Author: nelurs

VERTIGO

On By nelursIn Life and HealthLeave a comment

                  Alta pagina a Festivalului de Dans American – 2012

.

„Respiratia este începutul si sfârsitul vietii”.

                                                                                                              Noa Wertheim

.
Fondata în Ierusalim de catre Director artistic si coregraf Noa Wertheim împreuna cu partenerul ei, Adi Sha’al, în 1992, trupa israeliana Vertigo Dance Company si-a facut debutul în cadrul Festivalului de Dans American (ADF), cu frumosul si dinamicul dans, Mana. De-a lungul anilor, Compania a primit numeroase premii, inclusiv cel al Ministerul Educatiei din 1998 acordat pentru Coregrafie, iar în 2003 – Premiul Landau pentru Arte Performante (Performing Arts)..

Cuvântul Mana este tradus din aramaica ca nava de lumina. „Corpul omului este ca o nava care poseda o lumina interioara”, a spus Noa Wertheim. În acest dans creat cu trei ani în urma, ea exploreaza dualitati: masculin / feminin, lumina / întuneric, interior / exterior, unghiular / circular. Mai explicit, Mana urmareste lupta individului de a restabili echilibrul, în primul rând cu el însusi. „Adevaratul învingator este acela care se învinge pe sine însusi”, a spus-o Confucius. Voltaire avea convingerea ca lupta cu noi însine este cea mai înversunata lupta, fiindca: „te afli în ambele tabere”.

Cu alte cuvinte, este necesar a afla adevarul din noi ca sa putem ajunge a întelege pe semenii nostri si a putea trai în armonie.
În acest dans se urmareste transformarea interioara a fiintei, nava de lumina existând în fiecare suflet, ea salvând în final omul de întunericul amenintator.

Spectacolul din data de 14 iulie 2012, sustinut în sala Centrului Artelor performante din Durham (Durham Performing Arts Center) din Carolina de Nord, a fost o surpriza placuta; interesant si provocator, având o simbolistica care te pune pe gânduri. Fiecare a fost liber sa-si dezvolte imaginatia dupa fantezia trezita de simturi. Se cunoaste ca pe lânga omul zilelor noastre ramas religios, mai exista si acel om modern, care se simte si se pretinde în general areligios, dar care dispune înca de o întreaga mitologie ascunsa, care lucreaza în sufletul sau.

O ora de dans continuu, în care miscarile dansatorilor sunt pline de energie, impuls si fluiditate. Individul – dansatorul – lupta în primul rând pentru propriul sau echilibru, fizic si existential. O continua zbatere în scopul deslusirii liniei de cerc, construirii apoi a unei spirale de energie si intensificarii ei. Ritualul fizic evolueaza de la partea osaturii aflata la baza trunchiului – pelvisul -, spre centrul corpului – axul în jurul caruia, simbolic vorbind, se învârteste întreaga lume. Gândul te poate duce si la Arborele simbolizând viata, tineretea, nemurirea, întelepciunea. De exemplu, Arborele Nemuririi din Vechiul Testament, al întelepciunii tot din Vechiul Testament, arborele putând exprima tot ceea ce omul religios socoteste real si sacru prin excelenta si care leaga pamântul de cer. Dansul exprima libertatea si echilibrul dorit de catre trup cu bratele sale în lupta cu contrariile acestei lumi si existenta piciorului puternic fixat în pamânt (pardoseala scenei). Exista continua iluzie ca dansatorii pot zbura în aer.

Costumele dansatorilor lungi, de culoare neagra, cu volane ca niste aripi par a avea rolul de a ajuta – usura zborul dar si de a îngreuna aterizarea care se face totusi, precum ai apasa surdina unui pian. Par niste lilieci – mamifere zburatoare ale caror aripi sunt de fapt niste mâini. Este o lupta între libertate si lantul cu care este omul pironit. Am avut, pentru o clipa, senzatia ca vad barci ancorate la mal, pe care le misca valurile, dar ele nu se pot avânta în larg, fiindca sunt ancorate de tarm; si altele plecând în larg, luptându-se cu valurile… Si mi-au venit în minte versurile poetului Mihail Eminescu: „Dintre sute de catarge/ Care lasa malurile,/ Câte oare le vor sparge/ Vânturile, valurile…” Vânturile, valurile fiind metafora destinului iar catargele – lupta omului în viata-i trecatoare; vesnice ramânând doar: vânturile, valurile… Gând schopenhauerian care m-a parasit repede!

Piesele muzicale ale compozitorului Ran Bagno au corespuns perfect liniei narative a spectacolului.   Coregrafia mai exploreaza casa si vecinatatea ei, lumea interioara si cea din afara, o usa care desparte cele doua lumi, cea a libertatii si cea a înlantuirii, aceeasi dorinta si aici, de a zbura si obstacolul de a fi tintuit. Dansatorii intra si ies pe usa casei.

Mircea Eliade vorbea despre pragul din locuintele omenesti: „Trecerea pragului casei este însotita de numeroase rituri: oamenii se închina ori îngenuncheaza dinaintea lui, îl ating smerit cu mâna… Pragul are „paznici”: zei si spirite care apara intrarea atât de rautatea oamenilor, cât si de puterile diavolesti ori de boli. Jertfele catre „paznici” erau facute pe prag, si tot aici se faceau si judecatile, în unele culturi paleo-orientale (Babilon, Egipt, Israel). Pragul, usa arata în chip nemijlocit si concret continuitatea spatiului; de aici decurge marea lor importanta religioasa, care se explica prin faptul ca reprezinta simboluri si vehicule ale trecerii… Nu se poate trai fara o „deschidere” spre transcendent; altfel spus, nu se poate trai în „Haos”. În clipa în care contactul cu transcendentul s-a întrerupt, existenta în lume nu mai este posibila…” De aceea, poate, exista acel simtamânt sfânt al proprietatii, „nimeni nu–si schimba locuinta fara o strângere de inima, pentru ca nu este usor sa–ti parasesti lumea…” Nici cea interioara, nici cea exterioara!

Casa dispusa pe fundalul scenei sub forma de pentagon, cu o usa mare în mijlocul ei, se deplaseaza înainte – înapoi si pe lateral, sunt efecte cinematografice care te fac sa poti privi din diferite unghiuri, dansul celor opt dansatori. Un balon mare, negru lucios, umplut cu heliu se ridica de pe umerii unei dansatoare îmbracata în costum negru, tragându-i usor bratele, genunchii, în sus. Miscarile ei gratioase, usor robotizate, atrag un dansator. Tragerea în sus  a trupului dansatoarei de catre balon se produce din când în când, ea nu este suficient de puternica si, dansatoarea se prabuseste pe pamânt, semn al chemarii partenerului. Timid la început, el se apropie ezitant. Ea danseaza, el se clatina, nu stie înca sa raspunda chemarii ei. Acest duet constituie tema centrala a compozitiei. Dansatoarea se afla în bratele barbatului pentru putin timp si din nou miscarea se repeta ca un leit motiv. Eliberati de balon, acesta pluteste peste acoperisul casei ca un astru prevestitor, sugerând o calatorie mistica prin lumina si întuneric, între cer si pamânt, între libertate si constrângere, în asteptarea acelei navei de lumina – Mana… Nava de lumina nu poate fi altceva decât iubirea care prin imensa ei putere face acceptabila dualitatea, transforma, creeaza echilibrul si armonia pentru care lupta fiintele în viata. Lupta contrariilor, între Yin si Yang, atractia dintre ele, echilibrul perfect obtinut, iata semnificatia acestui dans! Yin fiind reprezentat prin elementul feminin asociat noptii, apei si pamântului, Yang reprezentând elementul masculin asociat luminozitatii, focului si vântului – exprimarea fortei ceresti. Energia este în continua curgere si transformare, iar în decursul acestui proces ea îmbraca aspectul Yin sau Yang, în functie de conditiile în care se manifesta. Yin si Yang pot fi recunoscute, dar nu pot fi întru totul separate, nimic nu este în întregime Yin sau Yang. Chiar în fiecare fiinta exista si opusul sau. În general, cunoasterea principiului Yin-Yang si recunoasterea lui în natura si în interactiunile dintre oameni ne aduce o mai buna întelegere a vietii si a posibilitatilor pe care le avem în crearea unei atmosfere armonioase atât în exteriorul, cât si în interiorul nostru. Pe de alta parte, în Univers, echilibrul este mentinut prin aceasta lege a contrariilor, legea actiunii si reactiunii. Se spune ca daca lupta dintre ele s-ar încheia, nu ar mai fi posibila existenta Universului.

Alternanta dintre lumina si întuneric, miscarile precise ale unor dansatori executate pe lateral, în acelasi timp ce alti dansatori se misca pe vertical, miscari lente si rapide, sariturile, aruncarile, prinderile, rasucirile trupurilor dansatorilor, creeaza un joc coregrafic fascinant.

Un dans cu adevarat ametitor! Un Vertij! O ora fermecatoare de dans! Si nava de lumina mult asteptata, care va salva sufletele!

Vavila Popovici – Raleigh, Carolina de Nord.

CÂNDVA…

On By nelursIn poetryLeave a comment

CÂNDVA

cândva – pe aceste meleaguri oameni iubeau
cândva – pe aici treceau regi si sfinti
cândva – sori pe-aici se-ntreceau – rânchezau
cândva – râdeau si cântau pe-aici zeii-parinti

…lacrimi de luna erau distilate
si orbii pe harfe se rastigneau
stime în valuri jucau razgâiate
flacaii  – pe numele-adevarate
le strigau – le iubeau – le mirau – le rapeau
pe când la urechi si în par le sopteau
povesti si minuni auriu-desucheate

…au fost veri frumoase pe-aceste tarâmuri
pescarusii scriau epopei peste ape
centaurii beau – de copite sa scape
cobolzii teseau la covoare de rime
scântei luminau munca-ntinsa pe rinuri
si ape si frunze-unduiau peste vise si crime…

…cine mai stie pe unde sunt astazi
duhuri-paianjeni  – împletind nostalgii
nu mai suport sa vad oameni – când stiu ca marirea
nu sta-n coroanele reci: cununìi
nu se mai fac – sfinte – decât daca-nchizi ochii
si-asculti –cu auz de-odalisca – -adâncirea
în fosnetul feciorelnicei – unicei rochii visate:
aceea-a celestei regine – Uimirea
aceea-a vesnicei Izvorâri Amânate

…cine mai stie – cine mai stie
unde e sânge – unde e glie
unde sunt vise – unde-i chilie
unde sunt valuri – unde-i betie
unde e viata – sorbind curatie…
unde e cer si unde-i otrava
unde-i regina cu rima bolnava…
…cine mai stie – cine mai stie
daca macar ea-lumina e vie
daca la patu-i veghez poezie…
cine mai stie – cine mai stie…
***

3 august 2012                  Adrian Botez

DESPRE OBRAZNICIE SI CINISM

On By nelursIn WorldLeave a comment

     „Multi oameni prefacuti îsi pun prostia la adapost prin obraznicie; repede-i si tu, si o sa se întâmple cu ei ceea ce se întâmpla balonului împuns cu acul.”

