZI AICI ESTE PUNCTUL CULMIMANT AL LACOMIEI OAMENILOR DIN ÎNTREAGA LUME, DE LA LONDRA, LA CAIRO”, LE-A SPUS ASSANGE” – cf. Click! – de Adina Blaj, art. Protestele «Ocupati Wall Street» au erupt: masini incendiate, banci sparte si zeci de persoane ranite – duminica, 16 Octombrie 2011 – 11:31.

Naivi sunt peste tot, în lume – si “causa causorum” începe sa se dilueze, sa se schimbe si sa se piarda, “printre altele”…: “Miscarea “Occupy Wall Street” s-a extins sâmbata în numeroase orase din lume, unde au avut loc proteste similare celor din New York, în urma apelurilor lansate de organizatori în vederea unui miting global, informeaza mediafax, care citeaza cnn.

În Japonia, aproximativ 200 de persoane, între care si copii, au defilat prin Tokyo afisând diferite pancarte pe care se putea citi “FARA NUCLEAR” sau “ELIBERATI TIBETUL”. unii protestatari purtau costume tematice, inclusiv unul care înfatisa un urs panda gigantic.

În orasele australiene Melbourne si Sydney, numeroase persoane, în mare parte sindicalisti, au participat la proteste pasnice în apropierea unor banci.

Proteste s-au desfasurat si în Coreea de Sud, în apropierea unei banci din Seul. “Protestam, în special, din cauza problemelor economice mondiale”, a declarat Arthur Fragoso. “Trebuie sa venim cu idei pentru a rezolva problemele mondiale”, a adaugat El. Fragoso a precizat ca protestul sau este o forma de solidaritate cu miscarile de tipul “Occupy WallSstreet” si nu reflecta o nemultumire la adresa guvernului sud-coreean.
În capitala indoneziana Djakarta, câteva zeci de persoane s-au adunat în apropierea ambasadei Statelor Unite.

(…)DEMONSTRATIILE AU COINCIS CU ÎNTÂLNIREA G20 DE LA PARIS, UNDE MINISTRII DE FINANTE AU DEZBATUT ACEASTA PROBLEMA.

Proteste sunt prevazute sa se desfasoare si în alte tari, precum Kenya, Africa de Sud, Franta, Rusia, Mexic si Venezuela. Manifestatiile internationale sunt alimentate de miscarea “Occupy Wall Street”, declansata luna trecuta împotriva problemelor economice si a elitelor financiare si politice, care este la rândul sau inspirata de “primavara araba” – cf. The Epoch Times, Ocupati Wall Street împotriva lacomiei, 17.10.2011.

Deja, autoritatile au început sa-i numeasca pe naivii “protestatari” (infiltrati, “pâna-n gât/maduva”, de agenti provocatori, de care noi, românii, fiind tare mult “mâncati”, la asa-zisa “Revolutie”, macar am învatat sa-i identificam si sa ne ferim de ei!!!) – iar coyotii de la CNN zburda, cu epitetul de “ANARHISTI în gura si bocindu-i, copios, pe… Copoii Plutocratiei Mondiale: “ANARHISTII, ÎNARMATI CU BÂTE SI PIETRE, COCKTAIL MOLOTOV, CU CAGULE, AU INCENDIAT MASINI, AU DISTRUS SEMAFOARE, AU SPART BANCI SI AU SPULBERAT FERESTRELE MAGAZINELOR.POLITIA A FOST NEVOITA SA FOLOSEASCA MASTILE DE GAZ SI JETURILE DE APA PENTRU A-I ÎNLATURA.

În urma altercatiilor, 70 de persoane ai fost ranite, dintre care 40 sunt politisti. “Politia este foarte nervoasa, iar situatia este tensionata. eu am vazut zeci de persoane care au nevoie de spitalizare. Unii ofitei ai fost raniti grav, doi dintre ei pierzând anumite parti ale mâinii în exploziile de masini”, transmite CNN” – cf. Click! – de Adina Blaj, Protestele «Ocupati Wall Street» au erupt: masini incendiate, banci sparte si zeci de persoane ranite, duminica 16 Octombrie 2011 – 11:31.

Din acest moment, A FOST COMPROMISA ORICE INITIATIVA REALA DE RAZVRATIRE (DE ORIUNDE!), CONTRA ZARAFILOR LOCALI SAU AI LUMII: SE VOR DA LEGI DRACONICE, CU VALABILITATE INTERNATIONALA, CONTRA ANARHIEI…(n.mea: precum acelea contra “terorismului”!) – …CEEA CE VA FACE, TOCMAI, SA EXPLODEZE, PESTE TOT, ANARHIA MONDIALA, PREVAZUTA/CALCULATA, DE “IDEOLOGII” MASONI…PENTRU A NE “REFORMA” CU FORTA, CA PE LIBIENI…!!!

Da, tot asa cum “TERORISTII” sunt, oricând, un excelent pretext pentru a jefui tari si popoare, de toata avutia lor multimilenara – “ANARHISTII” sunt/devin un pretext excelent, pentru a azvârli în derizoriu tragedii sociale mondiale si, fireste, pentru a restrânge drepturile civile, ca prefatare a unei DICTATURI MONDIALE PLUTOCRATICE!!!

Provocatori si diversionisti, toti, bine platiti si, apoi, expediati (de catre “angajatori”!) în… “necunoscut”, se gasesc pe toate drumurile, oricând!

Doamne, omenirea asta a îmbatrânit degeaba! Oare locuitorii Terrei (macar cei din Europa, cea incendiata cel mai des si înversunat, de catre masoni!) n-au învatat chiar nimic-nimic, din toti sângerosii ani masonici: 1648, 1789, 1848 (nu mai vorbim de cele doua masacre/”razboaie” mondiale, provocate de aceeasi Plutocratie Mondiala si Mondialista!!!), 1989 (aniversari masonice, din 200 în 200 de ani: 1648-1848, 1789-1989!)… – …din minciuna cinica de dupa 11 septembrie 2001, a “terorismului lui Saddam”, din “revolutiile portocalii”, din grotestile si macabrele “revolutii” arabe, ale acestor luni din urma…cu un Gaddafi, care a nationalizat, conform unei simple logici patriotice, petrolul Libiei – transformat într-un “NEO-DRACULA DE SAHARA”…?!

Nu. Omenirea are o memorie de… limbric. O ajuta, la “amneziere”, fireste, si Oculta Mondiala, prin sistemele antinationale de învatamânt…”copilul-rege”, disparitia Istoriei ca materie de clasa, la fel si a Dirigentiei, din orar…!

TOCMAI ASTA, ADICA “ANARHIA MONDIALA”, O SI PLANUIESC MASONII, DE O MULTIME DE VREME! “PESCUITUL ÎN APE TULBURI” ESTE MESERIA LOR DE BAZA, ESTE CEA MAI RENTABILA ACTIVITATE…”LACUSTRA”! – …CE NAIBA, PÂNA SI UN COPIL NORMAL, ADICA …”NE-INTERNAUT”, STIE ASTA!!!

