Seminar PETRE TUTEA

– Vorbe de duh din Citateistete.ro –

http://www.citateistete.ro/

“CA SA CUNOASCA AZI PRIN BISERICA ÎNTELEPCIUNEA NESPUS DE FELURITA A LUI DUMNEZEU.”

                                                                          BIBLIA , Efeseni 3.10)

 

1. Se spune ca intelectul e dat omului ca sa cunoasca adevarul. Intelectul e dat omului, dupa parerea mea, nu ca sa cunoasca adevarul, ci sa primeasca adevarul.

[pullquote]Mie mi-a trebuit o viata ca sa ma conving ca in afara de Biblie, nu e nici un adevar.

Petre Tutea[/pullquote]

2. Am avut revelatia ca, in afara de Dumnezeu, nu exista adevar. Mai multe adevaruri, zic eu, raportate la Dumnezeu, este egal cu nici un adevar. Iar daca adevarul este unul singur, fiind transcendent in esenta, sediul lui nu e nici in stiinta, nici in filozofie, nici in arta. Si când un filozof, un om de stiinta sau un artist sunt religiosi, atunci ei nu se mai disting de o baba murdara pe picioare care se roaga Domnului.

3. Acum, mai la batrânete, pot sa spun ca fara Dumnezeu si fara nemurire, nu exista adevar.

4. O baba murdara pe picioare, care sta in fata icoanei Domnului in biserica, fata de un laureat al premiului Nobel ateu – baba e om, iar laureatul premiului Nobel e dihor. Iar ca ateu, asta moare asa, dihor.

5. Eu când discut cu un ateu e ca si cum as discuta cu usa. Intre un credincios si un necredincios, nu exista nici o legatura. Ala e mort, sufleteste mort. Iar celalalt e viu si intre un viu si un mort nu exista nici o legatura. Credinciosul crestin e viu.

6. Ateii s-­au nascut, dar s­-au nascut degeaba.

FOTO 2 (Petre Tutea: elev, student si publicist la Cluj)

7. Eu nu detest burghezia. Eu m­-am lamurit ca un om care vrea sa fie bogat, nu este un pacatos. Spunea odata un preot batrân: “Circula o zicala ca banul e ochiul dracului. Eu nu il concep ca ochiul dracului, eu il concep ca pe o scara dubla. Daca il posezi, indiferent in ce cantitati, si te misti in sus binefacator pe scara, nu mai e ochiul dracului. Iar daca cobori, atunci te duci cu el in infern, prin vicii, prin lacomie si prin toate imperfectiile legate de orgoliu si de pofta de stapân.”

8. Nu pot evita neplacerile batrânetii si nu ma pot supara pe Dumnezeu ca m-­a tinut pâna aproape la nouazeci de ani. Insa batrânii au o supapa foarte inteleapta: au dreptul la nerusinare. O nerusinare nelimitata. Când ma gândesc la suferintele batrânetii, imi dau seama ca in natura asta oarba cel mai mare geniu este geniul mortii. Faptul ca murim, de cele mai multe ori la timp, este un semn al dragostei lui Dumnezeu pentru noi.

9. Eu sunt iudeocentric in cultura Europei, caci daca scoti Biblia din Europa, atunci Shakespeare devine un glumet tragic. Fara Biblie, europenii, chiar si laureatii premiului Nobel, dormeau in craci. Stiinta si filozofia greaca sunt foarte folositoare, dar nu sunt mântuitoare. Prima carte mântuitoare si consolatoare pe continent – suverana – e Biblia.

10. Exista o carte a unui savant american care incearca sa motiveze stiintific Biblia. Asta e o prostie. Biblia are nevoie de stiinta cum am eu nevoie de Securitate.

11. Luther (…) a spus doua lucruri extraordinare: ca, creatia autonoma e o cocota si ca nu exista adevar in afara de Biblie. El nu era asa batrân când a dibacit chestia asta, ca era calugar augustin … Mie mi-a trebuit o viata ca sa ma conving ca in afara de Biblie, nu e nici un adevar.

12. Shakespeare, pe lânga Biblie, – eu demonstrez asta si la Sorbona – e scriitor din Gaesti.

13. In afara slujbelor bisericii, nu exista scara catre cer.

14. Stii unde poti capata definitia omului? – Te intreb. In templu. In biserica. Acolo esti comparat cu Dumnezeu, fiindca exprimi chipul si asemanarea Lui. Daca Biserica ar disparea din istorie, istoria nu ar mai avea oameni. Ar disparea si omul.

15. In biserica afli ca existi.

16. Ce pustiu ar fi spatiul daca nu ar fi punctat de biserici!

17. Platon are un demiurg care nu e creator, ci doar un meserias de geniu, fiindca materia îi premerge. Prima idee de creatie reala, au adus-o in istorie crestinii.

18. De creat doar zeul creaza, iar omul imita. Eu când citesc cuvântul creatie – literara, muzicala, filozofica – lesin de râs. Omul nu face altceva decât sa reflecte in litere, in muzica sau in filozofie petece de transcendenta.