                                                                            Honoré de  Balzac

În societatile ravasite de comunism, nu se putea vorbi de buna-cuviinta, copiii erau educati exact opus acestui comportament, adica în cel al lipsei bunei cuviinte, al obrazniciei. Astazi se culege ceea ce s-a semanat. Mostenitorii comunismului nu se lasa învinsi! Li s-a transmis lozinca: „Tot înainte, tovarasi”, si cu o viteza furibunda preiau acum controlul asupra tuturor institutiilor, activitatilor si practicilor din societatea româneasca, facând sa dispara valorile liberale, si asa fragile, ale noii societati.

Obraznicii au diferite profesii si diferite vârste. Când vorbesc, ei îsi umfla pieptul cu „aerul obrazniciei”. Obraznicul este omul lipsit de respect, de scrupule, fata de cei din jurul sau, dar care nu uita uneori sa se aplece în fata unei persoane de la care vrea sa obtina un profit, la un moment dat. Este, deci, cameleonic. Este nesimtit fiindca nu-i pasa de lovitura pe care i-o da celui de lânga el si nici de reactia acestuia. De cele mai multe ori obraznicia este rezultatul unei educatii gresite din familie. În general copiii rasfatati devin obraznici. Si au fost destui copii rasfatati înainte de 1989,  copiii protipendadei comuniste. Au fost si mai sunt parinti care încurajeaza obraznicia, considerând ca în viata trebuie sa înveti sa te descurci cum poti mai bine, lovind în dreapta si-n stânga ta, calcând chiar peste cadavre!, ne sesizând granita între îndrazneala si obraznicie. În acest mod copiii ajung sa devina oameni aroganti în societate, atitudine pe care elvetianul Carl Gustav Jung  a caracterizat-o ca fiind „inflatie psihica”. Faptul ca individul nu constientizeaza acest defect de caracter, denota lipsa de inteligenta, compensata, de cele mai multe ori, de prostie. Iata cum proverbul „Obraznicul manânca praznicul”, în trei cuvinte exprima plastic, situatia în care o persoana impertinenta obtine ceea ce doreste, desi nu merita, de multe ori prin minciuna, dar lui nu-i pasa de ce spun altii! Amintesc ca, mult mai târziu, proverbului, Nicolae Iorga adaugase:  „...dar plateste cu obrazul”. Care obraz? Obraznicia a ajuns la cote alarmante. Vedem insolenta, necuviinta, aroganta, nerusinare, tupeu, atitudini opuse bunei cuviinte.

Obraznicia, da, am vazut ca poate fi un mod de a-ti trai zilele vietii! „Fat frumos” a batut din picior si a grait: Vreau! Exact asta vreau! Ce nu se poate si la noi? Vreau democratie, asta înseamna democratie! Ca tu vorbesti la telefon? Foarte bine, am sa vorbesc si eu! Adica, noi nu suntem voi! Da, dar suntem totusi într-o familie! A fost dorinta si acceptiunea noastra. Cum ne permitem sa ne exprimam în acest mod?

Obraznicul este si cinic! Cinismul, conform dictionarului, este atitudinea de ignorare ostentativa a moralei si a convenientelor sociale general acceptate, marturisire obraznica si sfidatoare a unor fapte sau gânduri condamnabile, atitudine care sfideaza regulile morale ale societatii, nerusinare, meschinarie, sfruntare. Este denumita în acest mod si conceptia filozofica – doctrina filozofilor cinici – care a existat, la baza având o atitudine cinica fata de societate. Cinicii  acelor vremi au fost adeptii scolii filozofice antice întemeiata de un elev al lui Socrate, pe principiul: „Sa traim conform naturii”, cu alte cuvinte – restrângere la nivelul animalitatii, cu dispret fata de principiile elementare ale moralei. A fi cinic astazi, înseamna a judeca cu un pragmatism exagerat problemele si a vedea doar beneficiul material pe care-l poti obtine, uzând de orice mijloace. Cinismul este un rau care prinde radacini în sufletul omului, alungând în totalitate sentimentul dragostei, al corectitudinii, se dezvolta cu rapiditate si creeaza o distanta între individ si cei din jurul lui. Exprimat în alte cuvinte, cinismul este ca plesnitul peste obraz cu dosul palmei, cinicul crezând ca îsi poate spala, în acest mod, sufletul, de mizeriile adunate în el. Vazut din punct de vedere teologic, cinismul este incompatibil cu credinta în Dumnezeu.

Carl Gustav Jung, în calitatea sa de psiholog si psihiatru, în cartea sa „Tipuri psihologice” scria: „Noi suntem atât de needucati, încât avem nevoie de legi exterioare si de un temnicer, respectiv de un parinte, ca sa stim ceea ce este bine si sa savârsim ceea ce este drept.” Dar ne-a lipsit si ne lipseste!

Poetul englez William Blake afirma: „Exista doua clase de oameni: fecunzii si devoratorii.” Poate fi cinicul un om fecund? Nu! El devine cu adevarat un devorator!

Filozoful si eseistul nostru, Emil Cioran, spunea: „Cinicul e mânat de o pofta aproape vicioasa a negarii, de vointa de a demasca. Exista în el ceva diabolic, un joc pervers al spiritului.” Cu adevarat, exista în sufletele oamenilor cinici graunte de rautate, de multe ori bine mascate, bine fardate.  Tot el mai spunea: „Cinicii au fost maestri în irezolvabil, caci lipsa lor de sfiala în fata cunoasterii îti trezeste imaginea unor setosi de boli incurabile.”

Cinismul este, fireste, o manifestare a cruzimii, dupa afirmatiile lui Nietzsche – „una dintre cele mai vechi desfatari ale umanitatii, pentru ca procura cea mai înalta voluptate a sentimentului puterii.” Cu alte cuvinte este similara barbarismului, animalitatii.

Poate ca viziunea lui Salvador Dali, de la sfârsitul secolului XX, se potriveste si zilelor noastre: „Nu eu sunt clovnul, ci aceasta societate, monstruos de cinica si inconstient de naiva, care joaca jocul seriozitatii pentru a-si ascunde mai bine nebunia”? Naivi am fost? Inconstienti am fost? Naivi vom fi? Orbi vom fi, inconstienti vom fi? Cum este posibil ca într-o zi sa spui: „Daca se va dovedi ca am plagiat voi demisiona” si peste câteva zile sa afirmi cu nonsalanta ca nici nu te gândesti la demisie. Unde este corectitudinea, onoarea, respectul fata de societate? Si iarasi zi-sa Fat Frumos: Am copiat? N-am copiat! Ei si ce daca am copiat? N-ai copiat si tu? De la Aristotel si Platon toti copiaza! O comisie acreditata sa judece confirma plagiatul si e imediat desfiintata. „Fat frumos” pleaca în strainatate sa reprezinte tara, fara mandat, calcând decizia Curtii Constitutionale si în consecinta, acesteia i se restrâng  atributiile. Se emit ordonante de urgenta  în serie, se fac schimbari fara respectarea procedurilor legale – nici nu mai stiu toate schimbarile fiindca ele s-au produs si se produc zilnic, în lant, un adevarat atac împotriva institutiilor statului, împotriva regulilor democratice, împotriva justitiei independente.
Tavalugul trebuie oprit! Tara are nevoile ei de care nu se mai tine seama.
   
Vavila Popovici – Raleigh, Carolina de Nord

Ura – sentimentul vietii neîmplinite

On By nelursIn Life and HealthLeave a comment

                                                            „Nu uita niciodata ca unii te pot urî,
                                              dar cei care te urasc nu te înving decât daca
                                            îi urasti si tu. Si când o faci, te distrugi.”                                                                                            R.M. Nixon

Am gasit pe internet scris despre ura: „Eu zic ca vine din educatie. Cel putin eu pâna la vârsta de 18 ani nu am facut altceva decât sa învat cum sa urasc cu adevarat… iar acum sunt un guru la treaba asta, pot purta ura pentru orice… si nu oricum.. acum o fac cu profesionalism.” Poate a glumit, m-am gândit pentru o clipa! Dar daca a vorbit serios? Într-un ziar citesc titlul: „Vremea razbunarilor”. Asa sa fie oare? Asta ne dorim?

Ura fiind un sentiment al vietii neîmplinite, dupa cum spunea un psiholog, filozof umanist german, nascut la începutul secolului XX-lea, poate duce chiar la moarte si aceasta deoarece starile sufletesti sunt cele care ne îmbolnavesc trupul. De ce sa nu ne traim viata în iubire, în daruire desavârsita, asa cum ne învata Hristos? De ce nu-i urmam sfaturile si de ce lasam ca raul sa ne distruga încetul cu încetul; de ce ne alegem drumul spre o moarte vesnica? Religia cuprinde aceste învataturi, dar pe buna dreptate se întreba Benjamin Franklin: „Daca oamenii sunt atât de rai având o religie, cum ar fi daca nu ar avea-o?” Raul trebuie evitat în viata, nicidecum „învatat”, întrucât el se opune binelui; natura noastra umana intra în contradictie cu raul care nu face altceva decât sa ne provoace o stare de inconfort, putând ajunge la disperare, revolta si chiar moarte.

Carl Gustav Jung, în cartea sa „Puterea sufletului”, ne avertizeaza asupra faptului ca privelistea urâtului suscita urâtul în suflet: „E netagaduit faptul ca rautatea celuilalt devine neîntârziat propria ta rautate, caci raul trezeste raul din propriul tau suflet”. Dar, este tot atât de adevarat ca ura îsi gaseste uneori motivatii, asa zise rationale, fara sa ne dam seama ca ea ajunge în „imediata vecinatate a raului”.

Adusa problema în vremurile pe care le traim, ura a cuprins cu fervoare societatea româneasca înca de pe vremea comunismului; cei care am trait în acea perioada am cunoscut „ura de clasa”, considerata de comunisti „combustibilul motorului progresului”. Ura ne-a fost inoculata si de atunci sufletele unora a fost schilodite. Prin diferite metode sadice a fost ucisa intelectualitatea româneasca, au fost ucisi oamenii deveniti incomozi societatii instaurate; se spalau creiere, se dorea un om nou care, de fapt, a aparut ceva mai târziu, în vremurile post-comuniste, nascut din ura si razbunare, mostenitor al certificatului de om al urii si al razbunarii. Nimic nu-i mai face placere, îl deranjeaza totul, i se pare ca toti se opun idealurilor sale de pura materialitate, pentru el vointa înseamna în primul rând dorinta de putere si lupta cu arme care ranesc si ucid oamenii corecti, blânzi, sensibili, nevinovati. Lev Tolstoi considera ca raul vine din faptul ca oamenii îsi închipuie ca sunt împrejurari în care se pot purta cu semenii lor fara iubire. Foarte adevarat!