Eh…Azi, 23 octombrie 2011, nu pot sa scriu, despre acesta parodie sinistra de “protest mondial”, decât: IN MEMORIAM…Ca despre un mort…sau moarta: AU MURIT ULTIMELE DREPTURI CIVILE ALE UMANITATII TERESTRE – …cele la ÎNTRUNIRE si la PROTEST contra Nedreptilor si a Nedreptatii din Lumea Plutocratizata -… “catinel”, dar ajunsa, prin aceasta “politica a pasilor marunti” (practicata si de UDMR-ul nostru, pâna ni s-au suit în cap si-si fac, din România, ADEVARATA LOR PATRIE, CEA DE DESFRÂU DESAVÂRSIT!) – în lanturi zdravene si teribil de greu de spart ori de rupt…! Numai Hristos ne va putea ajuta…bineînteles, daca vom si vrea asta/eliberarea: pentru ca, de o bucata de vreme, românii parca fac a…sinucidere! – … prin modul adormit, morocanos si complet iresponsabil, cum întâmpina si cum NU reactioneaza, la fiecare act anti-românesc, anti-spiritual, anti-vitalist – …acte care, în mod normal, ar trebui sa stârnesca, precum în Grecia, fluvii de revolta si de mânie sfânta!

Hai sa mai citam o data, din ceea ce ne-a adus spre cunoastere, cu pretul propriei sale vieti, martirul SERGE MONASTE (vom scrie, si de data aceasta, cu scrisul deznadejdii si mâniei – VOM SCRIE CU MAJUSCULE!), din Protocoalele Iudeo-Masonice, din Planuirile Calailor Popoarelor/Natiunilor Terrei – Calai reuniti la Toronto, în 1967 si în 1987…:

O Norma generala mai mult decât importanta si care si -a dovedit, deja, valabilitatea,

la începutul actualului secol, prin construirea si instalarea Sistemului Comunist, de catre

regretatii înalti ofiteri ai lojilor noastre, este rentabilitatea “exceptiei”. (…) În

vocabularul nostrum, exceptia este principiul care trebuie sa le fie impus tuturor. Trebuie

sa procedam de asa maniera încât sa imprimam exceptii în diversele sfere ale societatii, cum ar trebui sa fie noile reguli generale aplicabile pentru toti, scop principal al tuturor

contestatilor sociale viitoare, exprimate de tineretul Natiunilor.

ASTFEL, EXCEPTIA VA DEVENI DETONATORUL CU AJUTORUL CARUIA

ÎNTREAGA SOCIETATE ISTORICA SE VA NARUI ÎN SINE ÎNSASI, ÎNTR -O

EPUIZARE SI O CONFUZIE FARA PRECEDENT (s.m.)”

(…)Pentru a ajunge cu certitudine la construirea unui guvern mondial, a unei Noi

Ordini Mondiale Comunitare, în care toti indivizii, fara exceptie, vor fi supusi Starii

Mondiale a Ordinii Noi, trebuie în primul rând sa provocam disparitia familiei (s.m.),

ceea ce va antrena din aceeasi lovitura dispariti a învatamintelor religioase ancestrale si,

în al doilea rând, sa-i nivelam pe toti indivizii, facând sa dispara clasele sociale, în

special clasele mijlocii. Dar trebuie sa procedam astfel încât toate aceste schimbari sa

para a fi fost generate de catre vo inta populara, sa aiba aparentele democratiei.

Slujindu-ne de cazuri izolate, dar amplificându -le la nivel extrem cu ajutorul

contestatiilor studentesti instigate de noi însine, al ziaristilor favorabili cauzei noastre si

al politicienilor cumparati, vom r eusi sa punem pe picioare noi organisme, prezentând

toate aparentele modernismului, cum ar fi un birou de protectie a copilariei sustinut cu o

carta a drepturilor si a libertatilor”.

Pentru reusita planului nostru mondial, „Planul Rosu”, trebuie sa implantam în toate

societatile occidentale ale anilor 1970 birouri pentru protectia copilariei, ai caror

functionari, tineri intelectuali lipsiti de experienta, proaspeti absolventi ai

universitatilor unde sunt scoase în evidenta principiile noastre mondialiste, vor

respecta ca la carte, fara discernamânt „Carta Drepturilor Copilului”. Cine ar îndrazni

sa i se împotriveasca, fara a fi identificat concomitent cu barbariile Evului

Mediu?(s.m.)

Aceasta „Carta”, laborios pusa la punct în „Lojile” noastre, ne va permi te în sfârsit sa

reducem la zero orice autoritate parinteasca, facând familia sa explodeze în indivizi

opusi cu salbaticie unii altora, pentru protectia intereselor lor personale. Ea îi va

încuraja pe copii sa-si denunte parintii prea autoritari prin faptu l ca sunt prea

traditionali, prea religiosi. De asemenea, va contribui la a-i supune pe parinti unei

psihoze colective a fricii, ceea ce va provoca în mod ineluctabil, de maniera generala în

societate, o subminare a autoritatii parintesti. Astfel, vom reusi, într-o prima etapa, sa

producem o societate asemanatoare cu aceea din RUSIA anilor 1950, unde copiii îsi

denuntau parintii la stat, si o vom face fara ca nimeni sa-si dea seama (s.m.).

Transferând astfel Statului rolul patern, ne va fi mai usor, în cont inuare, sa acaparam,

una câte una, toate responsabilitatile care pâna la data respectiva au tinut de resortul

exclusiv al parintilor. Astfel, îi vom putea face pe toti sa considere învatatura religioasa

traditionala, de origine iudeo -crestina, un abuz contra copilului (s.m.). În acelasi timp, dar la un alt nivel, vom face sa se înscrie, în cele mai fundamentale legi

ale natiunilor, regula ca toate religiile, cultele si practicile religioase de orice fel,

inclusiv vrajitoria si magia, trebuie sa fie respecta te cu titluri egale.

În consecinta, va fi deconcertant de usor sa i se transfere acest rol statului, prin

raportarea copilului la cele mai înalte instante internationale, cum ar fi Natiunile Unite.

Sa întelegem bine urmatoarele: SCOPUL NOSTRU NU ESTE ACELA DE A PROTEJA COPII, NICI PE ORICINE ALTCINEVA, CI DE A PROVOCA EXPLOZIA, APOI PRABUSIREA NATIUNILOR, CARE REPREZINTA UN OBSTACOL MAJOR ÎN CALEA PUNERII ÎN APLICARE A ORDINII NOASTRE MONDIALE (s.m.).