19. Cum sa fie creatura creator? “Hai tata, sa-ti arat mosia pe care ti-am facut-o când nu eram in viata …” Pai cum sa fie creatura creator?

20. Omul e un animal care se roaga la ceva. Cauta un model ideal, si uneori nimereste, alteori, nu. Cei care au descoperit modelul ideal si succesiunea fenomenului din el sunt crestinii. Crestinismul nu poate fi identificat cu nici un sistem filosofic, monist, dualist, sau pluralist. Crestinismul este pur si simplu.

21. Crestinismul nu e ideologie, ca atunci se aseamana cu marxismul. Religia e expresia unui mister trait, or ideologia e ceva construit.

22. A fi crestin inseamna a cobori Absolutul la nivel cotidian. Numai sfintii sunt crestini absoluti. Altminteri, crestinismul, gândit real, e inaplicabil tocmai pentru ca e absolut.

23. Suveran fata de natura, supus Divinitatii, nemuritor si liber prin depasirea extramundana a conditiei sale – acesta este omul crestin.

24. Nimic nu poate inlocui crestinismul; nici toata cultura antica precrestina. Eu sunt de parere ca apogeul Europei nu e la Atena, ci in Evul Mediu, când Dumnezeu umbla din casa in casa. Eu definesc stralucirea epocilor istorice in functie de geniul religios al epocii, nu in functie de ispravi politice.

25. Iisus Hristos este eternitatea care puncteaza istoria.

26. Daca nu cunosti revelat – prin gratie divina – sau inspirat, nu cunosti nimic. De pilda, povestea cu marul lui Newton, care a cazut. Nu stiu unde am citit eu stupiditatea asta: “Il tomba dans une maditation profonde qui l`a conduit jusqu`a la loi de la gravitation universelle”. si eu spun: daca Newton gândea pâna la Judecata de Apoi, nu descoperea nimic! Dar el a fost mult mai intelept. Când a fost intrebat cum a descoperit gravitatia, a zis: Am fost inspirat. Pai scrie pe mar, sau scrie undeva in natura “legea gravitatiei”? Fenomenele lumii interioare si ale lumii exterioare tac. Iar omul autonom si orgolios crede ca exploreaza lumea interioara si exterioara cu jocul lui de ipoteze si ca descopera ceea ce vrea el. El cauta; dar eu spun ca el cauta, nu ca afla. Sau daca afla, trebuie sa fie ca Newton, inspirat.

27. Bergson e mai cuviincios ca Aristotel si zice ca democratia e singurul sistem compatibil cu libertatea si demnitatea umana, dar are un viciu incurabil: nu are criterii de selectiune a valorilor. Deci democratia e sistemul social in care face fiecare ce vrea si in care numarul inlocuieste calitatea … Triumful cantitatii impotriva calitatii. Bergson a fost acuzat in micul dictionar filozofic al lui Stalin ca e fascist.

28. Fara sa gandesc in stilul darwinismului social, nu pot sa ramân indiferent la incapacitatea democratiei de a asigura selectiunea naturala a valorilor. Democratii gândesc corpul social aritmetizat: numara capetele toate si unde e majoritate, hai la putere. Sufragiul turmei! Asta e parerea mea despre democratie.

29. Eu cred ca omul e facut de Dumnezeu si cred ca Dumnezeu nu a instalat nici un drac in el. Nu pot sa spun ca Dumnezeu a facut un om purtator de drac. Daca omul e faptura lui Dumnezeu, dracul intra ocolit acolo, nu intra cu voia Lui.

30. Un filozof care se zbate fie sa gaseasca argumente pentru existenta lui Dumnezeu, fie sa combata argumentele despre inexistenta lui Dumnezeu reprezinta o poarta spre ateism. Dumnezeul lui Moise este neatributiv. Când il intreaba Moise pe Dumnezeu: “Ce sa le spun alora de jos despre Tine?” – Dumnezeu ii spune: “Eu sunt cel ce sunt.”

31. In fata lui Dumnezeu, geniul e var primar cu idiotul.

32. Binele si raul sunt conceptele pedagogiei lui Dumnezeu fata de oameni.

33. Eu incerc o experienta: incerc sa ma deparazitez de filosofie, de paduchernita metafizicii. Cioran s-­a deparazitat mai demult, desi face filozofie. Un prieten de-­al meu zice: te deparazitezi, dar folosesti sculele ei. Da, dar daca ma urc in tren, nu inseamna ca zeul meu e calea ferata.

34. In Evul Mediu s­-a formulat de catre filozofii sireti teoria adevarului dublu: secundum fidem – adevarul dupa credinta si secundum rationem – adevarul dupa ratiune, ca sa aiba cale libera pentru filozofie. Adica sa rataceasca pâna îi ia dracul … Ca poti, in filozofie, sa ratacesti pâna devii nauc. Ce­ au realizat filozofii prin autonomia lor? Nimic! Nu au nici un adevar.