Întrebat Parintele Galeriu în ce consta mai precis raul?, acesta a raspuns: „S-a spus ca este o stare si nu un principiu sau substanta. O stare a vointei pervertite. Sfântul Vasile cel Mare defineste raul ca o înstrainare de Dumnezeu. Cum s-a produs înstrainarea? Prin ispita adorarii de sine, prin stralucirea eului. Fiecare când gândim acum parca intuim ceva din aceasta constiinta de sine a existentei proprii, un fel de a fi al încântarii. Deci Lucifer cade în aceasta adorare de sine, facând din eul lui o realitate existenta prin sine…” Întelegem cum ideologia marxista, straina de Dumnezeu a dorit sa produca acel om nou!

Cred ca lumea de astazi, are nevoie de un idealism care sa-i redestepte constiinta legaturilor sale profunde cu universul, cu Lumea superioara a spiritelor, cea care conduce destinele realitatii vazute si nevazute. Prea ne-am obisnuit a privi numai pe orizontala si a nu ridica ochii spre cer! Materialismul a ignorat viata spirituala, a aruncat, dupa spusele lui Alexis Carrel – chirurg si biolog francez –, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie si Medicina în 1912, o „cortina” între fenomenele materiale si cele spirituale, între vizibil si invizibil, între om si Dumnezeu. Caci, stiut este, ca tot ce se petrece în mintile noastre vine din sufletele noastre, de aceea trebuie sa îngrijim de suflet, daca vrem sa ne fie în buna stare trupul.

Apartinem cu totii societatii în care traim, dar gândim diferit si ne manifestam diferit, fiecare dupa pornirile naturale ale sufletului sau, si atunci este normal sa existe si oameni carora orice nedreptate sa le trezeasca în suflete nemultumirea, revolta, sa fie înclinati spre a lua o atitudine morala sau imorala. Sinele lor nu se afla în deplin acord cu ceva, cu cineva, încep sa urasca pentru ca acesta este impulsul inimii, un impuls puternic si care poate fi la fel de puternic ca cel pe care-l pot avea pentru iubire. Ura poate începe lent cu blazare, dispret, judecata strâmba, bârfa, invidie, gelozie sau chiar discriminare. Uneori toate aceste stari trec neobservate, ca „boli mai usoare, dar netratate” (spune frumos cineva), cu timpul ele se agraveaza, se cronicizeaza si omul nu mai poate fi vindecat; el este stapânit de orgoliu, lacomie, de rautate si ura, contaminând pe cei din jurul sau. Iata de ce aceste „mici pacate” nu trebuie trecute cu vederea, ci trebuie luate în seama dintr-un început si aflata cauza care le provoaca. Efect-cauza, cauza-efect!

Marcu Ascetul, admirator al Sfântului Ioan Gura de Aur, ne  îndemna: „Lupta-te cu raul în prima faza, si nu-ti zice: el nu va birui în mine! Pe masura ce tu te antrenezi, esti deja învins.”

Începi sa urasti de cele mai multe ori atunci când ti se face o nedreptate, pentru ca ura este produsul unei vieti ranite. Când ne sunt tradate sperantele, începem sa urâm tradarea si tradatorii. Iar când se face dreptate din timp, ura dispare. Este binele care îi ia locul si odata cu dreptatea dobândita, iubirea si speranta lumineaza sufletul nostru, întunericul dispare. Dar pentru a se face dreptate, este nevoie de curaj, de lupta. Aceasta lupta se da în interiorul nostru, apoi în exterior. Cel mai nobil mijloc de lupta în exterior este cel al dialogului dus cu bun simt, gasirea unui factor comun al discutiei, ratiunea în felul acesta stapânind pornirile salbatice, animalice. La ce ne poate folosi agresivitatea animalica? Socrate spunea: „Între a face rau cuiva si a-i face o nedreptate, nu e nici o deosebire. Nu trebuie sa raspunzi la o nedreptate cu alta, nici la rau cu rau, orice ti-ar face cineva.” Da, dar pe cel care a gresit nu trebuie sa-l ajutam sa vada greseala? Oare nu trebuie sa cautam radacina greselii lui care ne afecteaza si pe noi, pentru a aplana o nedreptate, un rau? Pentru ca raul sa nu continue a exista, ar trebui sa se tina seama de legile dumnezeiesti si cele omenesti, adica de cele morale si cele juridice, iar acestea din urma ar trebui bine întocmite, bine cunoscute si respectate, pentru ca societatea sa functioneze pe principii sanatoase. Pentru filozoful Spinoza, a avea acces la ele, trebuie folosita ratiunea, care „ne conduce inevitabil la perceperea adevarului si a greselii”.

În legile bisericesti sunt cuprinse Poruncile, iar Porunca dragostei cere crestinului sa dezradacineze din suflet sau orice urma de mânie si de ura fata de semen si sa rasplateasca raul cu binele. Apostolul Pavel spunea ca legea morala e înscrisa în inima omului; Dumnezeu ne-a înzestrat cu constiinta, lasându-ne libertatea învatarii cunoasterii a ceea ce-i bine si a ceea ce este rau. Psihologii merg pe caile lor de investigare: Carl Gustav Jung ajunge la concluzia ca anumite categorii ale gândirii ne sunt date aprioric, adica înaintea oricarei experiente de viata, ele ivindu-se simultan cu primul act de gândire.

Ca în orice activitate din aceasta viata, este necesar a se actiona cu curaj si demnitate în cautarea greselilor si îndepartarea raului. Lipsa curajului duce la suferinta si la întretinerea ei; se stie doar ca oamenii lipsiti de curaj, oamenii lasi, se târasc toata viata, ca viermii pe pamânt; iar când actionam, sa ne ferim de a ne folosi de legea Talionului (dinte pentru dinte) care este, cu siguranta, dreptatea celor nedrepti, razbunarea care fericeste doar pentru o clipa. Unii spun ca suntem oameni si trebuie sa admitem ca suntem imperfecti, deci ar trebui sa fim toleranti… Da, dar cât de imperfecti suntem si cum ne afecteaza aceste imperfectiuni, conteaza! Chiar daca nu am facut nici o fapta rea, ne putem simti responsabili de raul din jurul nostru. Si cu cât suntem mai indiferenti în fata raului, cu atât suntem mai departe de prezenta binelui în viata noastra.

De multe ori tergiversam interventiile, deciziile, lamentam sau chiar nu luam în seama oamenii care aduc nepasarea, golania, mârlania, necinstea în viata noastra de toate zilele si nu luam în seama nici pericolul declinului societatii în care traim sau, începem sa-i judecam târziu, de multe ori în lipsa, atunci când ei nu mai sunt printre noi, spre a ne aduce argumentele lor, a-si ispasi pacatele. Si resemnati, spunem: „Dumnezeu sa-i ierte!” Este bine ca invocam aceasta iertare crestineasca pentru cei care ne-au facut si ne fac viata un iad, dar de ce sa nu luam atitudine atunci când ei sunt printre noi si când se mai pot mântui, iar noi sa îndreptam lucrurile, sa putem rasufla usurati ca s-a facut dreptate la timp si sa mergem cu curaj si speranta înainte în aceasta viata? Unii cred ca sentimentul acesta al urii apara uneori societatea de distrugere prin exacerbarea anumitor instincte, ura fiind considerata în acest caz, ca o lupta pentru dreptate, pentru apararea celor „sfinte” dobândite de-a lungul generatiilor. Poate au dreptate!? Dar aceasta lupta nu o putem duce cu armele binelui? Cu siguranta nu avem dreptul sa dormim! „Desteapta-te române!” sa ne fie mereu în minte.

În cartea: „România încotro” Gheorghe Popa ne vorbeste despre inegalitati, contradictii si nedreptati, sugerându-ne a le limita prin dreptate sociala, prin legi bine stabilite. Dar pentru aceasta  trebuie sa existe, ne spune, „un anumit nivel general de spirit civic si responsabilitate sociala”, adica sa existe procesul educativ, si propune ca „în fruntea organismelor sociale centrale de decizie, actiune si comanda, sa fie oameni de calitate din punct de vedere moral, profesional si politic”, în mod contrar, deteriorarea sociala poate sa înceapa si sa se dezvolte „de la cap” si da exemplu coruptia. Heinrich Heine spunea clar si fara echivoc: „O natiune nu poate fi regenerata daca regimul ei nu dovedeste o înalta forta morala”.

Si ne mai întrebam cum a ajuns omenirea la atâta ura? De ce ura pare sa domine astazi societatea româneasca? Trebuie sa remarcam ca Alegerile recente din România si Criza economica au la baza criza morala prin care trece Romania si motivul principal este acela ca nu am judecat suficient, nu ne-am limpezit mintile si am neglijat trecutul. Unora le-a fost teama ca îsi pierd posturile, altii averile dobândite ilicit si astfel au facut tot posibilul sa ignore sau chiar sa îngroape trecutul. Noroc de scriitorii, istoricii si jurnalistii care nu s-au lasat intimidati si cu mult curaj au facut dezvaluiri (dar nu suficiente!), pentru a lasa o fresca a vietii în comunism, si a celei post comuniste. Si în al doilea rând, ne-am obisnuit sa dam în cap elitelor, de la care am putea învata ce fel de atitudine sa adoptam în fata unor situatii, de criza morala.

Este tot atât de adevarat ca pentru unii, ura constituie o adevarata placere, o hrana a sufletului. Romanticul poet englez George Gordon Byron spunea ca „oamenii iubesc în pripa, dar urasc linistit pâna la moarte”. Si-atunci, sa fim buni, iubitori sau sa urâm? Sa alegem a trai cu iubire, sau cu ura si razbunare? Pitagora, considerat unul dintre cei mai mari legiuitori ai antichitatii grecesti spunea de pe atunci ca viata cumpatata, în slujba binelui si a dreptatii, trebuie sa stea la baza alcatuirii politice a unui stat.

Din Scriptura aflam ca Dumnezeu este plin de bunatate, Dumnezeu este iubire! El fiind sursa bunatatii, bunatatea Lui ajunge la noi prin rodirea Duhului, prin comunicarea si împartasirea caracterului lui Hristos în noi, pe care o face Duhul Sfânt. „Cine se scalda în sfera bunatatii, a iubirii macar pentru câteva clipe, simte o stare de fericire, de multumire, de linistire…” Cu totii am simtit bunatatea, iubirea, am simtit cum aceste stari înalta spiritul uman. Dar pentru a atinge acest punct, este necesar sa ducem o lupta cu noi însine si cu cei care ne violeaza comportamentul moral cu un tupeu nemaipomenit si cu ignorarea normelor religios-morale dar si a celor juridice; sa avem în vedere totodata armonia care exista între bunatate, iubire si dreptate, din gesturile lui Iisus Hristos care a plâns pentru oameni, a murit pentru noi, dar tot El a luat biciul în Templu si nu a ezitat sa-i numeasca pe unii ,,morminte varuite”. Si… sa acceptam lipsa contradictiei între bunatate si pedepsirea onesta a raului, pentru ca ,,Domnul este bun si drept”, iar acestea doua se gasesc într-o perfecta armonie în natura divina: ,,Dreptatea si pacea se saruta” (Psalm 85.10b).