(…)…”(…) Vom crea astfel o masa impresionanta de functionari care, ea în sine, va forma un guvern (în cadrul guvernului), indiferent de partidul politic care va fi într –un moment sau altul la putere. ACEASTA MASINARIE ANONIMA NE VA PUTEA SERVI ÎNTR -O BUNA ZI DREPT PÂRGHIE, CÂND VA SOSI MOMENTUL, PENTRU A ACCELERA PRABUSIREA ECONOMICA A STATELOR-NATIUNI; CACI ACESTEA NU VOR PUTEA SA ÎNTRETINA LA NESFÂRSIT O ASEMENEA MASA SALARIALA, FARA A TREBUI SA SE ÎNDATOREZE MAI PRESUS DE MIJLOACELE LOR (s.m.). …” CADEREA NATIUNILOR-STATE NU MAI ESTE DECÂT O CHESTIUNE DE TIMP – UN TIMP DESTUL DE SCURT, DUPA CUM POT SA MARTURISESC, CU DEPLINA ÎNCREDERE (s.m.).”

…” avem acum posibilitatea de a întrezari punerea în aplica re a unui gen de

Autostrada Internationala” prin care toate aceste aparate vor fi legate între ele. Caci,

asa cum stiti deja, CONTROLUL DIRECT SI INDIVIDUAL ASUPRA

POPULATIILOR PLANETEI VA FI CEL PUTIN TOTALMENTE IMPOSIBIL

FARA ÎNTREBUINTAREA COMPUTERELOR SI UNIFICAREA LOR

ELECTRONICA, UNELE ÎN RAPORT CU ALTELE, ÎNTR -O VASTA „RETEA

MONDIALA (RETEAUA INTERNET, SITUL WORLD WIDE WEB, RETEAUAINTERNET ETC. (N.A.)” (s.m.). De altfel, aceste aparate au avantajul de a înlocui milioane de persoane individuale. Mai mult, ele nu poseda nici constiinta, nici un fel sau altul de morala, ceea ce este indispensabil pentru reusita unui proiect ca al nostru. Mai ales, aceste masini îndeplinesc, fara sa discute, tot ceea ce li se dicteaza. Sunt sclavii perfecti la care au visat atât de mult predecesorii nostri, dar fara a -si fi imaginat nici macar o zi ca noua ne va fi posibila o asemenea izbânda. Aceste aparate fara patrie, fara culoare, fara religie, fara apartenenta politica, reprezinta suprema victorie si instrument al Noii Ordini Mondiale propovaduite de noi. Ele sunt „cheia de bolta”! (n.mea: este exact ce vor reprezenta datele actualului recensamânt, din România – si iata afirmatia, extrem de lucida, a prof. DINU C. GIURESCU: “De unde voi fi? ah, din regiunea 1, cetateanul cu codul numeric personal cutare, pe care-l inscriu cu doua trei semne acolo intr-o lista SI IN FELUL ACESTA AM ROBOTIZAT INTREAGA ROMANIA. EU NU MAI APARTIN UNUI JUDET, NU MAI APARTIN ROMANIEI, APARTIN UNOR SIGLE, UNOR NUMERE INSCRISE PE UN … E TRIST!” – by saccsiv on iunie 20, 2011.

(…)ORGANIZAREA ACESTOR APARATE ÎNTR -O VASTA „RETEA MONDIALA”

CAREIA ÎI VOM CONTROLA PÂRGHIILE SUPERIOARE NE VA AJUTA SA

IMOBILIZAM POPULATIILE (s.m.)”. (…)…”(…) Pe un alt plan, vom stabili „Liberul schimb International” ca pe o prioritate absoluta pentru supravietuirea natiunilor -state. ACEASTA NOUA CONCEPTIEECONOMICA NE VA AJUTA SA ACCELERAM DECLINUL „NATIONALISTILOR” DIN TOATE NATIUNILE; SA -I IZOLAM ÎN FACTIUNI DIVERSE SI, LA MOMENTUL DORIT, S A-I INSTIGAM CU SALBATICIE UNII ÎMPOTRIVA CELORLALTI, ÎN RAZBOAIELE INTESTINE CARE VOR FINALIZA RUINAREA ACESTOR NATIUNI (s.m.)”

…”(…) Prin intermediul aceleiasi economii, ne va fi astfel posibil sa ne folosim de

fortele militare ale natiunilor -state cum ar fi acelea ale Statelor Unite în scopuri

umanitare, în realitate, aceste‚ forte ne vor servi spre a supune vointei noastre tarile

recalcitrante. ASTFEL, TARILE DIN LUMEA A TREIA SI ALTELE ASEMENEA

LOR NU VOR PUTEA FI ÎN MASURA SA SCAPE VOINTEI NOASTRE DE A NE

SERVI DE POPULATIA LOR CA DE O MÂNA DE LUCRU ÎN SCLAVIE (s.m.).

…”(…) PRIN PIERDEREA A MILIOANE DE LOCURI DE MUNCA ÎN

SECTORUL PRIMAR, SI CHIAR PRIN EVAZIUNI FISCALE DEGHIZATE ÎN

CAPITALURI EXTERNE ÎN AFARA NATIUNILOR -STATE, NE VA FI ASTFEL

POSIBIL SA PUNEM ÎN PERICOL DE MOARTE ARMONIA SOCIALA, PRIN

SPECTRUL RAZBOIULUI CIVIL (s.m.).”

…”(…)ACESTE MANIPULARI INTERNATIONALE DE GUVERNE SI

POPULATII ALE NATIUNILOR-STATE NE VOR FURNIZA PRETEXTUL DE A

NE UTILIZA F.M.I.-UL PENTRU A DETERMINA GUVERNELE OCCID ENTALE

SA PUNA ÎN APLICARE „BUGETE DE AUSTERITATE”‚ SUB CAMUFLAJUL

REDUCERII ILUZORII A „DATORIEI NATIONALE”, AL CONSERVARII

IPOTETICE A „COTEI DE CREDIT INTERNATIONAL” SI AL IMPOSIBILEI

CONSERVARI A „LINISTII SOCIALE ” (s.m.).

…”(…) PRIN ACESTE MASURI „BUGETARE DE URGENTA”, VOM FRACTURA

ASTFEL FINANTAREA NATIUNILOR -STATE PENTRU TOATE „MEGAPROIECTELE” LOR CARE REPREZINTA O AMENINTARE DIRECTA LA

ADRESA CONTROLULUI NOSTRU MONDIAL ASUPRA ECONOMIEI (s.m.).