35. Babele evlavioase merg la absolut rugându-­se, iar filozoful trancanind silogisme.

36. Francmasoneria doreste puterea cu lozinci democrate. Nu sunt religiosi, au o singura religie: propria lor doctrina. Pe dusmani îi anuleaza social. Au o structura supranationala, deci sunt antinaturali. Toti cei care aspira la unitatea speciei om, anuleaza principiul competitiei intre popoare; anuleaza însusi principiul civilizatiei moderne, nascuta prin lupta.

37. Geniul e relief, noutate, inventie, creare de epoca si stil. Nu e neaparat un intelept, ci un suprainteligent. Geniile sunt originale, în masura în care originalitatea e posibila. În fond, maxima mea a fost aceasta: Dumnezeu este creator, iar omul imitator. Prin incercarea de a imita mereu Divinitatea, prin proximitatea fata de divin, geniul e mai apropiat de cer; dar nu sunt în masura în care e apropiat sfântul.

38. In fata lui Dumnezeu nu exista genii, Dumezeu lucrând nu cu genii, ci cu oameni.

39. Dumnezeu a facut lumea si pe om; si cu om a încoronat creatia sa. Si l-a însarcinat sa cunoasca lucrurile. De acolo vine denumirea lor. – Originea primordiala a capacitatii de a determina numele lucrurilor, care este o operatie logica; originea mistica a gândirii logice.

40. Aparitia unui mare ganditor e pentru creier ca o baie pentru un om care a muncit, a asudat, s-a murdarit si se spala. Gândirea este o “spalare” a creierului. Asta ma face câteodata sa cred ca gândirea nu e din creier si ca acest creier e numai un sediu … De ce gândirea nu e produsa de creier, care e numai un sediu? Fiindca nu o produc toate creierele. Daca inteligenta ar fi produsul creierului, atunci intre Goethe si nea Ghita nu ar mai fi nici o diferenta.

41. Am auzit odata un profesor de la Politehnica; am avut impresia ca asist la un balet de ursi. Daca intr-un salon, intr-un colt, unul fumeaza si tace, ala e inginer … Inginerul e practic, savantul nu e practic. Când i s-a spus lui Max Planck, creatorul fizicii cuantice, ca s-a mai gasit o aplicatie, el a spus: care e, ma? Uite care … – Ca sa vezi, nici nu m-am gândit!

42. Inteligenta, oricât de mare, nu e suficienta pentru a te curata de prejudecati. Cu cât inteligenta e mai mare, cu atât prejudecata e mai voinica, pentru ca ai aparat s-o justifici.

43. Intrebat fiind cum intelege gândirea, in forma pura sau in exemple, Nae Ionescu a raspuns: exemplele au fost lasate de Dumnezeu pe pamânt pentru ca ideile sa fie sesizate senzorial si de prosti.

44.Nu stiu de ce gluma asta de-a face istorie se practica atât de mult. Daca ai cultul istoriei, ai cultul aparitiei si disparitiei; e consolator acest joc? (…) Devenim mai civilizati, nu? Sau mai culti … Adica murim ca si caprele, numai ca e mare lucru ca exista Kant, Descartes, exista Newton, ma rog, atâtia mari creatori de cultura, si exista si fauritorul de religie, Hristos – dar nu ne intereseaza!

45. Istoria e intemeiata pe istoria dintre Eva si dracul. Asa incepe istoria, aceasta ratacire a omului, ca o damnatie. Iar la aparitia lui Hristos, atunci s-au suprapus teandric omul divinizat si divinitatea om si istoria a fost anulata. Cioran are o afirmatie extraordinara: “Istoric este tot ceea ce este supraistoric. Crestinismul a punctat supraistoric, desi a aparut in istorie.”

46. Sint doua mari discipline guvernate de principiul ireversibilitatii: termodinamica si istoria.

47. Nu e om, Kant. Nu a reusit sa fie om cu toata stabilitatea lui. Iar badea Gheorghe, care se sincronizeaza cu clopotele de la biserica, e laureat al premiului Nobel pe lânga Kant.

48. Legionarismul era in insesi ideile epocii, dar leginarismul nu putea sa iasa câstigator deoarece avea la baza o eroare – nationalismul absolut, care este impracticabil. De la excesul de nationalism li s-a tras sfârsitul legionarilor.

49. La comunisti, daca nu esti cu ei – sau nu mai esti cu ei – inseamna ca esti legionar. De ce acest “sindrom legionar” la bolsevici ma intrebati? Fiindca legionarii sunt singurii români care n-au avut in dictionar la litera G cuvântul gluma si când ii prindeau pe comunisti era vai de cozonacul lor. Dar de fapt, nici comunistii nu stiu de gluma; asta îi punctul lor comun cu legionarii.