Pr. Prof. dr. Nicolae V. Dura vorbind despre Normele juridice si Normele religios-morale într-o carte a sa, arata ca „legatura osmotica între drept si morala, între ce este drept si ce este bine (bun), între drept si religie etc. este adeverita nu numai de realitatea istorica a vietii umane, de ieri si de azi, cât si de unii teoreticieni ai dreptului, de unde deci si concluzia fireasca: nu trebuie sa existe drept fara morala, fara afirmarea principiilor unei morale umaniste, sanatoase, care sa aiba întotdeauna în vedere binele, dreptatea si echitatea, valori scumpe umanismului…”

Îmi amintesc, da, mergeam pe drum… Fusese ultimul drum facut în tara mea… Era seara unui anotimp care-si dezbracase frumusetea, aratându-si goliciunea stranie… Strada avea trotuarele înguste, masinile parcate înghesuit, nereglementar, îngustând si mai mult aspectul strazii, arborii desfrunziti, cu crengile ciunge, trunchiurile rasucite, totul dând impresia de boala, de sfârsit de viata… Si fulgii albi cadeau din cer ca o compensatie a urâtului din preajma… Ningea în acea luna a iernii… Era haosul ninsorii, asemeni haosului din inimile semenilor, iar dupa acest haos se poate asterne un strat minunat, unitar de zapada, îmi spuneam… Comuniunea fulgilor, a inimilor noastre… Dreptatea, binele, armonia în care trebuie sa ajungem sa traim, caci stiut este ca numai ea aduna, pe când discordia, ura, nu fac altceva decât sa dezbine. O lumina se aprindea în mintea mea obosita: Un crestin nu trebuie sa-si piarda speranta… Emil Cioran o numea „astrul inimii”! În „Jurnalul de idei”, Constantin Noica exprima poematic: „În mitul Pandorei ramâne speranta, ca ultim demers uman, cel mai adânc. În fundul cutiei Pandorei este tresarirea la viata, o pâlpâire, o palpitatie.” Si-n fata ochilor îmi aparea figura severa si totodata blânda, privirea patrunzatoare a lui Octavian Paler, rostind convingator: „Speranta se organizeaza, nu se asteapta!”

Vavila Popovici – „Articole si eseuri” – vol. I, ed. 2010

ROMÂNII „VII” SI ROMÂNII „MORTI”. GRESELI SAU TRADARI

On By nelursIn Ministry1 Comment



…Dupa un Referendum în care aproape 90% dintre românii VII (adica, dintre cei care au iesit la vot, sa-si afirme, ferm, opinia!) l-au trimis „la plimbare pe mare”, pe Golanul-Sef (adica, circa 7 milioane si jumatate au votat pentru DEMITEREA lui Traian Basescu) – nimeni, dar ABSOLUT NIMENI! –  nu poate afirma NIMIC despre eficienta votului acestora!!!

Este o situatie imposibila, complet absurda.

Din ce pricini?

1-În primul rând, pentru ca USL-ul a facut sluj în fata lui alde  Martin Schultz (Victor Ponta-Naum ACCEPTÂND DE NEACCEPTATUL, pentru români si, în general, pentru orice natiune civilizat-europeana: PRAGUL DE 50%+1!!!)…Schultzul, presedinte al PE… – …adica, cica, al bezmeticilor care „dreg”(?!) si strica si învârt si încurca toate itele, pe la UE!
„Presedintele PE, Martin Schulz, este de parere ca Uniunea Europeana este <<putin prea tacuta>> în legatura cu situatia din România, dupa suspendarea presedintelui Traian Basescu, conform unui interviu acordat ziarului Le Monde si citat de AFP.

(…)<<Comisia Europeana trebuie sa îsi faca treaba. Trebuie sa evalueze, sa faca propuneri, sa verifice daca sunt încalcate normele de drept europene. Un prim-ministru care are o larga majoritate poate schimba Constitutia tarii sale, dar nu poate lua masuri care sa intre în contradictie cu regulile si valorile noastre>>, a precizat presedintele PE, citat de Mediafax, adaugând ca demiterea lui Traian Basescu este <<foarte dubioasa>>:<<Înlocuirile rapide care au avut loc în fruntea mai multor institutii din România sunt cel putin stupefiante. La fel ca si tentativa, aparent structurata si planificata, de demitere a presedintelui Traian Basescu. Este foarte dubios din punct de vedere politic, dar este legal>>” – cf. art. Presedintele PE: Discutia cu Ponta nu a fost cea mai prietenoasa dintre cele avute pâna acum, din 11 iul 2012, 20:0, pe RTV.net.

…Daca “stabul” de la UE zice ca niste actiuni dintr-o tara sunt „legale”,dar…”dubios/stupefiant de rapide” – înseamna ca România nu are ce cauta  în UE! –  în aceste structuri de birocrati imbecili – care, probabil, pentru a se lamuri asupra unui lucru (petrecut într-o tara membra a UE, iar nu de pe…Marte!), ar avea nevoie de câteva secole! Or, românii au sila sa mai si rosteasca numele acelui golan si derbedeu sadic…si nu peste un secol, CI ACUM, PE LOC, ÎL VOR FACUT DISPARUT! La Târgoviste… – …sau, poate, crestineste –  doar plecat, definitiv, din „bataia ochilor lor”, sau dincolo de granitele Gradinii Maicii Domnului.

Se zicea ca, în România, birocratia atinge limite/stadii ametitoare. NU! Hotarât lucru, recordurile de „melceala” a deplasarii mentale si hârtogaresti le doboara, rând pe rând, UE-ul!!!

…Ce „valori” aveti voi, masoni de doua parale? Melcul si Broasca Testoasa? Si o mai faceti si pe stapânii de plantatie, cu popoarele Estului European…! Puah!!!

2-…Oricum am învârti, însa, lucrurile – Victor Ponta-Naum si Crin Antonescu nu aveau dreptul moral sa accepte „pragul”, ipocrit si ticalos, al celor „50%+1”. Cum nu aveau nici dreptul moral sa înceapa un REFERENDUM (care nu este o joaca, ci expresia vointei EXASPERATE, a unui popor întreg!), pâna nu-l gândesc, planuiesc si pregatesc, pâna în cele mai mici amanunte!!! CUM POTI, SPRE EXEMPLU, SA ÎNCEPI UN REFERENDUM, AVÂND DOAR LISTELE RECENSAMÂNTULUI DIN 2002, SI NU SI REZULTATELE RECENSAMÂNTULUI DIN …2011, PENTRU 2012?! ZECE ANI DE MOARTE SI DE SCADERE (GRAVISSIMA!) A NATALITATII POPORULUI ROMÂN!!!

Cum adica, voi, uselistii, acceptati sa voteze, pentru paduchele vâscos de Basescu, SI MORTII DIN MORMINTE…?! Si acceptati ca aceasta reptila oribil de jegoasa, în tricoul ala albastru cu…”aura de slin”, sa se faleasca (ptiu! – spurcaciunea pamântului!!!), pe toate ecranele TV, ca „face ceva” pe votul a sapte miloane si jumatate de români VII , care au votat pentru operatiunea de „ecarisaj”,  la Cotroceni (ba, chiar, opt milioane si aproape jumatate, daca-i socotim VII si pe idiotii reptilini, care au votat „PENTRU”…ramânerea lui Basescu, la Cotroceni…!), pentru ca el are, de partea lui, MORTII?! Adica :

a-…„MORTII  TACARETI”  – …cei pe care Basescu-ANTIROMÂNUL+Viktor Orban-MAGHIARUL CEL OBRAZNIC (da-da, premierul maghiar Viktor Orban, fata de actiunea caruia, de amestec în REFERENDUMUL ROMÂNILOR, si poruncind, în România, neparticiparea cetatenilor români de etnie maghiara, ca la Székesfehérvár, în cocioaba lui ta-su… –  n-am auzit ca dl prof. Andrei Marga, Ministrul de Externe al României, sa fi înaintat NICI MACAR O REBEGITA NOTA DE PROTEST! – …d-apoi sa mai si rupa, IMEDIAT, relatiile diplomatice cu Budapesta!!! – …ne comportam atât de…ULUITOR DE UMILITOR SI SCÂRBOS DE NEDEMN, de parca am fi, si azi, în 2012, serbi pe mosiile grofilor… „hun-gari”!!!)  – I-AU ÎMPIEDICAT SA IASA LA VOT!!!

Actiune care DEJA este suficienta, pentru ca Jegosul-Sef, Paduchele-Sef sa intre la „mititica” (iar UE sa-l ia de urechi pe secatura de Orban! – …da-da, vezi sa nu…!), cu care EL ne ameninta, în enorma-i nesimtire, caracteristica „SECTEI  PEDELEILOR”! –  pe noi…!

Dar „MORTI TACARETI” sunt si  românii din Ardealul dominat, în aceste zile, nu de statura eroica a lui Avram Iancu, ci de staturile de gnomi cocosati ale popii Tökes, respectiv

a …premierului MAGHIAR Viktor Orban! – …dar si MAJORITATEA (JALNICA!) A TINERETULUI nostru, TOTAL iresponsabil, care se târaste, din discoteci, spre punctele de votare, la ora… 23 fara zece minute!!!
Si mai exista  „categoria funebra” a:

b-…„MORTILOR…BIROCRATICI”!!! „MORTII VII”, precum vampirii!!! Adica, cei pe care uselistul, aparent „tândalos”, în realitate, SCANDALOS! (noi banuim, cu temeiuri tari, ca nu e prost, ci este câtumai TRADATORUL!), Ministru al Administratiei si Internelor: IOAN RUS! – îi tine în scriptele/listele de votare, desi ei au raposat de ani buni…îi tine pe listele de votare, desi putea, în câteva zile, sa finalizeze documentele recensamântului din 2011 si sa ne ofere liste „curate”, cu românii cei INTEGRAL VII – pentru Referendumul din 2012!!!

…Noi propunem DEMITEREA IMEDIATA a acestui …„co-jeg” al lui Basescu – IOAN RUS, sub acuzatia de subminare/sabotare fatisa, premeditata, a Referendumului din 29 iulie 2012 – încalcându-si, astfel, atributiile fundamentale ale postului sau ministerial!!!