…”(…)TOATE ACESTE MASURI DE AUSTERITATE NE VOR PERMITE SA

FRÂNGEM VOINTA NATIONALA A STRUCTURILOR MODERNE ÎN

DOMENIUL ENERGIEI, AL AGRICULTURII, AL TRANSPORTURILOR SI AL

TEHNOLOGIILOR NOI (s.m.).(…) SCLAVIA COPIILOR, JEFUIREA BOGATIILOR DIN LUMEA A TREIA,

SOMAJUL, PROPAGANDA PENTRU LIBERTATEA DROGURILOR,

ABRUTIZAREA TINERETULUI NATIUNILOR, IDEOLOGIA „RESPECTULUI

FATA DE LIBERTATILE INDIVIDUALE” DIFUZATA ÎN SÂNUL BISERICILOR

IUDEO-CRESTINE SI ÎN INTERIORUL NATIUNILOR -STATE,

OBSCURANTISMUL CONSIDERAT CA BAZA A MÂNDRIEI, CONFLI CTELEINTERETNICE SI ULTIMA NOASTRA REALIZARE, „RESTRICTIILE

BUGETARE”, TOATE ACESTEA NE PERMIT ÎN SFÂRSIT SA ASISTAM LA

ÎMPLINIREA ANCESTRALA A „VISULUI” NOSTRU, INSTAURAREA „NOII

ORDINI MONDIALE”(s.m.).

SFÂRSITUL Documentului organizatiei „ 6.6.6.”, datat în ultima parte a lunii iunie,

1985” (cf. Doua documente cutremuratoare: “Planul Rosu”/1967 si “Aurora

Rosie”/1985, cunoscute sub numele de “Protocoalele de la Toronto” , în revista AXA, Anul III, nr. 41, 16-30 iunie 2010, pp. 26-29).

Eu, stiind si vazând împlinirea, zi de zi si zi cu zi, a tuturor “prorocirilor HAOSULUI SOCIAL TERESTRU” (de fapt, împlinirea treptata, succesiva, a TUTUROR ETAPELOR PROTOCOALELOR MASONICE! – într-un climat de paralizie completa a “centrilor” umani ai responsabilitatii si reactiunii individuale si, mai ales, ai reactiunii national-vitaliste!), am devenit extrem de sceptic, în fata tuturor “planuirilor” si a tuturor “razvratirilor …CU VOIE DE LA POLITIE”! De fapt, provocari din partea însisi Zarafilor, pentru a compromite orice actiune AUTENTICA, pentru DREPT si DREPTATE socio-umana, din lume…!!!

Doar în ziua când voi vedea Wall Street-ul darâmat în întregime (CA SI TOATE BANCILE PAMÂNTULUI!), iar pe criminalii “zarafi”/bancherii (care-si tot fac cu ochiul, peste sutele de milioane si miliardele de stârvuri ale foamei si ale razboaielor hulpave!) – cu urechile tintuite la Stâlpul Infamiei, sau, macar, BICIUITI DE BICIUL LUI HRISTOS, precum a mai facu-o El o data, la Marele Templu, din Ierusalim (…dar cine, afara de acelasi Iisus Hristos, sa împlineasca, AZI, acest deziderat pur crestin: ALUNGAREA ZARAFILOR, cei mai sfruntati si sfidatori si brutal-împotrivitori draci, fata de Bunul Dumnezeu al Iubirii si Luminii Lumii…?!) – …iar Revolutia Spiritual-Planetara sa aiba, în fruntea ei, nu iezuiti parsivi, ci CALUGARI AUTENTICI, SFINTI PARINTI, iesiti “cu crucea-n frunte” (cum zice, despre preoti, Imnul nostrum National!) – calugari/SFINTI PARINTI care, precum “nebunii întru Hristos”, de la Bizantul medioevic, sa îndemne, riscând MARTIRIUL! – TOATA omenirea terestra, la smerenie si pocainta, la lepadarea, ca de dracul, de TOATE averile cele prin sânge si lacrimi (ale vaduvei si orfanului…) obtinute – …iar, apoi, purcoaiele de bani, hârtii nevolnice si metal satanic, sa fie aruncate, de-a valma, în oceanele Terrei… – …doar atunci VOI CREDE ÎN LUCRAREA UMANA, DE INSPIRATIE HRISTICA…!!!

Ei bine, pâna în acea zi, eu nu voi crede în nicio “pantalonada” masonica, din care iese “belit”…tot pagubasul, “sireacul”!!!

Tot “biet român, saracul!”

Din pacate, pâna atunci va mai curge multa apa, pe Dunare…dar si pe Nil si pe Amazon…

Cel putin în România, e tare greu, când însusi Pastorul este omul Calailor Lumii – “Patriarhul Diavolului/Antihristului” (Preafericitul Daniel Ciobotea, cel care este de acord cu toate “dracariile”! – cu New Age: “Putem afirma ca mesajul etic al profetilor este de mare actualitate si pentru a sublinia acest adevar este suficient sa vorbim numai despre viziunile lor marete, despre ORDINEA NOUA SOCIALA (n.mea: ho, Preafericite, c-ai “scapat boii” în “papusoiul” masonilor…papusari ai Noii Ordini Mondiale, si te-or învinui de…plagiat, daca nu cumva ai, chiar de la ei, ne-sfânta misiune de …PRAPADIRE A “TURMEI”/ROMÂNIEI ROMÂNILOR!) care va fi intemeiata pe pace si dreptate... potrivit prevestirilor profetice, NOUA SOCIETATE se va organiza dupa principiile pacii si dreptatii (n.mea: da-da, se vad cu ochiul liber, parinte…SI PACEA MASONICA, SI DREPTATILE LOR CELE…STRÂMBE!!!), neamurile vor preface armele în unelte pentru lucrarea pamântului…” (n.mea: “unelte” la care vom trage noi ca boi, iar voi…ca VOI!), cu ecumenismul lipsit de orice Sfânt Duh Crestin, cu vaccinurile asasine, cu recensamântul fraudulos din România: “participarea la recensamânt reprezinta o îndatorire civica si crestineasca” (n.mea: confunzi, Preafericite, Palatul Patriarhal cu …Palatul Cotroceni… – …ia-ti , rogu-te, Ochelarii DREPTATII, iar nu pe cei ai politicii si propagandei ieftin-laico-pedeliste si, deci, anti-nationale!) – posted inPATRIARHIA ROMÂNA, RECENSAMANTby saccsiv on octombrie 18, 2011 – …recensamânt ale carui date vor folosi nu doar corporatiilor multinationale, CI ÎNSUSI ISRAELULUI, însetat sa se “mute” în Gradina Maicii Domnului, acum, când arabii mârâie ceva mai serios… – …vom mai vedea ce se-ntâmpla, dupa ce MOSSADUL si CIA, mâna-n mâna, au lichidat împotrivirea patriotico-nationalista a Jamahiriei Libiene, care, prin Muammar Gaddafi, tenta o Jamahirie Comuna cu…Egiptul, cel mai mare tradator al lumii arabe, de pâna acum!) – “Patriarhul Ecumenismului”, cum îl numeste un monah valah, bucovineanul de la Mânastirea Lainici – cel care, pâna marti seara, 27 septembrie 2011, la orele 19:30, a fost contemporan cu noi…dar, de acum, ne ajuta ca înger, direct din Ceruri!) – si anume, Parintele ADRIAN FAGETEANU (isihast de rit ortodox-atonit, anchetat în „lotul Rugul Aprins“ si condamnat, în 1958, la 20 de ani de munca silnica…Duhul lui ne-a ocrotit din mânastire/chinovie: n. biologic în 1912/n. duhovniceste, în 1943, si lasat în Lumina Lumii acesteia, pâna în septembrie 2011. Dumnezeu sa-i tina sufletul în Lumina Lui Vesnica, spre Ajutor Neamului nostru, Neam greu încercat de Cel Rau):

“ Parintele Adrian Fageteanu: Pâna-n prezent, niciodata Biserica noastra n-a fost condusa de eretici […]

Voci feminine: N-a fost condusa? N-a fost.