50. Nu se poate spune ca miscarea legionara nu a fost puternica! Nu a avut rezultate pozitive fiindca extremismele sunt greu suportabile. Nici fascismul italian nu a durat, nici national­socialismul german nu a durat si erau similare cu miscarea legionara.

Deosebirea dintre ele si miscare este aspectul religios al miscarii legionare. Nici fascismul si nici national­socialismul nu aveau caracter religios. Hitler era cu mituri germanice, Mussolini era ateu. Intr-­o intrunire se spune, Mussolini s­a uitat la ceas si a zis: “Ii dau ultimatum lui Dumnezeu ca in cateva minute sa ma trasneasca daca exista!” Si apoi s-­a uitat la ceas. Au trecut minutele si a demonstrat ca Dumnezeu nu exista.

51. Unde e omul, în imanenta, absolut liber? Intr-­o bisericuta din lemn din Maramures, unde sacerdotul crestin vorbeste de mistere, de taine, si se lasa invaluit de ele ca si credinciosii.

52. Omul e liber si eliberat numai în templul crestin, acolo, în ritual, când se comunica tainele care îi învaluiesc deopotriva si pe sacerdot, si pe credinciosi. Ca sa fii cu adevarat liber, trebuie sa înlocuiesti infinitul si autonomia gândirii cu credinta în Dumnezeul crestin: “Robeste­-ma, Doamne, ca sa fiu liber!” (Imitatio Christi)

53 Libertatea eu o aseman cu o frânghie agatata de undeva, de sus. Te poti urca pe ea la cer, participând la actul mântuirii tale crestine, sau poti sa cobori în întuneric. Bipolaritatea libertatii. Dupa crestini, libertatea este vehicolul cu care poti sa cobori in intuneric, daca esti vicios. Infractorii sunt primitivii actuali, pentru ca ei nu sunt adaptabili la morala zilnica si o calca fiind liberi. Am invatat la inchisoare ca omul e un animal stupid, deoarece confisca libertatea semenilor sai. Tiranul e un om absurd si lipsit de rusine. Nu îi e rusine sa îsi chinuie semenii. Oricum suntem captivi în univers. Ne ajunge aceasta grozavie. Dar sa intensifici aceasta captivitate pâna la nivelul puscariei – numai omul e capabil de asemenea nebunie.

54. Liberatea omului e partea divina din el.

55. Luciditatea este o limpezire a spiritului nimicitoare. Când esti lucid esti in fata cimitirului. A fi lucid inseamna a-ti da seama perfect de limitele si neputintele tale. Luciditatea este o categorie dizolvanta. In masura in care Dumnezeu trebuie primit si nu inteles, la Dumnezeu nu ai acces prin luciditate.

56. A sti la scara umana, poate fi folositor – dar in nici un caz mântuitor.

57. E mai mântuitoare o rugaciune intr-o biserica din Gaiesti decât Platon.

58. Ideea mortii absolute sta la baza smintelii moderne.

59. Moartea ma determina sa fiu esential. M-­a impresionat foarte mult sunetul pamântului cazând pe cosciugul lui Nae Ionescu.

60. Mortii antici nu sunt deloc frumosi. Numai mortii crestini sunt. (…) Crestinii sunt cei care au introdus masca frumoasa a mortului.

61. Cine slujeste lui Cronos este obsedat de imaginea cimitirului. Omul e guvernat pe pamânt de doua morale: de morala dogmelor, care e crestina si eterna, adica absoluta si de morala normelor, care, ca morala laica, e construita pe putinatatea si imperfectiunea omului. Morala laica nu poate fi desprinsa de morala absoluta si ea arata ca omul se misca asimptotic la perfectiune, pe care nu o poate atinge niciodata. Morala in sine, autonoma, e mai primejdioasa pentru religie decat ateismul. Siinta moravurilor, ca teoretizare a moralei laice, este din punctul de vedere al Absolutului religios egala cu zero. Seamana cu Mersul trenurilor, dupa parerea mea. Poti sa o schimbi, ca pentru tren, la care statie vrei. Omul autonom nu e capabil sa creeze o ordine morala. O primeste de sus, sau nu o primeste deloc. Cum e posibila morala publica? Prin instapânirea absoluta a moralei religioase crestine. Dogmele crestine trebuie sa porunceasca normele morale, care, fara ele, nu se deosebesc de Mersul trenurilor decât prin obiect. Morala publica intr­-un stat crestin trebuie sa stea sub imperiul certitudinii dogmelor crestine reflectate imperfect de omul marginit. Daca nu situam Biserica deasupra statului, ne aflam in treaba si face fiecare ce vrea.

62. Elitele morale sunt mai presus decât cele intelectuale. Mie imi plac oamenii care fac judecati. Cei care fac silogisme sunt, fata de adevar, cum sunt curcile alea care se incurca printre popice.