…În rest, daca PADUCHELE-SEF va fi aparat, în continuare, de „damblagiii” de la CCR (de tipul „handicapatului de gradul I”, Augustin Zegrean...MILIONAR PEDELIST, ÎN EURO!!!) si-si va plimba, sfidator si mârlan, în continuare, putoarea-i de sconx, pe sub nasurile noastre, cu narile însângerate de atâta asteptare, în umilinta nedreapta… – …apoi, noi, cei cca 90% dintre votantii de duminica, 29 iulie 2012, îl asteptam sa vina, de la Olimpiada, drept la Târgoviste, pe ALIN GEORGE MOLDOVEANU, „tragatorul român care a cucerit, luni, medalia de aur, în PROBA DE PUSCA CU AER COMPRIMAT 10 m, la Jocurile Olimpice de la Londra, cu 702,1 puncte”…Ne-om socoti si ne-om întelege noi, cumva, cu …Campionul la Tir!!!

…Si ne vom ruga ÎMPARATULUI CERESC (…nu vreunui gunoi, ceva, venit sau…”statut”, din/în “neagra strainatate”!), precum “de demult”/din demult se rugau, cei “patru juzi din patru sate”, ai genialului GOGA:

“(…)Luminate împarate! Scriem carte cu-ntristare, Ne-au luat pasunea domnii, fara lege si-ntrebare…Semne-avem, si-n miezuine le-au fost pus de mult batrânii, De pe când în tara asta numai noi eram stapânii…Nu mai sunt acum pe câmpuri, toate le-a sfarmat dusmanul, Si pe Ionut al Floarii ni l-au prapadit, sarmanul.Ne mor vitele-n ograda si ni-e jale noua foarteSI, -NALTATE ÎMPARATE, NOI N-AM VREA SA FACEM MOARTE!Dar ne vrem mosia noastra, vrem si pentru mort dreptate!Ale înaltimii-tale, slugi supuse si plecate…”

…NOI N-AM VREA (pentru ca suntem CRESTINI!)!!!…dar daca TREBUIE…
Din pacate, n-ar fi pentru prima oara, ÎN ULTIMELE DECENII. De data asta, însa, nu va fi un ASASINAT – CI JUDECATA DREAPTA!!!
prof. dr. Adrian Botez

Un adevarat castel irlandez – leagan de cultura în capitala Arizonei

On By nelursIn CultureLeave a comment

În inima capitalei statului Marelui Canion, pe Central Avenue, a aparut recent un edificiu în forma de castel irlandez. Originala cladire construita pe patru nivele, sediul unei superbe biblioteci irlandeze, a costat – potrivit declaratiei doamnei Patricia Prior, directorul Centrului Cultural Irlandez din Phoenix – nu mai putin de 3,5 milioane de dolari, suma acoperita în totalitate din donatii private.
Pentru a o face cât mai distincta în peisajul arhitectural si cultural din Arizona, artizanii acestei institutii au folosit 22 de tone de piatra „limestone” adusa tocmai din County Clare, Irlanda, cu care a fost placata fatada cladirii, gratie priceperii si coordonarii a doi iscusiti „master stone-masons” irlandezi – manageri ai companiei „Irish Natural Stone Ltd”, veniti aici special pentru realizarea proiectului.
„Mc Clelland Irish Library”, denumita astfel datorita celui care a pus bazele înfiintarii ei, domnul Norman Mc Clelland, fondator si director executiv al firmei „Shamrock Foods Co.”, pune la dispozitia consumatorilor de cultura peste 6.000 de carti scrise de autori si poeti irlandezi. De asemenea, biblioteca gazduieste partituri muzicale, CD-uri cu muzica irlandeza si celtica, manuscrise, fotografii, expozitii, cât si un numar considerabil de filme. Un aspect remarcabil este faptul ca institutia dispune de toate resursele necesare pentru identificarea liniei genealogice a celor interesati. Astfel ca toti cetatenii din Arizona de nationalitate irlandeza curiosi sa afle detalii despre originea lor, o pot face prin intermediul acestei biblioteci. Cladirea dispune de asemenea, de o încapere destinata celor care doresc sa studieze instrumentele muzicale traditionale irlandeze.
Dupa populatia de origine germanica, irlandezii sunt cel de-al doilea grup etnic din Statele Unite. Potrivit statisticilor, aproape 37 de milioane de americani (12% din populatia SUA) au radacini în Irlanda. Astfel, populatia diasporei irlandeze din SUA este de sase ori mai mare decât cea a Irlandei. În Arizona exista în momentul de fata un numar de peste 5.000 de persoane de origine irlandeza, din rândul carora face parte si senatorul John Mc Cain.
„Daca reusim sa transmitem o frântura din mostenirea noastra culturala unui numar mic de oameni, acestia la rândul lor o vor transmite mai departe” – afirma Patricia Prior, directorul Centrului Cultural Irlandez.
Biblioteca „Mc Clelland Irish Library” din Phoenix si-a deschis portile în luna iulie 2012, functionând cu program limitat în lunile iulie si august, urmând ca inaugurarea oficiala sa aiba loc pe data de 29 septembrie a.c.

Iata cum literatura, muzica, traditia, ansamblul valorilor culturale ale popoarelor lumii dainuie în sufletul comunitatilor din diaspora, indiferent unde ar vietui, asigurându-le continuitatea prin initiative de acest gen, devenite adevarate izvoare de cunoastere si leagane culturale nationale.

Octavian D. Curpas
Phoenix, Arizona
iulie 2012

GOLANUL SI „DEMOCRATIA”

On By nelursIn HistoryLeave a comment

…Atâta risipa de energie nationala, în aceste zile, care preced referendumul din 29 iulie 2012…atâta frasuiala si cotonogeli pe sub masa, de sa juri ca va începe un razboi civil, în România cea de tot pasnica!

Si de ce toate astea? Pentru ca, se zice, rituos si stupid: „trebuie sa respectam regulile democratice”…!!!

…Pai, daca democratia este doar un „joc cu reguli” (…dar ce-ar fi sa ne ocupam, în scurtul ragaz al vietuirii noastre, pe acest Pamânt, nu de JOCURI, ci de TREBURILE CELE SERIOASE SI ETERNE, daca tot a vrut soarta noastra sa fim OAMENI –  …iar nu JAVRE SI COTOI?!)?!), si, totusi (sau: mai cu seama!), consuma tot ce are mai bun, din punct de vedere energetic, un popor! –  ÎNSEAMNA CA ESTE O FORMA DE ORGANIZARE SOCIALA EXTREM DE DEFICITARA SI CHIAR SINUCIGASA/AUTO-GENOCIDICA!

Cum, adica? Sa desfasori steagurile unui adevarat razboi national, pentru a alunga o javra ordinara, pripasita într-o casoaie anodina, numita „palatul Cotroceni”?! Noi socotim ca un picior în dos, dat acestui derbedeu ordinar si jalnic – este/ar fi arhisuficient, pentru a rezolva problema conducerii României!

…Cum, din pricina unui derbedeu, a unui golan de doi lei gramada, sa tulburam viata si linistea unui popor de cca 20 de milioane?! Este nefiresc si absurd!

„L-au ales 5 milioane de români!” Ceeee?! Cum adica: votul asa-zis „democratic” face ca 5 milioane de golani, de tigani „cu fulgi în bot” (vorbesc de membrii infractionali ai acestei etnii, nu generalizez! – …si, în definitiv, astfel de „tigani” sunt si multi, MULT PREA MULTI! – dintre „românii” de azi!!!), de betivi si analfabeti, sa decida cine conduce o tara si un popor – si, mai ales, un Neam, din care s-au nascut un Boirebista si Decebal, un Stefan cel Mare si Mircea cel Batrân, un Mihai Viteazul, un Horea si Crisan si un Tudor din Vladimiri, un Balcescu si un Cuza, un Eminescu, Cosbuc, Goga ori Blaga, un Grigore Moisil si Traian Vuia, un Enescu, Teslea, Octavian Paler etc.?! VOTUL LUI MOISIL, EMINESCU ORI HENRI COANDA SI EMIL CIORAN ORI OCTAVIAN PALER…etc. –  SA FIE EGAL CU AL UNUI GOLAN, TÂMPIT SAU BETIV NOTORIU…dar aparati, si tâmpitul, în tâmpenia lui, si betivul ori golanul, în betia si golania lor, de un…”JOC”?! JOCUL DEMOCRATIC!

PTIU!!! Faina treaba!

Suntem sanatosi la cap, oare, oameni buni?! Nu cred…mai ales cei ce se pun chiar „chezasi” pentru aceasta aiureala grotesca!!!

…E cazul ca lumea sa reflecteze la aceste aspecte funambulesti si hidoase, chiar cu iz macabru, care obliga cca 20 de milioane de oameni (printre care exista medici asemeni Vindecatorului/Taumaturgului Hristic, ingineri geniali, profesori si preoti cu cea mai înalta misiune terestra, aceea de a creste si îngriji samânta trupului si Duhului Uman…meseriasi împatimiti de mestesugul lor, ba chiar si magistrati luminati!) – …si, toti, o, Doamne, TOTI! –  sa se prefaca seriosi, chiar gravi ca niste mumii, când se pregatesc sa dea afara din ograda tarii un golan murdar, un gainar spurcat, un derbedeu gretos.

Nu se poate continua asa – mai ales ca, daca vom continua asa, toti smecherii lumii (ca nu duce lipsa lumea, mai ales „UE-lita” – FALSA SI UCIGASA „EUROPEANA ELITA”!!!) ne vor „încaleca”, sclaviza si aneantiza – PENTRU CA LUAM ÎN SERIOS O PROSTIE ABSURDA.- anume croita pentru tari/popoare stra-vechi, pasnice si visatoare, cum este a noastra/al nostru!!!
E cazul sa ne grabim a ne cauta si gasi, precum a facut-o Titu Maiorescu, în veacul al XIX-lea, în conditii la fel de vitrege si de maxima urgenta morala, precum cele de astazi – ELITELE DE DUH ALE NEAMULUI ROMÂNESC!!!

…E timpul sa cream, daca nu un REGIM TEOCRATIC (în contra caruia Masoneria este grozav de aprig pornita!), macar O CONDUCERE NOOCRATICA! Macar O REPUBLICA PARLAMENTARA AUTENTICA!

Nu trebuie sa ne dam înapoi de la nimic care sa ne fereasca, pe viitor, de a ne pune, toti, în situatia de culme a ridicolului: sa mobilizam 20 de milioane de oameni onorabili (majoritatea…!), pentru a scapa de UN SINGUR derbedeu, de UN SINGUR golan smecher, care-si râde de noi! Sa nu ne mai amarâm, gândindu-ne ca râsul lui de tâmpit aiurit este „alimentat” de alde…”Merkaloaia” si nen’tu Barosso, care stiu despre România cât stim noi despre planeta Saturn! Si le pasa de ea cât atâta! – …afara de jaful/jefuirea ei ginghis-hanic/a!