Pr. Fageteanu: Deci erezia Patriarhului Daniel ne duce pe toti la dezastru, la … Daca ascultam de el, nimeni nu se va mântui. Ati înteles? De toate pacatele te poti pocai, de erezie nu.

Voci feminine: Si cum sa supravietuim? Ce putem face? Ce trebuie sa facem, parinte?

Pr. Fageteanu: Când eram elev de liceu, la Aron Pumnul, la Cernauti, a venit în piata din Cernauti cel mai mare erou … care se numea Grigore Cantacuzino. Erou, erou. Care a scapat armata româna dintr-o încercuire, când trebuia sa fie omorâti toti si i s-a pus întrebarea: „Daca se va mai întâmpla asa o încercuire din care nu poti sa iesi cum ai iesit, ce faci?” (raspunsul) „Comand armata româna în genunchi, numai Dumnezeu ne poate ajuta, noi nu avem nicio salvare”. Eu va dau urmatorul sfat: sa nu bravati! Ce înseamna „a brava”? Sa spui ca Apostolul Petru „Doamne, daca toti Te vor parasi, eu nu”, Dumnezeu ce i-a raspuns: „Nu va cânta cocosul a doua oara si te vei lepada de mine de trei ori”. Ci sa spui cu smerenie „Doamne, nu […] Biserica Ortodoxa, Binecuvântate Doamne, învata-ma; Stapâne, întelepteste-ma sa înteleg; BINECUVÂNTATE  SFINTE, LUMINEAZA-MA! DOAMNE DUMNEZEUL NOSTRU, TU ÎNVATA-MA, ÎNTELEPTESTE-MA, ÎNTARESTE-MA SA NU TE PARASESC SI SA RAMÂN CU TINE SI CU BISERICA STRAMOSEASCA, BISERICA ORTODOXA, SA NU TREC LA EREZIA PATRIARHULUI”. E clar?

Voci feminine: Da.

Pr. Fageteanu: Nu. „Doamne, ajuta-ma”, nu… daca nu ceri de la Dumnezeu sa te întareasca, sa te lumineze, degeaba îti spune cineva verbal si sa te apuci tu singur sa faci ceva. Sa nu astepti ajutorul imediat. Da… Altceva? Deci, SA NU BRAVEZI CA PETRU „DOAMNE, DACA TOTI TE VOR PARASI, EU NU”, CI „DOAMNE, TU ÎNVATA-MA, ÎNTELEPTESTE-MA, LUMINEAZA-MA SI ÎNTARESTE-MA, AJUTA-MA, SA NU TE PARASESC, SA RAMÂN ÎN ORTODOXIE, SA NU MA LAS PACALIT DE ACEST DIAVOL CARE E PATRIARHUL ECUMENISMULUI”Posted in Parintele ADRIAN FAGETEANU, PATRIARHUL DANIEL – by saccsiv on august 19, 2010.

…Iata vestile cele mai negre:

Între 11-13 septembrie 2011, a avut loc la München, în Germania, cea de-a 11 – a Întâlnire pentru „pace”, care este derulata de Organizatia comunitatii romano-catolice Saint Egidio si de comunitatea religioasa locala, unde se desfasoara întâlnirea. La respectiva întâlnire au luat parte reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe si ai comunitatilor crestine, precum si reprezentanti ai altor religii din lume.
(…) Responsabilitatea organizarii a avut-o comunitatea „Saint Egidio”, miscare care a început din 1986 la Assissi, în Italia, când precedentul „ighemon” al Vaticanului – din punct de vedere canonic inexistent – Ioan Paul al II – lea, a convocat o întâlnire mondiala a liderilor religiosi, pentru a se ruga pentru „pace”. Invitat la întâlnirea de la München a fost Preasfintitul Mitropolit de Ahaia, kir Athanasios, Directorul Biroului Reprezentantei Bisericii Eladei în UE, PREAFERICITUL PATRIARH AL ROMÂNIEI, KIR DANIEL, Înaltpreasfintitul Mitropolit al Germaniei, kir Augustinos (Patriarhia Constantinopolului), Înaltpreasfintitul Mitropolit de Zimbabwe, kir Serafim (Patriarhia Alexandriei), Înaltpreasfintitul Mitropolit de Halepi, kir Pavlos (Patriarhia Antiohiei), Înaltpreasfintitul Mitropolit de Minsk, kir Filaret (Patriarhia Moscovei), Preasfintitul Mitropolit de Constantia – Ammohost, kir Vasilios (Biserica Ciprului) si Preasfintitul Episcop de Kruga, kir Antonie (Biserica Albaniei).

ÎN ANUL 2012, CONGRESUL VA AVEA LOC LA SARAJEVO. ANUNTAREA LOCATIEI URMATOAREI ÎNTÂLNIRI AU FACUT-O LA FEL DE „EMOTIONATI” „EPISCOPUL” ROMANO-CATOLIC AL ACTUALEI CAPITALE A BOSNIEI – HERTEGOVINA SI „MARELE” MUFTIU.

Pe perioada întâlnirii, care s-a deschis în prezenta presedintelui Republicii Federale Germania, domnul Christian Wulff, a vorbit cancelarul Germaniei, doamna A. Merkel, care a cerut rugaciunea tuturor religiilor pentru „a fi ajutate” toate guvernele europene.

Putin mai la nord, în orasul suedez Fisksätra, din districtul Nacka, lânga Stockholm, Imamul AGUAN OLGUAN împreuna cu reprezentantii comunitatii romano-catolice si ai comunitatii luterane din Suedia, si cu lozinca „Avem un Dumnezeu comun – de la intoleranta la panreligie”, initiaza o constructie mixta Guds Hus, care înseamna „Casa lui Dumnezeu”, ce va fi gata în anul 2015, care va adaposti sub acelasi acoperis – pentru CREDINCIOSII CELOR TREI COMUNITATI RELIGIOASE ALE LOR, O BISERICA CRESTINA SI UN TEMPLU MUSULMAN, AVÂND UN CENTRU COMUN PENTRU TINERET SI UN SPATIU COMUN PENTRU COPII” – Posted in Mitropolitul Serafim de Pireu, PATRIARHUL DANIEL by saccsiv on septembrie 29, 2011.