63. Napoleon face adevarata istorie a Revolutiei franceze. Un om care a refacut ordinea naturala, punând parul pe haimanalele de pe ulita. Când a fost intrebat cum isi explica intrarea armatelor sale in Tarile de Jos ca pe bulevard, in timp ce regii Frantei se pinteau la ele zadarnic, Napoleon a raspuns: Nu au intrat armatele Frantei, ci ideile revolutionare de pe drapel! Incepuse o noua filozofie a istoriei, cu Napoleon.

64. Fara nemurire si mântuire, libertatea e de neconceput. Omul, daca nu are in substanta lui ideea nemuririi si mântuirii, nu e liber. Seamana cu berbecul, cu capra, cu oaia …

65. Omul a depasit conditia de animal abia atunci când in el a aparut ideea nemuririi, care nu trebuie confundata nici cu pemanenta speciei, nici cu conceptia estetica a gloriei.

66. Fara Dumnezeu omul ramane un biet animal rational si vorbitor, care vine de nicaieri si merge spre nicaieri. Si el ramane asa chiar daca este laureat al premiului Nobel sau maturator. Cand, unde si in ce scop a aparut el in calitatea asta de om? Daca se intreaba singur si nu e un zeu in dreptul casei care sa ii reveleze data inceputului, inseamna ca omul ramane un biet animal rational care vine de nicaieri si merge spre nicaieri.

67. Renasterea italiana, unde omul este situat in centrul universului, este eretica din punct de vedere crestin. Autonomizarea puterii omului este in sine demonica. Parerea mea este ca omul este cel mai semnificativ, de fapt, singurul care este om, este homo religiosus.

68. Aotonomia spirituala a omului este iluzorie si ea se misca perpetuu intre Dumnezeu si dracul. Fara credinta si Biserica, omul ramâne un simplu animal rational si muritor, rationalitatea având doar caracterul unei mai mari puteri de adaptare la conditiile cosmice decât restul dobitoacelor. Când zici ca omul e un animal rational, atributul rationalitatilor il distinge de restul vietatilor, nescotându­l din perspectiva mortii absolute. Moartea devine relativa, ca o trecere numai prin religie – stiinta, oricât de savanta, nescotând omul decât aparent din regnul animal. Nici o consolare ca eu ma deosebesc de elefant sau de capra pentru ca fac silogisme, daca apar si dispar in mod absurd din natura.

69. Scara valorilor umane contine: sfântul, eroul, geniul si omul obisnuit – dincolo de acestia situandu­se infractorul. Sfântul, eroul si geniul sunt fara voia societatii, care e obligata sa-i recunoasca. Nimeni nu­ti contesta dreptul la existenta daca esti om obisnuit, dar nimeni nu trebuie sa faca confuzie intre tine, sfânt, erou si geniu. Oamenii sunt egali in fata legii, adica trebuie respectati ca atare, dar nu confundati, nu facuti identici, ca e o gogoasa … Nimeni nu iti contesta dreptul la o viata normala daca porti masca de om. Numai ca daca esti mediocru, nu trebuie sa te instalezi in vârf, pentru ca nu e nici in interesul tau. Acolo trebuie sa stea cei dotati. Sfântul sta in fruntea tablei valorilor pentru ca el face posibila trairea absolutului la scara umana. Eroul se consuma facând istorie si nedepasind sfera laicului. Eroul este admirat – asa cum este si geniul – dar nimeni nu i se inchina, chiar daca fapta lui aduce foloase reale omului. În vreme ce sfântul se situeaza dintru inceput in eternitate, eroul moare in istorie, pentru ca urma pe care o lasa el, ca om implinit, este fixata doar in timp si in spatiu.

70. Omul nu e o suma de miliarde de celule sau de organe. Ca nu sunt independente nici ficatul, nici rinichii, nici stomacul, nici creierul, nici sistemul osos. Omul, ca intreg nu poate fi gândit decât biblic; stiintific, nu. Moise e mai valabil decât ultima noutate evolutionista a stiintei.

71. Umanitatea o iubesti lesne. Pe om mai greu.

72. Personalitatea e acel individ inzestrat cu capacitatea de a se darui. Eroul este o personalitate, deoarece nu isi mai apartine.

73. Eu am afirmat odata intr­un salon, ca Platon este miscarea spiritului inlauntru eternitatii. Cand gandim, toti suntem platonicieni. Daca eu incerc sa gândesc universul, trebuie sa mut Biblia in universul inghetat al ideilor platonice. Asta inseamna meditatia. Platon a intuit cel mai bine jalea omului neputincios in fata esentelor.

74. Fata de maretia lui Hristos, Platon e un personaj maruntel si cuviincios. Pe Platon poti sa il scuturi si constati ca arhetipurile lui sunt filozofice, dar daca muti arhetipurile acestea in religia lui Hristos, devin modurile in care el vede divinitatea. Platon nu are divinitate, pentru ca la el divinitatea e un simplu “demiurg”, ceea ce in greceste inseamna “meserias”.