…Personal, ne-am supune si unei DICTATURI PARLAMENTARE! Pentru ca ignorantii nu stiu ca sensul originar al cuvântului „dictatura” este foarte aproape de câmpul semantic al „Mântuirii/Salvarii din Pericol de Moarte” (si „agricultorul” Cincinnatus a fost dictator[
]!) – si orice dictatura, în rostul ei vechi, dura doar cât dura primejdia de moarte, pentru „polis”-ul/Cetate!

Evident, cei ce se tem, cica, de „dictatura”, se tem, de fapt, de „tiranie”! Da, aici ar avea perfecta dreptate: nu se poate îngadui unui dement sa-si joace „tropotica” asa-zisei „democratii” de mucava, pe spinarea si întru distrugerea unui Neam prea putin (ori prea lent!) reactiv, întru vitalitatea sa biologica si de Duh!

…Pâna una-alta, pâna ne descoperim si le punem în rânduiala (si sub lege!) ELITELE VIITOARE (cele îndelung si întelept alese si spre folosul cel obstesc rânduite, de catre vechile elite… – …acum, atât de discrete si dispersate, DAR NU INEXISTENTE, cum ar vrea dusmanii nostri sa credem!!!!), sa ne facem vânt, cu nadejde în Dumnezeu, pentru a-l pricopsi pe golanul pripasit (prin vointa falselor elite si, mai ales, prin TIRANIA STUPIDA A MAJORITATII!) CU UN SUT SANATOS, DREPT ÎN DOS!!! Sa se dea de-a berbeleaca, pâna dincolo de hotarele Gradinii Maicii Domnului, el si toata familia lui (biologica si i-morala) de golani si derbedei – pâna la Judecata de Apoi!

…Mars, javrelor jegoase si leproase! Aici este Imperiul Celest al Tarabostes-ilor, al Celor cu ALBE CUSME, tuguiate/suite pâna în nori!!!

…Dupa ce faceti aceasta curatenie – aveti grija, confratii mei VALAHI, Paznici ai Sfintei GRADINI, sa nu mai rostogoliti alte spurcaciuni, spre poalele Kogaionului Sfânt, ale Muntelui Ascuns în propria-i CURATIE DE DUH!!

prof. dr. Adrian Botez

———————————-
Note:
1 „(…)Totodata schemele de gândire si de comportament s-au polarizat în jurul principalului model colectiv, îmbratisat de cetateni. în acest model colectiv sau ideal uman s-au condensat, s-au decantat reprezentarile esentiale, schemele de gândire, valorile. În timpul Republicii, acest model colectiv a fost întrupat de CINCINNATUS, consul si dictator  (republican,adica magistrat unic si extraordinar, desemnat numai pentru o perioada de sase luni), în secolul al V-lea î.e.n. Cei care au venit sa-l înstiinteze ca a fost desemnat dictator, pentru a salva Roma dintr-ograva criza militara, L-AU GASIT TRUDIND LA PLUGUL LUI SI LUCRÂNDU-SI SINGUR OGORUL (s.n.). Cincinnatus si-a sters sudoarea, care îi cadea pe ochi, si si-a îmbracat toga praetexta, vesmântul magistratilor (LIV., 3,26, 7-l2; EUTROP., 1,17). Prin urmare, Cincinnatus era închipuit ca un brav militar si un destoinic general, barbat modest, pasionat de osteneala pe propriul sau pamânt. EL ASOCIA, ÎN PERSOANA SA, CELE MAI ÎNALTE VIRTUTI SI DEMNITATI CU MUNCA MODESTA, ÎNSA FOARTE UTILA, PE OGORUL SAU. DE ASEMENEA EL,REPREZENTA UN EXEMPLU VIU DE DISCIPLINA. DESI PATRICIAN, DATORITA JOCULUI SOLIDARITATILOR CIVICE, DE DIFERITE OBÂRSII, CINCINNATUS A DEVENIT SI IDEALUL UMAN AL PLEBEI ROMANE (…)” – cf. Eugen Cizek, Istoria literaturii latine, vol. I, Societatea “Adevarul” S.A., 1994, p. 31.

Suferinţa

On By nelursIn Biblia, Credinta, Educatie, Familia, Incurajare, Natura UmanaLeave a comment

O durere, care ne intrigă nespus de mult!

Auzim si cunoastem multe istorii  despre suferintele prin care trec oamenii. Un copil nascut cu infirmitati, bolile incurabile de care sunt cuprinsi,  tregedii în urma unor accidente rutiere, neîntelegeri în familie, divortul sau pierderea serviciului,   ratele la care nu mai facem fata, pentru case, masini sau alte bunuri luate pe credit.
Toate acestea nu fac altceva decât  sa ne produca mari suferinte, care adesea duc  la aparitia depresiei si a altor boli care ne chinuie trupul.

Pe bună dreptate, oamenii sunt tot mai contrariati si se intreabă de ce ingăduie Dumnezeu astfel de incercări in viata lor. De ce un Dumnezeu si un Tată bun lasă ca  copiii Săi să treacă prin suferinte ata de chinuitoare? Si incep să se indoiască tot mai mult  de El (de bunătatea Sa, de dragostea Sa si chiar de puterea Sa) Continue reading “Suferinţa” →

De vanzare cumparare – familii la comanda

On By nelursIn Life and HealthLeave a comment

ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA
Str. Cetatea Ciceiului nr. 23, sector 6, Bucuresti
Tel. 0745.783.125 Fax 0318.153.082
http://www.alianta-familiilor.ro
office@alianta-familiilor.ro

26 iulie 2012

DE VANZARE CUMPARARE – FAMILII LA COMANDA
La inceputul Mileniului III, ca nici odata in istorie, familia e de vinzare si cumparare. Se poate face la comanda. Se vorbeste, scrie, si dezbate mult despre redefinirea ei. Ce defineste familia? Aspectul ei biologic, aspectul relational, sau o combinatie a acestor doi factori? Mai sunt si alti agenti care o definesc? Ne aflam, se pare, intr-un context in care tendinte sinistre graviteaza parca inevitabil spre redefinirea familiei naturale, definita in mod traditional ca fiind constituita dintr-un barbat si o femeie casatoriti si cu copii. Aspectul biologic a fost, de la inceputul speciei umane, trasatura definitorie fundamentala si aproape exclusiva a familiei naturale. Factori care acum o generatie nici macar nu aparusera pe orizont incep, insa, sa infuenteze tot mai mult definirea familiei. Pe linga aspectul biologic, se reliefeaza tot mai agresiv si aspectul intentional, relational si tehnologia moderna. Acesti factori exercita presiuni asupra societatii sa elimine definitia biologica a familiei si sa o inlocuiasca cu factori noi.

Despre acest subiect vorbim astazi. E vorba de familia “moderna”, facuta la comanda, asemenea unor pantofi sau a unei rochii de mireasa. E vorba de ceea ce sociologii din ultimii 10-15 ani denumesc tot mai frecvent “familia intentionala”, (in literatura de specialitatea “intentional family”) adica familia planificata, proiectata dinainte asemenea unui tunel, si nu cea spontana izvorita din sentimentele de dragoste reciproca a tinerilor casatoriti ori din instinctul natural spre procreare a fintei umane. Stiri despre acest fenomen apar si au aparut des in ultimii 10-15 ani fara insa ca cititorul de rind sa le priceapa sau sa le poata asimila ori sa le dea sens. In toamna, Institute for American Values a publicat un studiu comprehensiv privind redefinirea familiei, identificind mai multe variante ale “familiei intentionale” si factorii care tind spre redefinirea ei.

Intitulat One Parent or Five, A Global Look at Today’s New Intentional Families (“Unul sau cinci parinti, a privire de ansamblu asupra noilor familii intentionale”), studiul a fost facut de Elizabeth Marquardt, sociolog si autor prolific privind familia ca fenomen uman si institutie sociala. In acest studiu, ea reliefeaza trendurile actuale in familiile intentionale: ce defineste un parinte, biologia sau intentia? Mamele sau tatii mai au vreun rost?  Ce e mai imprtant pentru cresterea unui copil, structura familiei ori factorii biologici? Pot copiii creste normal chiar daca au parinti “multipli”? Le lipsesc copiilor parintii naturali? Sunt poligamia si poliamoria daunatoare sau sanatoase pentru copii? Este posibil ca crearea de familii la comanda sa insemne de fapt insasi mercantilizarea familiei? La aceste intrebari raspunde autoarea in cele 72 de pagini ale studiului ei.

Intilnim tot mai des in rezolutiile si studiile Parlamentului European si ale Consiliului Europei notiunea de familii intentionale, cu toate ca inca nu sub acest nume. In toamna a aparut in proiectul de tratat al drepturilor copilului editat de Consiliul Europei si impotriva caruia am scris si v-am informat atunci. E vorba de parintii sociali, adica de “familii” fundamentate nu pe legaturi biologice intre parinti si copii ci pe relatii de convietuire intre adulti.

Notiunea  de “familie intentionala” a aparut in anii 90, dar sub terminologii diferite. A aparut in deciziile judecatoresti privind mamele surogat. Apoi a devenit o tema favorita de cercetare si publicatii pentru sociologi. Adeptii “familiei intentionale” sustin ca “planificarea si pregatirea pentru nasterea copilului, nu casatoria, constituie elementele esentiale in determinarea celui care este sau nu este parintele intentional” al noului nascut. Tatal copilului nu este neaparat fiinta biologica care i-a dat viata ci persoana care in mod intentionat ii acorda asistenta si ii poarta de grija. Dupa ei, familia naturala e irelevanta, asa cum sunt si relatiile biologice si de singe. Conteaza mai mult “familiile constituite prin alegere”, alegerile facute de adultii care se asociaza sa traiasca impreuna.

Studiul lui Elizabeth Marquardt identifica patru tipologii sau tipuri de familii: (1) familia monoparentala (unde exista doar un singur parinte); (2) familia constituita din doua persoane adulte; (3) familia constituita din trei persoane (poligamia si poliamoria); si (4) familia constituita din patru sau cinci persoane.

Familia Monoparentala
 
 
Exista mai multe tipuri de familii monoparentale: (1) mama intentionat necasatorita; (2) tatal intentionat necasatorit; si (3) conceptia post-mortem.

Emanciparea sociala a anilor 60 a generat familia manoparentala, in special in rindul tinerelor care doreau cariera si copii dar nu casatorie. Tinerele care prefereau sa traiasca singure, cu un copil sau doi pe care sa-i creasca singure. Gindeau ca micutii se pot dezvolta bine si fara un tata sau barbat in casa. Au conceput prin inseminare artificiala. Barbatii au profitat de noua moda pentru a-si vinde materialul genetic, facilitind astfel familia monoparentala, numita in studiile sociologice single mother by choice. Media de elita a promovat aceasta familie, portretizind-o ca una cool si preferabila casatoriei si familiei traditionale. Asa incit copiii au primit de la mamele lor alti frati si surori, dar nu tati. De citiva ani incoace, insa, trendurile au inceput sa se inverseze. Dupa o generatie, tinerele devenite mame isi sfatuiesc propriile ficele, ele la rindul lor ajunse la virsta casatoriei, sa opteze pentru casatoria traditionala, cu sot si tata in camin. A creste singura un copil sau doi este dificil, spun ele.