…Asa cum spune, spre buna pilda si spre condamnarea viperelor oplosite în Palatul Patriarhal, de la Bucuresti… – si Înaltpreasfintitul MITROPOLIT SERAFIM DE PIREU:

CUM POTI SA TE ROGI ÎMPREUNA SI MAI ALES UNUI ASA-ZIS DUMNEZEU COMUN INEXISTENT, când marturisirea principiala a falsei religii a Islamului este ca nu exista Dumnezeu treimic si ca Fiul si Cuvântul lui Dumnezeu Cel Întrupat este o creatura si un simplu vestitor al mesajului lui? (Coran, Femeile 4:156-169)?! Cum poti sa te rogi împreuna cu ticalosii de rabini ai evreismului, care au transformat credinta în Dumnezeul Vechiului Testament, în LUCIFERISM SI SATANOLATRIE, introducând în iudaism cabalismul si talmudismul, care cu încapatânare si îndaratnicie hulesc pe Preaneprihanitul Fiu al Lui Dumnezeu Întrupat, asteptând ca fals Mesia al lor pe Antihrist ce va sa vina? Cum poti sa te rogi împreuna cu comunitatea protestanta post-reformata din Olanda, al carei preot paroh din Gorinchem, Klaas Hendrikse, a scris cartea cu titlul: ,,CREZÂND ÎNTR-UN DUMNEZEU INEXISTENT”?

(…)Încalcarea nedisimulata, evidenta si demonstrabila a dumnezeiestilor si sfintelor canoane ale Bisericii Celei Una, Sfinte, Universale si Apostolice a lui Hristos constituie pentru cei de mai sus o rusine si o cadere pe care doar sângele muceniciei poate sa o spele, pentru ca în cunostinta de cauza si în mod constient tradeaza si dispretuiesc cuvântul Întemeietorului si Mântuitorului lumii:CEL CE NU CINSTESTE PE FIUL, NU CINSTESTE PE TATAL CARE L-A TRIMIS (Ioan 5: 23).

Indiferent de falsele flecareli demonice despre falsa pace si falsa coexistenta ale groaznicei panerezii a ecumenismului sincretist, Vesnicul,Imuabilul si Inegalabilul Cuvânt al Dumnezeului În-Trei-Sfânt, precum si Ortodoxia si Ortopraxia Martirilor si Eroilor neprihanitei noastre credinte ne cheama sa ne aliem nu cu slugarnicii si de buna voie sclavi falsificatori ai Adevarului, ci cu vitejii la cuget marturisitori si partasi ai Caii Crucii-Învierii Începatorului si Plinitorului Credintei. Sa nu uitam ca pe perioada celor cinci secole de sclavie a neamului au existat conducatori religiosi si conducatori ai neamului, dar si ceata cea dumnezeiasca si slavita si de Dumnezeu-vestitoare a Neomartirilor .

+ MITROPOLITUL SERAFIM DE PIREU

(TRADUCERE: FRATIA ORTODOXA MISIONARA „SFINTII TREI NOI IERARHI”)

Doamne Iisuse Hristoase, ajuta-Ti poporul tau, ajuta-i pe toti oamenii buni si blânzi si smeriti, dar uriasi si puternici întru Marele Razboi al Duhului, sa înfrânga legiunile diavolilor si sa iasa de sub zabranicul beznelor, si sa razbeasca la Lumina Lumii Tale Celei Sfinte, Neclintita de nicio vifornita si Vesnica în Seninatate: Lumina Celor Patru Rasarituri! Da-i, Sfinte Dumnezeule, taria de a scutura de pe sine toate gadinile care vor sa-i mursece si manânce din vlaga cea sfânta a Duhului, pus de Tine în Om!…Scutura tarâna mâhnita, mohorâta si cernita a istoriei, de pe Trupurile noastre ostenite si de pe Duhurile noastre, care au cunoscut, mult prea des, slabiciunea si ratacirea cumplita!

Aduna-I, Doamne Hristoase, pe toti Cei Buni, ai Tai, ÎNTR-O ARMIE DE CARE NUMAI TU SA STII, NU SI COLBURILE OTRAVITE ALE PIETEI SI ALE DESERTULUI DIAVOLESC… – … iar când va afla si diavolul, mult prea târziu sa fie, pentru Dusmanul LUMII/LUMINII DUMNEZEIESTI A FIRII!!!

Ochii tai

Cârdei V. Mariana

 

Albastri cum este cerul sau ca marea schimbatoare,
uneori sunt ca azurul ce-l privesti departe-n zare.

Par un camp cu albastrele – Floare de Nu-ma-uita,
sunt oglinda vietii tale – toata frumusetea ta.

Ei reflecta adevarul, sunt tandri sau visatori,
sunt adancul de laguna, pot fi tristi sau zambitori.

Uneori parca sunt sabii de otel lucind sub Luna,
alteori sunt cum e ceata, reci ca valul in furtuna.

Cand privirea ta profunda vrea sa semene iubire,
poarta-n ea un zambet tandru ce reflecta fericire.

Flori albastre de cicoare pe o fata zambitoare,
sunt intindere de ape limpezi sau involburate.

Cu privirea ta celesta ai facut sa fii iubita,
sotul tau cu ochi albastri ti-a raspuns „Fii fericita!”

Ochii tai sunt ca safirul ori albastri ca topazul,
doi irisi frumosi, albastri, zorele – sa uiti necazul.

S-au desprins din curcubee arcuite dupa ploaie
si-s umbriti sub dese gene de a Soarelui vapaie.

Ochii tai spun adevarul, mi-e deajuns sa te privesc,
draga mea, esti minunata, trandafiri iti daruiesc!.

Ai descins dintr-o poveste de dragoste implinita,
esti lumina vietii mele si-ti doresc sa fii iubita!