75. Am dorit dintotdeauna sa fac o teza de doctorat cu tema Aflarea in treaba ca metoda de lucru la romani.

76. La intrebarile fundamentale “de ce?” si “in ce scop?” … o rurala româneasca raspunde: “d­aia”. A venit odata un frantuz la noi, cu niste masini, iar una nu functiona tocmai cum trebuie. Dar romanul zice: merge si asa! Trebuie sa scapam de acest “mege si asa”; ca “merge si asa” inseamna ca merge oricum. Nu oricum, nu oriunde, nu oricand si nu orice.

77. La puscarie am demonstrat vreme de doua ore ca istoria românilor dezgolita de crucile de pe scuturile voievozilor e egala cu zero. Ca doar voievozii nu s-­au batut pentru ridicarea nivelului de trai! Istoria se face cu Biserica.

78. Cum vad participarea românilor de acum la mântuirea lor? – Simplu. Ducându­-se la biserica. Si folosind stiinta ca peria de dinti. Tot ce spune stiinta sa nu ii lase cu gura cascata si tot ce spune un popa de la Cucuietii din Deal sa considere adevar ritualic.

79. Am facut o marturisire intr-­o curte cu sase sute de insi, in inchisoarea de la Aiud. Fratilor, am zis, daca murim toti aici, in haine vargate si in lanturi, nu noi facem cinste poporului român ca murim pentru el, ci el ne face onoarea sa murim pentru el!

80. Pudoarea crestina e atât de pura, încât carnea eroticului crestin, capata pecetea spiritului, ceea ce pâna la crestini nu a realizat nimeni.

81. Eu cred ca razboiul nu e facut de oameni; e mult prea serios. Il face Dumezeu. Cum ne da si cutremure, ne da si razboi.

82. Cei mai crânceni si mai straluciti soldati sunt cei ai popoarelor religioase. Când mori sub drapel, te gândesti ca te duci la stramosi. Dar o armata care face asta e ca aceea a lui Wilhelm al II­lea, in care fiecare soldat avea o cruce la gât pe care scria Gott mit uns.

83. Prima functie a unei religii reale este consolatoare, fiidca fara religie am latra precum câinii. Ne nastem, traim, ne imbolnavim, imbatrânim si murim. Si intreg peisajul speciei om culmineaza în cimitir. Destinul uman nu e o invitatie la fericirea de-a trai. Singurul mod de-a evita nelinistea metafizica a cimitirelor este religia. Cu religia intri în cimitir în plimbare. Cu filozofia intri în cimitir – cum a intrat prietenul meu Cioran – prin disperare.

84. Cine nu a putut fi înlocuita? Religia! Iar filozofia care speculeaza autonom, face onanie mintala. Si daca vrea sa scoata, sa extraga esente din stiintele naturii, e parazit. Atât! Nu indraznesti sa spui despre religie, teologal vorbind, – daca esti cinstit – ca a fost înlocuita de filozofie sau de stiinta. Un crestin iti spune ca aedvarul se defineste prin jocul celor doua lumi: cea de aici o oglindeste imperfect pe cea de dincolo. Spune contra daca poti!

85. Religia este principiul uniformizator al speciei umane si este singura salvare in care se poate vorbi despre egalitate.

86. Religia transforma poporul intr-­o masa de oameni culti.

87. Intre un laureat al premiului Nobel care nu s-a idiotizat complet si a ramas religios si un taran analfabet nu exista nici o diferenta.

88. Nivelul meu intelectual, chiar daca sunt savant, nu depaseste nivelul unui popa obscur din Baragan. Pentru ca preotul ala, in ritualul lui din biserica aia din lemn sau piatra, sta de vorba cu absolutul.

89. Stiinta se misca asimptotic la absolut. Arta se misca asimptotic la absolut. Stiinta este sediul folosului si arta este sediul placerii.

90. In Ispita de pe munte – retro satana – Iisus spune: “imparatia mea nu e din lumea aceasta.” Asta-­i nemaiauzit! Du-­te in imparatia Lui cu trenul sau cu racheta daca poti. Nu poti! inotam in Univers ca mormolocii, si lumea lui Hristos se situeaza transcendent ca in Ispita de pe munte, in mod etern.

91. Revolutia este o înaintare pe loc. Nimic nu mai poate fi inventat dupa facerea lumii; doar daca te situezi in afara ei si creezi o lume noua. Revolutia nu adauga nimic Ideilor lui Platon.

92. Revolutia franceza nu a fost o revolutie, nici revolutia rusa nu a fost o revolutie. Nu exista revolutii, ci doar tehnici insurectionale in batalia pentru putere (Curzio Malaparte). Daca e o “restructurare” a omului, aceasta s-a intâmplat o singura data in timp, la aparitia lui Hristos.

93. Asa am spus eu in temnita: Domnule colonel – eram sase sute de insi intr-o curte inchisa – nu veti fi voi, comunistii, niciodata revolutionari pâna nu veti imita pe cel mai generos zeu pe care l-a dat istoria lumii, pe Hristos. In parabola cu oaia ratacita, un pastor paraseste o turma intreaga in cautarea unei oi. Sa stiti, asta se cheama “unanimism moral crestin”. Fiindca in universul lui Hristos o celula care mai palpita intr-un muribund e mai valoroasa decat toate galaxiile posibile.