Un alt tip de familie monoparentala e tinarului necasatorit care traieste singur cu copilul sau copiii lui. Astfel de barbati isi fac si ei familii la comanda, folosind mame surogat. Fenomenul acesta e intilnit mai des in America de Nord, Marea Britanie si India. Barbatii cumpara ovule, le incubeaza in pintecele unei mame surogat contra cost, iar cind copilul se naste, devin, legal, tati. Cum era de asteptat, traficul in ovule si servicii de surogat s-a intensificat mult in ultimii ani.

Conceptia post-mortem se intilneste mai rar si consista in conceptia unui copil din sperma unui barbat decedat. Dupa moartea fizica a barbatului, sperma mai supravietuieste 36 de ore, ingaduind medicilor sa o preleveze si sa o inghete. Cazuri bizare au aparut in Dallas si Rusia unde parintii si prietenele barbatului decedat s-au dat reciproc in instanta pretinzind sa fie “proprietari” ai spermei decedatului cu scopul de a-si concepe un nepot sau o fica.

Familia cu doi parinti

In aceasta categorie intra, pe linga familia naturala si traditionala barbat-femeie, asa numitele familii constituite din persoane de acelasi sex. Acest ultim tip de familie e tipul clasic de familie unde legaturile biologice intre parinti si copii sunt eliminate. Copiii cresc intr-un context relational nebiologic, intr-un cadru ales de adulti. Doar unul dintre parteneri e parintele biologic al copilului sau al copiilor, iar celalat nu. Copiii crescuti in astfel de camine tind sa se dezvolte diferit si mai anevoios decit copiii crescuti in familii binare (barbat-femeie), si multi dintre ei sunt confuzi privind propria identitate sexuala. In majoritatea cazurile ei provin din relatii pe care parintii biologici si nebiologici le-au avut in trecut cu alte persoane de acelasi sex. In consecinta, copiii nu sunt legati intre ei biologic (frate si sora) ci trec prin structuri de familii diverse de-a alungul anilor in masura in care parintii lor isi schimba partenerii de viata de acelasi sex. In ultimii ani tot mai multi adolescenti, care au fost crescuti din copilarie de cupluri homosexuale sau lesbiene, incep sa-si exprime in public experientele de viata. Si nu sunt placute. Multi dintre ei nu se pot relationa cu partenerul de viata de sex opus, fiind crescuti si obisnuiti cu modele sexuale de acelasi sex, barbat-barbat si femeie-femeie.

O alta varianta a familiei cu doi parinti este aceea de co-parinti (in literatura de specialitate “co-parenting pre-conception arrangements”) Este o varianta aparuta recent in care doua persoane de sex opus sau de acelasi sex stabilesc prin contract (1) aducerea pe lume a unui copil (de obicei prin inseminare artificiala); si (2) cresterea lui. Cele doua persoane adulte nu sunt casatorite, nici nu locuiesc impreuna. Cheltuielile pentru inseminare si surogat sunt impartite egal sau stabilite prin contract. Aici copilul devine o comoditate, e mercantilizat. Un exemplu tipic este femeia care solicita (online) sperma, se insemineaza si se intelege cu vinzatorul sa fie co-parintii copilului prin contract. Deja incep sa se iveasca copii care in loc de “parinti” au “co-parinti”. Reclamele sugestive pentru acest fel de “familie” sunt de genul: “find your co-parent or sperm donor”, iar serviciile de facilitare incep sa devina tot mai numeroase.

O alta varianta, tot recenta, este numita “same-sex procreation” (“procrearea unisex”). Este o varianta cit se poate de bizara, dar deocamdata doar in faza de cercetare in laboratoare. In 2004 oameni de stiinta japnozei au creat un cobai exclusiv cu materialul genetic a doua femele, fara implicarea materialul genetic masculin. Aceasi notiune se incearca si la nivel uman, universitatea Sheffield din Marea Britanie fiind un “pionier” al acestor teste in fiintele umane.

 
Familia cu Trei Parinti

“Familia” cu trei parinti a fost legal inaugurata in aprilie 30, 2007 cind un judecator american a decis, pentru prima data, ca un copil poate avea trei (3) parinti legali, doua femei (ca si co-parinti) si un tata, adica barbatul care si-a vindut sperma cu care una dintre femei a fost inseminata. Cei trei adulti sunt declarati parinti “egali” ai aceluiasi copil si au obligatii egale sa-l intretina. Cazuri similare incep sa apara si in Canada, Australia si Noua Zeelanda. Iar recent, in California a fost introdus un proiect de lege care, in caz ca va fi adoptat, va permite fiecarui copil sa aibe trei parinti mentionati in certificatul de nastere. Intrebarea inevitabila este: daca un singur parinte nu e bun pentru un copil dar doi sunt, cu atit mai mult trei? De ce nu chiar patru sau mai multi?

A alta familie cu trei parinti este poliamoria. Poliamoria este o relatie intre mai mult de doua persoane, necasatorite, dar care traiesc impreuna, o relatie ne-monogama, dar care inevitabil produce copii. In contrast, poligamia este familia unde un barbat si cele doua sau mai multe sotii sunt casatoriti. In ultimii ani, in special dupa legalizarea casatoriilor unisex, practicantii poliamoriei si a poligamiei au lansat si ei actiuni agresive in tribunale pentru a  li se recunoaste si lor tipurile de familii pe care si le constituie pe baze relationale, nu exclusiv biologice. Pentru ei monogamia e o notiune demodata. Au aparut reviste poliamoroase, printre ele Loving More, cu 15.000 de abonati. Iar showurile TV de avantgarda incep si ele sa lansese programe speciale despre familiile poliamoroase si poligame, proclamindu-le mai fericite si sanatoase decit familia naturala si traditionala binara barbat-femeie. Parintii care constituie aceste familii se numesc “poli-parinti”. Titlul unei bine cunoscute carti care promoveaza poliamoria? Heather Has Two Moms and Three Dads (“Heather are doua mamici si trei tatici”) Pina in prezent nici familiile poliamorice nici cele poligame nu au fost recunoscute legal, dar exista.

O alta varianta, si mai bizara, de familii din trei persoane este numita “three-person reproduction”, unde copilul e produsul unui embrion conceput de trei parinti, de exemplu materialul genetic a doua femei si al unui barbat. Primul proiect de acest gen a fost lansat de Newcastle University din Marea Britanie in 2005. Acest tip de “familie” e probabil cea mai clara dovada ca copiii au devenit o comoditate pentru adulti, o comoditate pentru satisfacerea vanitatii lor. Copii nascuti in modul acesta sunt prea putini si insuficient de maturi pentru a fi intrebati ce simt ori ce opinie au despre aceasta nebunie a adultilor. In citiva ani vom afla.

 
Familii cu Patru si Cinci Parinti

Familia cu patru sau cinci parinti se constituie dintr-o femeie, un barbat, un donator (a se citi “vinzator”) de sperma, o mama surogat, si o donatoare (a se citi “vinzatoare”) de ovule. Tribunalele sunt presate tot mai mult sa accepte si aceste aranjamente contractuale si sa le declare “familii” legale si “egale” cu familia traditionala. In cuvintele celor care promoveaza astfel de familii, “definitia familiei traditionale dispare in mod treptat. Am avut ingrijorari acum citiva ani cu familiile de acelasi sex. Dar preocuparile acelea s-au dovedit a fi nefondate. Familiile viitorului vor putea combina pina la cinci parinti. In oricare cultura sau civilizatie, evidenta indica ca copiii se adapteaza bine si ce e important e calitatea vietii oferite copilului in astfel de structuri.” Oare asa sa fie?

Ultima moda sau varianta de familie, poate cea mai bizara dintre toate, tocmai si-a facut aparitia in San Francisco. Sociologii o numesc “co-parenting bothies”, un termen mai greu de tradus in romaneste, dar care poate fi inteles usor din modul in care e structurata. Acest tip de “familie” se constituie din doua cupluri, un cuplu lesbian si altul homosexual, adica doi barbati si doua femei. In alte cuvinte, copilul are patru (4) parinti homosexuali. Prin contract, cei patru se inteleg care dintre barbati isi va dona sperma, care dintre femei va fi inseminata artificial cu ea, si toti cad de acord sa fie “co-parinti” ai noului nascut. Cei patru nu traiesc toti impreuna, iar copilul trece periodic in custodia fiecarui cuplu. Contractul deasemenea decide cine va avea grija de copil in vacante, cind e bolnav, cine i-i va plati scoala, unde va locui, cu cine si cit timp. In aceasta structura copilul e asemenea unei suveici aruncate dintr-un loc in altul. Copiii acestia nu vor trai nici o data impreuna cu ambii parinti biologici. In permanenta vor trebui sa se ajusteze unor noi si stranii structuri sociale.

 
Concluzie

Aceasta e o scurta prezentare a “familiei intentionale”, adica planificata, facuta la comanda. Pretul? Costurile uneori sunt astronomice. Unele cupluri unisex au cheltuit pina la 200.000 de dolari pentru a-si atinge scopul. Un cuplu homosexual din Tel Aviv a cheltuit aceasta suma sa afle o donatoare de ovule in California si o mama surogat in Mexic sa le implineasca visul. Cu adevart un cost exorbitant pentru a-ti intemeia o familie. Ce am scris astazi e un scenariu periculos dar real. Nu mai e doar pe orizont. Deja e o realitate. Intrebarea este, ca societate e bine sa acceptam si sa legiferam aceste trenduri periculoase? Daca credem ca am ajuns la finalul variantelor “familiilor” ne inselam. Tehnologia si vanitatea adultilor se impletesc in variante inca de negindit, dar care vor impinge frontierele antivalorilor spre orizonturi si mai bizare si periculoase. De aceea asteptam, cu ingrijorare, anul 2014 cind Uniunea Europeana va celebra “Anul European al Familiilor” (la plural). Da, tot ce se face la comanda e scump. Inclusiv “familiile intentionale.”

 
AFR Va Recomanda: Textul integral in engleza al studiului discutat astazi il aflati aici: http://familyscholars.org/one-parent-or-five/

Noul Cod Penal: Dezlegare la incest si prostitutie
Pe 24 iulie colegii de la Pro-Vita Bucuresti au postat un material oarecare legat de ceea ce noi publicam astazi. El priveste dezincriminalizarea prostitutiei in Romania. Socotim lucrul acesta o eroare grava si un prim pas spre legalizarea ei si stabilirea in Romania de retele legale de prostitutie.