SCHITA DE PORTRET – OCTAVIAN CURPAS, reporter în patria din suflet si cuvinte

Cautator de sine si de noi frumuseti prin lumea cea mare, mai tânarul meu prieten si coleg de breasla Octavian Curpas s-a nascut în România, în august 1972, la Oradea. Scriitor, publicist de vocatie si jurnalist (cu studii superioare în jurnalism, stiinte juridice si business international), a profesat o vreme la un cotidian din tara, apoi, în 1997, a ajuns în California, unde a ramas vreme de opt ani. Din martie 2005, casatorit cu Roxana, o frumoasa românca, asistent medical, s-a stabilit în orasul Surprise, din Arizona, SUA, unde familia – care, între timp, s-a marit, prin sosirea pe lume a micutei Janice – si-a deschis propriul bussines în domeniul imobiliar.
„Octavian Curpas este un nume important al presei zilelor noastre” – apreciaza scriitoarea Vavila Popovici, din Raleigh – North Carolina (o venerabila românca a carei biografie este legata inclusiv de Liceul de fete – actualmente „Unirea” – din Târgu-Mures). –  „Scrie cu har si daruire la multe publicatii din Statele Unite, dar si din România; este redactor la «Gândacul de Colorado» si «Phoenix Magazine». Întotdeauna mi-am imaginat jurnalistul ca un iubitor de literatura si oameni, cu un caracter frumos, cu dragoste de meserie, acea emulatie scriitoriceasca, chemare, talent, spirit de observatie si de dreptate, dragoste pentru tot ce este în jurul sau. Am crezut si cred ca jurnalistul nu trebuie sa se lase pacalit de aparente sau de interventii – continua doamna Vavila Popovici -,  sa aiba discernamânt în ceea ce vede, aude si scrie; sa fie cinstit fata de sine, adica fata de gândirea si judecata sa, cinstit si fata de cel care greseste, si caruia îi sare în ajutor cu deschiderea judecatii sale, expusa în cuvinte, pe pagina unui ziar; sa-i lipseasca îngâmfarea, aroganta, dar sa fie integru, transant; sa aiba demnitate, sa nu se lase ispitit de provocari, insulte; sa aiba umor, desigur numai în situatii posibile, acel umor specific spiritului românesc, cu care poate descreti fruntile cititorilor, încruntate din cauza provocarilor cotidiene ale vietii; sa nu fie ranchiunos, ci prietenos, si sa admita cu seninatate ca si el poate gresi; sa stie sa-si ceara, în aceasta situatie, scuzele necesare; sa fie îndraznet, curajos si cu iubire de Dumnezeu; articolul lui sa fie concis, adica sa aiba maximum de informatie cu minimum de cuvinte. Cam multe cerinte, si, totusi, pentru o atât de frumoasa cariera, merita sa cauti aceste calitati în sufletul tau si sa le scoti la suprafata, sa le cizelezi, pentru binele oamenilor, al societatii în care traim. Toate aceste calitati le-am descoperit la Octavian Curpas.”
Recent, Octavian Curpas – Tavi, cum îi spunem noi, prietenii, mi-a trimis online cea mai recenta carte a sa: „EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX. Un altfel de «pasoptisti» români în Franta, Canada si Statele Unite”, Editura „Anthem”, Arizona, SUA, octombrie 2011.
O adevarata „saga”, tulburatoare, a exilului românesc, scrisa cu talent, forta, emotie, cu un condei viguros, de gazetar experimentat, care a vazut si a patimit multe, care a scris si scrie despre oameni, fapte, întâmplari cu acea atât de rara, exemplara, principialitate, cu fair-play fata de subiecti, dar mai ales, cu vizibila, infinita iubire fata de… aproapele sau. Cartea este prefatata de un om al literelor „pe masura” – nici nu se putea altfel! –  nimeni alta decât Cezarina Adamescu, exceptional cronicar literar, sensibila poeta, prozatoare si dramaturg. „Un mozaic de trairi autentice rasfrânte în amintiri” – îsi intituleaza prietena mea rândurile ce deschid cartea acestui reporter în patria din suflet si cuvinte.
„Când începi sa rasfoiesti o carte – scrie Cezarina -, o lume fascinanta ti se dezvaluie treptat si tu esti poftit sa patrunzi în ea, pe masura ce filele se întorc parca singure. Ochiul atent al scriitorului surprinde instantaneu fatetele realitatii. (…) Autorul este un documentarist de elita, furnizând cu minutie, amanunte spatio-temporale, despre locurile descrise si contextul istoric în care s-au dezvoltat. Intertextualitatea este o modalitate intrinseca acestui fel de scriere. Ineditul povestirilor este, de asemenea, specific acestui autor, necautat cu tot dinadinsul, dar care decurge firesc din arta si din crezul sau artistic. Cadrul este, desigur, lumea noua, unde viata este atât de trepidanta si unde primeaza aspectul material al existentei. Nu numai oameni si locuri descrie Octavian Curpas – având ca pretext amintirile lui Nea Mitica, – de fapt, Dumitru Sinu, octogenar stabilit în America,  dar si evenimente de exceptie de la mijlocul veacului trecut, petrecute în Orasul Luminilor si care au avut ca participanti figuri ilustre ale diasporei românesti, integrate perfect în atmosfera pariziana. Astfel a fost Festival românesc de ziua mamei – sala Odeon din Paris. Iata cum evoca, Octavian Curpas prin vocea personajului sau, nea Mitica, acest eveniment deosebit: „Comunitatea româneasca din Parisul anului 1950 a avut parte de un eveniment deosebit de emotionant: într-un cadru festiv, sala Odeon a reunit de Ziua Mamei un mare numar de emigranti români aflati la Paris: personalitati de marca ale diasporei române, ca Mircea Eliade, Neagu Djuvara si alti învatati si fosti oameni politici, români din toate sferele sociale, de toate categoriile si toate confesiunile religioase: „Dar cine n-a fost? – si-a reluat sirul amintirilor Dumitru Sinu -. Toti! Catolici, ortodocsi, taranisti, liberali, fosti legionari – o adunare impresionanta de români aflati în afara granitelor si care, în acea zi memorabila, au petrecut împreuna momente de neuitat”. Nea Mitica, „român hotarât si descurcaret”, este un personaj foarte interesant si convorbirile cu el iau aspectul unor calatorii de agrement .prin lume, cu lume pestrita si locuri pitoresti. (…) Personajul Nea Mitica este un pretext pentru prezentarea unor aspecte ale vietii economice, sociale si culturale ale vietii occidentale. Prozele sunt fragmentate în mici capitole, carora autorul le-a dat câte un subtitlu pentru a sublinia esentialul, mesajul transmis cititorului.  E un procedeu jurnalistic destul de raspândit. Simplele pretexte de conversatie, devin, sub pana  autorului, povesti de viata inedite, foarte interesante, aproape emblematice, despre viata si experienta celor care se hotarasc sa plece în exil si sa-si faureasca alt destin. Desprinderea de «gradina dulce»  în care a vazut lumina, este pentru fiecare, destul de dureroasa. Ca element comun pentru cei din diaspora (nici nu se putea altfel!) – este dorul macinator de suflet, care provoaca arsite mai usturatoare decât sulitele de pe cer. (…) Dar ranile launtrice nu se vad. Ele transpar însa, uneori, în chip neasteptat, de regula în fata unor necunoscuti, unor trecatori grabiti, care slujesc drept duhovnici, confesori sau prieteni ocazionali în fata carora, e mai lesne sa-ti radiografiezi sufletul. Cei care le primesc le iau cu ei ca pe un bagaj strain, ajuns niciodata la destinatie. Povesti în poveste. Povesti de viata. Frânturi, crâmpeie de soarta. Averi neimpozitabile, comori de suflet. Împartasite, înjumatatite, frânte precum pâinea la  Cina din urma,  neorânduite, nestivuite, întâmplari de-a valma, care-ti populeaza sufletul. Relatându-le, îti usurezi inima si trupul. Statura ti se îndreapta, umerii nu mai par încovoiati. (…) Rasfoind aceste file de trecut, observi ca ele, pe undeva se aseamana, au aproximativ,  aceleasi elemente: nasterea într-un sat, loc neaparat mioritic, zbaterea pentru a-si fauri un destin, hotarârea (grea) de a parasi locul, casa, oamenii (lucrul cel mai dureros!) – înstrainarea, dorul, închegarea unui alt destin si – de cele mai multe ori – reîntoarcerea – atunci când nu mai e chip de trait din pricina mrejelor dorului. (…) Cu toate inconvenientele unui regim auster de viata, cum s-ar mai reîntoarce, sa-si afle sfârsitul –  lânga oasele strabunilor! Nu sunt vorbe în vânt. Sunt marturii. Marturii zguduitoare, pilduitoare. Puse în gura personajelor reale, povestile, întâmplarile, subiective, desigur, capata o aura tragica, pentru ca protagonistii nu se pot detasa. Aici e nevoie de iscusinta autorului canalizata pe subiect, la care se mai adauga si travaliul fanteziei acestuia, ori al altor personaje care intervin în poveste, fie direct, fie prin însemnari scrise demult si oferite cu generozitate, pentru a ramâne în istorie ca pagini ale exilului românesc. Pe aceasta plaja uneori însorita, alteori mohorâta, dar niciodata pustie de oameni, Octavian Curpas nu face altceva decât radiografiaza destine pornind de la fapte reale în stil reportericesc, adaugând caratele talentului sau de neîntrecut povestitor si interlocutor iscusit care stie sa „smulga” extraordinarul din faptul banal, fantasticul din real si chintesenta din orice întâmplare, nu fara tâlc,  pentru cei care citesc ori asculta. Istorisirile sunt antrenante, bine întocmite, iar cadrul de desfasurare este narat cu tot dichisul marilor romancieri. Personajele sunt, de asemenea, bine creionate, din ele desprinzându-se prototipuri, caractere – cum ar zice americanul. (…) Un adevar despre mentalitatea emigrantilor este rostit de autor, fara a neglija realitatea imediata a României, în felul urmator: «Trecutul reprezinta pentru fiecare emigrant tineretea, o Românie pe care si-a construit-o în suflet – putin utopica, putin idilica…, specifica oamenilor cu doua patrii». Cartea constituie si o provocare spre cunoastere, spre asimilarea unor noi culturi, spre aventura, deschidere spre univers unde poti întâlni sansa pe urmele pasilor tai, ori pe dinaintea privirilor. Depinde doar de felul cum stii sa întinzi mâna sa o atingi, sa o prinzi din zbor, sau sa ramâi cu ochii tintiti spre ea, ca spre o Fata Morgana.”
*Cartea lui Octavian Curpas i-a atras atentia si conationalei noastre Aura Imbarus, nominalizata la Premiul Pulitzer pentru cartea autobiografica  „Out of the Transylvania Night”: „Uitati într-un apus de soare, rasfirati pe tot globul, românii tot îsi amintesc cu drag de obârsia lor, chiar daca le-a fost greu în tara natala.  Suspendat într-un tarâm al inocentei este Mitica, sau sub numele lui adevarat Dumitru Sinu, indiferent pe ce meleaguri s-a ratacit, pentru putin sau mai mult timp. Calatoria lui în timp si spatiu este a celor cutezatori si dornici de a încerca soarta pe toate fatetele si a-i smulge chinului un zâmbet timid. Autorul cartii „Exilul românesc la mijloc de secol XX – Un alt fel de pasoptisti români în Franta, Canada si Statele Unite” – Octavian Curpas – surprinde cu maiestrie în condeiul sau zbuciumul sufletesc al celor dezradacinati dar netematori de un viitor mai putin clar. Tragedia românilor  se transcrie în învingerea sinelui, oriunde s-ar afla.”
MARIANA CRISTESCU
Cotidianul „Cuvântul liber”, Târgu-Mures,  sâmbata, 15 octombrie, pag. 3 – „Cultura si Arta”