94. Poarta spre Dumnezeu este credinta, iar forma prin care se intra la Dumnezeu e rugaciunea. Rugaciunea e singura manifestare a omului prin care acesta poate lua contact cu Dumnezeu. Gândita crestin, rugaciunea ne arata ca umilinta înalta, iar nu coboara pe om.

95. Am spus eu odata ca daca un preot din Baragan, când se roaga, este Dumnezeu cu el, atunci preotul ala înlocuieste toata Academia Româna ….

96. Sfântul are forta de coeziune a pietrei.

97. Un sfânt poate fi si analfabet, dar e superior unui geniu, fiindca ideea de sfintenie e legata de ideea de minune. Un sfânt poate face o minune. Geniul face ispravi, nu minuni. Lumea, acum e ancorata in cultul genialitatii ca slavire a progresului in afara. Atât. Or, cu cât suntem mai avansati, mecanic si material, cu atât suntem mai departe de esenta reala a lumii, de sfintenie.

98. Singurii oameni care nu pot fi suspectati ca se infioara in fata mortii sunt sfintii.

99. M-a intrebat odata Nae Ionescu ce cred despre evreul acesta, despre Pavel. Stii ce i-am spus? – asta nu-i om, domnule, este toata Mediterana.

100. Trei ore am vorbit atunci in curtea inchisorii, de Platon si despre Hristos. Zice colonelul: “Va rog sa scrieti ce-ati vorbit, ca nu cumva ministrul de interne Draghici sa spuna ca sunt solidar cu dumneavoastra.”– “Domnule colonel, cum sa fim noi solidari? Eu tocmai de aceea am venit aici, ca nu suntem solidari unii cu altii …”

101. Când va disparea ultimul taran din lume – la toate popoarele, vreau sa spun – va disparea si ultimul om din specia om. Si atunci or sa apara maimute cu haine.

102. Taranul este omul absolut.

103. I­-am spus eu parintelui Staniloaie ca nu ma consider un Socrate. “Dar cum va socotiti?” -”Popa”, zic.-” Si unde aveti parohia?” –”N-am parohie, dar spovedesc pe unde pot.”

104. Desi sunt bolnav si neajutorat, nu imi pare rau ca exist. Incerc eu sa imi para rau, dar nu are sens. Stiti de ce? Pentru ca eu constat, in mod evident, ca exist. Ceea ce ma confisca pesimismului de a ma autonega este evidenta existentei mele. Omul care se sinucide n-a constatat ca e om. N-a reusit sa intuiasca existenta sa. Sa se traiasca pe sine. Eu nu ma pot sinucide – indiferent de starea mea, sanatate sau boala – fiindca nu m-am facut eu. Nu am venit cu voia mea pe lumea asta. Si nici nu am sa plec de voie din ea. Asta este jocul fundamental al existentei mele.

105. Am avut si discipoli … Nu se putea sa nu am discipoli, fiindca sunt un om vorbaret. Toata suferinta mea se datoreste poftei mele de a vorbi fara restrictii …

106. A fost intrebat un taran, in inchisoare: “Ce intelegi din tot ce spune Petre Tutea!” Zice: “nu inteleg nimic, dar e o grozavie!”

107. Când am vazut, in inchisoare, ca tot regimul care mi se aplica e inoperant – puteam eu, ca om, sa-mi explic asta? si atunci m-am gandit ca exista o forta supracosmica, transcendenta, numita Dumnezeu. Numai El putea face isprava asta, ca eu sa scap de inlantuire. Pentru ca, personal, nu ma pot dezlantui si elibera. Iar a vietui acolo, la inchisoare, fara asistenta Lui nu se poate; au fost oameni care au murit … Atunci s-a nascut in mine credinta nelimitata in atotputernicia si atotbunatatea divina.

108. Am devenit un gânditor crestin când mi-am dat seama ca fara revelatie, fara asistenta divina, nu pot sti nici cine sunt, nici ce este lumea, nici daca are vreun sens sau nu, nici daca eu am vreun sens sau nu. Nu pot sti de unul singur. Când mi-am dat seama ca fara Dumnezeu nu poti cunoaste sensul existentei umane si universale.

109. M-a intrebat cineva odata: “ma Petrica, tu când te asezi la masa de scris cum scrii?” – “Sunt emotionat de fila goala. Prima mea grija e sa nu fiu pândit de demonul originalitatii. Urmaresc sa nu fiu original si sa fiu cuviincios.” – “Esti inspirat?”– “Nu, nu sta niciodata un zeu in coltul camerei mele când scriu eu. Sunt foarte nelinistit. Eu, care sunt crestin … Am doua nelinisti; sa nu se afle in expunerea mea nici o inadvertenta terminologica si nici o impietate.”

110. Nu ma intereseaza trecutul. De câte ori ma intreaba cineva când m-am nascut, spun ca intr-unul din anii trecuti.

111. Treisprezece ani de inchisoare … Aveam doar o hainuta de puscarias. Ne dadeau o zeama chioara si mamaliga fripta. M-au batut … M-au arestat acasa. Nici nu tin minte anul … Când m-au anchetat am lesinat din bataie. Iata ca n-mm murit! Am stat la Interne trei ani. Am fost dupa aceea la Jilava, la Ocnele Mari si pe urma la Aiud. Eu ma mir cum mai sunt aici. De multe ori imi doream sa mor. Am avut mereu lasitatea de a nu avea curajul sa ma sinucid. Din motive religioase … Treisprezece ani! Nu pot sa povestesc tot ce-am suferit pentru ca nu pot sa ofensez poporul roman spunându-i ca in mijlocul lui s-au petrecut asemenea monstruozitati.

112. M-a intrebat un anchetator: “De ce ai vorbit impotriva noastra, dom’le? “– “N-am vorbit, dom’le.” – “Cum n-ai vorbit?” – “Pai impotriva voastra vorbeste tot poporul român. Ce sa mai adaug eu?” Si mi-au dat 20 de ani munca silnica fara motive. Mi s-a prezentat sentinta de condamnare ca sa fac recurs. La cine sa fac recurs, la Dumnezeu?

113. Am fost solicitat, in inchisoare, sa scriu pentru revista Glasul patriei, ca si Nichifor Crainic. Mi s-a parut ciudat sa fii arestat si sa scrii, sa meditezi. Adica sa spui: “va multumesc ca m-ati arestat!” Asta era o porcarie nemaipomenita, sa obligi un detinut sa scrie. El poate sa isi scrie memoriile, dar nu pentru tine, ala care-l persecuti …

114. Eu, cultural, sunt un european, dar fundamentul spiritual e de taran din Muscel. La inchisoare, grija mea a fost sa nu fac neamul românesc de râs. Si toti din generatia mea au simtit aceasta grija. Daca ma schingiuiau ca sa marturisesc ca sunt tâmpit, nu ma interesa, dar daca era ca sa nu mai fac pe românul, ma lasam schingiuit pâna la moarte. Eu nu stiu daca vom fi apreciati pentru ceea ce am facut; important e ca n-am facut-o niciodata doar declarativ, ci ca am suferit pentru un ideal. E o monstruozitate sa ajungi sa suferi pentru un ideal in mod fizic.

115. Definitia mea este: Petre Tutea, românul. Am aparat interesele României in mod eroic, nu diplomatic. Prin iubire si suferinta. Convingerea mea este ca suferinta ramâne totusi cea mai mare dovada a dragostei lui Dumnezeu.

116. “Eu nu adun nimic.” imi spunea un popa, zice, “pai dumneavoastra va risipiti asa, va poate fura oricine” … Zic: “uite, parinte, eu am adoptat conceptia regelui Frantei in materie de risipire a ideilor mele. Conceptia lui despre cartof. Când au venit cartofii din America, taranii nu-i cultivau. “Sa mâncam noi buruiana asta din pamânt …” Ce a zis regele Frantei? “Ma, seamana, ma, cartofi pe mosia mea si, când or vedea taranii ca îi pazesc, or sa-si dea seama ca-s lucru bun. Lasati-i sa fure, ca asa se raspândesc cartofii in tara.”

117. Odata, in hol la Athenee Palace, m-a arestat Securitatea pe motiv ca fac specula. “Cu ce”? i-am intrebat. Nu mi-au raspuns. Si atunci mi-am adus aminte de vorba unui prieten de la Cluj: “Cu idei, frate, cu idei!”

118. Umanismul este una din formele grave ale ratacirii omului modern, care pleaca din antropocentrismul Renasterii. in Renastere, “titanii” s-au umflat prin autocunoasterea necunoasterii. Ei nu se cunosteau pe ei insisi si au crezut ca s-au descoperit ca oameni.

119. Omul – javra asta bipeda, pe care eu il consider “animal prost”, homo stultus – atunci când se screme sa faca singur ordine, adica când practica umanismul, il inlocuieste pe Dumnezeu cu el. Nicaieri Dumnezeu n-a avut de furca cu dracul mai mult decat in sacrul spatiu al Italiei. Acolo, adica, unde s-a nascut umanismul in Renastere.

120. (Vlad Tepes) are meritul de a fi pus pe tronul Moldovei pe cel mai mare voievod român, pe stefan cel Mare. Cu armele! Are meritul ca l-a si batut. Si are mai ales meritul ca a coborât morala absoluta prin tepele puse in cur la nivel absolut. Dormeai cu punga de aur la cap si iti era frica sa nu o furi tu de la tine. Asta-i voivod absolut, Vlad Tepes. Pai fara asta istoria românilor e o pajiste cu miei!