 

 

O NOAPTE DIN O MIE SI UNA

Cârdei V. Mariana

 

Mi-am dorit sa fiu cu tine, sa te lasi purtat de val
si sa-mi daruiesti iubirea ce mult ne-o doream.
A fost soarta, locul, ceasul, totul sa-mplinit ca-n vis
Eu si Tu iar impreuna ne-am trezit in Paradis.

Mi-ai cantat a cata oara, soptindu-ti dorinta
si vrajiti de intamplare am plonjat in mare.
Tu inoti, cauti izvoare, dulcea alinare…
Iti raspund, eu sunt ecoul simturilor tale.

Auzim cum geme marea in ghiocul plin de vraja
si vibreaza coarda vietii, sub a Lunii raza.
Am uitat de existenta, de timpul pierdut,
revenim la inceputuri cand ne-am cunoscut.

Simt cum Soarele rasare desi e ascuns sub nori
frumoasa aniversare – plina de comori.
Zorii strapung orizontul navalind pe sub perdea,
o superba zi de toamna intra-n casa mea.

VRAJA

Cârdei V. Mariana

 

Seara, ciorile se-ntorc,
Nimeni nu stie de unde,
Multe, negre, vorbarete,
Roluri parand sa invete.

Or fi ciorile maicute –
Fete fara de noroc?
Asta ma-ntrebam aseara
Singura, asa-ntr-o doara.

Unele mai obosite
Pe antene poposesc,
Parca-s note-n portative
Muzicale, emotive…

Altele, in parc ascunse,
Stau pe ramuri nemiscate,
Voind somnul sa le poarte
In visare, peste noapte.

Una pare ca viseaza,
Tot suspina si ofteaza…
Ea-i prezinta unui Pasa
Rochii negre din matase.

El ii cere sa-l iubeasca
Si nunta s-o hotarasca.
Ea-l intreaba, temerara:
„Crezi in dragostea fugara“?

Vreau sa-ti daruiesc palate,
Inele cu nestemate,
Aurul ce-am adunat,
Numai ia-ma de barbat.

Vai, de stol m-am razletit,
Sufletul ti-am daruit,
Si ti-as fi alaturea,
Dar nu sta-n puterea mea!

Maine-n zori, la manastire,
Stareta va da de stire
Ca o maica a plecat
Si-n cioara s-a transformat.

Stai, iti pun un voal pe fata,
Ca „nevoia ne invata!“…
Nimeni n-o sa reuseasca,
in desert, sa te gaseasca.

Se trezeste mica cioara,
Simte-n suflet primavara…

Aripile isi intinde,
Orizontul il cuprinde,
Vede stolul ei in zare
Si-l priveste, visatoare.

Inima-i in piept tresare,
Pasa, demn, tine-a ei cale.
Calarindu-si albul cal,
Flutura un negru voal.

El ii pune-n plisc o floare
Si-o saruta cu ardoare.
Vraja este spulberata,
Tine-n brate-o mandra fata.