Articol aparut în publicatia constanteana „Liderul de opinie”. Remarcabila este în special schimbarea opiniei dlui Valentin Cioclei, unul din cei mai cunoscuti profesori de drept penal din România.

Vesti bune pentru practicantele celei mai vechi meserii din lume. Mult asteptatul si trâmbitatul Cod Penal, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2013, nu mai incrimineaza prostitutia. Altfel spus, în codul ce va intra în vigoare de la anul, prostitutia va fi pe picior de egalitate cu trecerea unui pieton pe culoarea rosie a semaforului. Mai mult decât atât, prostitutia nu este nici interzisa, nici admisa, aceasta activitate fiind catalogata doar o contraventie si se pedepseste cu amenda. Cu toate ca mai multi politicieni au cerut legalizarea prostitutiei, cei care au lucrat la elaborarea Noului Cod Penal (NCP) nu au vrut nici în ruptul capului acest lucru, drept pentru care fetele care doresc sa-si vânda trupul pentru o bucata de pâine o pot face linistite. Silviu Prigoana s-a aratat cel mai intrigat de faptul ca în conditiile în care prostitutia nu mai e infractiune, parlamentarii i-au respins proiectul de lege privind legalizarea acestei activitati. „Eu doream ca statul sa aiba un control medical si fiscal asupra fenomenului, însa nimeni nu a fost de acord. Dar acum nu mai înteleg nimic. Nici nu le controlam sanitar, sa nu raspândeasca boli, nici nu le taxam ca sa aducem bani la buget. În schimb, le lasam în voia lor pe strada si ne multumim sa le mai dam o amenda, pe care oricum nu o platesc”, a spus deputatul.

Prostituata Auris poate scapa de puscarie

Conform actualului Cod Penal, femeile sau barbatii prinsi ca practica prostitutia risca pedepse cu închisoarea între trei luni si trei ani. În câteva saptamâni, o veche clienta a politistilor, Auris, care se încalzea prestând un sex oral unui barbat înfrigurat, a fost prinsa în flagrant de politisti care i-au întocmit dosar penal. Oferta tinerei a fost de nerefuzat, tinând cont de tariful de iarna pe care-l practica: 30 de lei oralul. În afara faptului ca oamenii legii i-au întrerupt partida de sex, prostituata s-a ales si cu dosar penal si risca sa ajunga dupa gratii pentru urmatorii trei ani, mai ales ca nu este la prima abatere, pe numele ei fiind emise, de-a lungul anilor, sute de amenzi.

Proxenetii – la racoare, fetele – pe centura

În Codul Penal, prostitutia nu mai este pedepsita cu închisoare, ci doar cu amenzi. Sigur, proxenetii nu scapa de închisoare, acestia riscând sa primeasca pâna la 10 ani. Este foarte interesant câti „pesti” vor ajunge la închisoare din 2013, si cum vor dovedi oamenii legii ca acestia le-au fortat pe fete sa se prostitueze, când cele mai multe dintre ele stau la cheremul „pestilor” de placere! Articolul 211, din Codul Penal la alin. 1 si la alin. 2, prevede „determinarea sau înlesnirea practicarii prostitutiei ori obtinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicarii prostitutiei de catre una sau mai multe persoane se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi”, cât si „în cazul în care determinarea la începerea sau continuarea practicarii prostitutiei s-a realizat prin constrângere, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi”.

Prea putine fetite la puscarie

Pentru a justifica scoaterea din codul penal a prostitutiei ca infractiune, unul dintre expertii care au contribuit la redactarea Codului Penal, profesorul universitar, Valerian Cioclei, a explicat faptul ca în închisori, în fiecare an, întrau pentru prostitutie, în medie, 15 femei, ceea ce este în contradictie totala cu ceea ce se întâmpla în realitate, deoarece pe strazi sunt mult mai multe femei care practica prostitutia. Din acesta cauza, pentru a da o sansa femeilor de a putea sa ceara ajutor, prostituatele nu mai ajung la închisoare. „Nu severitatea pedepselor, ci siguranta aplicarii lor are un efect preventiv”, a spus Cioclei. La scurt timp dupa aceste declaratii, profesorul universitar revine cu alte declaratii pe un site specializat în drept si declara ca a gresit: „ca membru înjurat al imoralei comisii ma grabesc sa îmi fac autocritica si sa admit, înca de la început, ca am gresit. Prostitutia nu trebuia sa fie dezincriminata, ci pedepsita mai aspru, incriminata mai cuprinzator si mai moralizator. În primul rând, trebuia sa incriminam si cumparatorul de favoruri sexuale. Cu ce este mai moral clientul fata de vânzator, atunci când tranzactia în sine este socotita imorala. De ce sa ne abatem mânia proletara numai asupra amarâtei care, poate se vinde doar pentru ca nu are ce mânca, nu si asupra „generosului” care îi ofera „mijloacele de existenta”, cum spune actualul Cod. Foamea propriu-zisa este oare mai condamnabila decât foamea de sex? Daca vrem sa fim morali, hai sa fim pâna la capat. Sau macar sa gândim economic: fara cerere oferta moare de la sine”.

Din 2013, incestul va fi legal

Surprizele cu care vine Noul Cod Penal sunt incredibile. O alta infractiune care scapa nepedepsita de la 1 ianuarie 2013 este incestul. Pe motiv ca nimeni în România nu a fost pedepsit pentru incest, gânditorii NCP au hotarât ca incestul între doua persoane majore sa nu mai fie pedepsit. „Ramân incriminate violul incestuos si actul sexual incestuos cu un minor. Noul text nu mai pedepseste relatia incestuoasa între doua persoane majore, deoarece incestul este o practica imorala, dar nu ilegala si are legatura cu patologia medicala”, a spus profesorul Cioclei . El a adaugat ca nu a auzit de persoane care sa fie pedepsite pentru incest în România si ca, la redactarea Codului Penal, expertii s-au gândit si la un potential ajutor pe care aceste persoane l-ar putea primi. Larghetea NCP merge pâna acolo, încât, femeia care îsi întrerupe singura sarcina, de peste 17 saptamâni, nu va mai fi pedepsita. Acest fapt este stipulat expres în noul Cod Penal, articolul 199, la alin. 9: „Nu se pedepseste femeia însarcinata care îsi întrerupe cursul sarcinii”.

SEMNATI DECLARATIA DE LA TIMISOARA
 
 
http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php  

Ne continuam pledoaria de a semna Declaratia de la Timisoara. Dorim sa ajungem la 10.000 de semnaturi pina la a doua aniversare a Declaratiei care va avea loc pe 21 august. Atunci se vor implini 2 ani de la lansarea ei cind a fost data si prima semnatura. Pe 24 iunie a fost data semnatura 9.000 si de atunci am trecut de 9.200. Deci mai avem nevoie de mai putin de 800 de semnaturi pentru a atinge numarul magic de 10.000. Va rugam deci, semnati! Declaratia proclama si promoveaza sanctitatea vietii, a casatoriei, si acorda un loc central si libertatii religioase. In alegerile parlamentare din noiembrie dorim sa informam candidatii ca peste 10.000 de cetateni ai tarii insista ca valorile lor si valorile crestine sa fie implementate in viata sociala si politica a Romaniei. Apreciem foarte mult fiecare semnatura data Declaratiei de la Timisoara.

Semnarea Declaratiei se face in doua etape. Bifati linkul http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php si semnati Declaratia. Dupa aceea veti primi un mesaj care va va cere sa confirmati semnatura apasind pe un link de confirmare. Fara confirmarea semnaturii, numele si semnatura dvs. nu vor apare in lista semnatarilor. Linkul de confirmare a semnaturii apare in limba englaza cu urmatorul text: “Thanks for filling out our petition, you’re almost done! Please confirm your signature by clicking on the link below:” (Adica: “Multumim pentru ca ati completat formularul petitiei. Semnarea petitiei e aproape gata. Va rugam confirmati-va semnatura apasind pe linkul de mai jos.”)

Important: Declaratia accepta doar o singura semnatura de adresa electronica. Ca atare, sugeram ca in situatiile unde doua persoane folosesc aceeasi adresa electronica, de exemplu sotul si sotia, semnatura sa fie data in numele ambilor soti, de exemplu “Ioan si Maria Ionescu.”

Rugaminte: Va rugam semnati Declaratia cu numele intreg nu doar cu initiale. Va multumim.

 
PENTRU ROMANII DIN AMERICA
Dragi romani din America: boicotati in lunile viitoare Office Depot. Luna viitoare incepe scoala si, ca in fiecare an, multi dintre dtra veti merge la Office Depot sa cumparati rechizite scolare pentru copiii vostri. Va rugam nu o faceti anul acesta. American Family Association ne informeaza ca Office Depot s-a aliat cu Lady Gaga intr-o campanie pro-homosexualitate care va dura citeva luni. Office Depot a facut o intelegere cu fundatia lui Lady Gaga, Born This Way, sa doneze 25% din vinzarile de rechizite scolare fundatiei pina la 1 milion de dolari. Va rugam nu va faceti complici acestei abominatii. Cumparati rechizite de la competitorii lui Office Depot, printre ei Staples sau OfficeMax. Va multumim si va rugam dati anuntul acesta mai departe prin comunitatile si bisericile dtre.

Tot pe romanii din America ii incurajm sa treaca mai des pe la Chick Fil-A, o companie de fast food din Georgia, rivala lui McDonald’s, dar care se specializeaza pe preparate de pui. Spre deosebire de Office Depot, Chick Fil-A promoveaza valorile crestine, si de multi ani si-a anuntat opozitia fata de casatoriile homosexuale si a finantat actiuni de protejare a casatoriei traditionale. Recent, comunitatea homosexuala americana a lansat un boicot impotriva lui Chick Fil-A. Crestin romani – duceti-va copiii la Chick Fil-A si contracarati boicotul homosexualilor. Chick Fil-A e inchisa duminica. In fiecare luni, Chick Fil-A da cite un sandwich gratuit fiecarui copil si adolescent care duce dovada ca duminica precedenta a fost la biserica.

SEMNATI PETITIA DE SOLIDARITATE CU CRESTINII DIN NIGERIA!
Astazi facem ultimul apel de a semna petitia de solidaritate cu crestinii din Nigeria. S-a ajuns la peste 850 de semnaturi dintre care majoritatea au fost date de dtra. Suntem mindri de dtra si va multumim de mii de ori. Ati facut cinste Romaniei cu semnaturile dtre. Au fost date pentru o cauza buna. Indraznim sa va rugam sa continuati sa semnati petitia. Petitia a fost lansata pe 22 iunie de europarlamentarul italian crestin Mario Mauro. Ne-a fost transmisa si noua si am fost invitati sa o promovam in Romania. Se merita. Des ni se cere sa semnam petitii, dar unele au o prioritate si seriozitate mai mare ca altele. Asta este una dintre ele. Semnaturile se pot da foarte usor intrind pe linkul alaturat: http://www.gopetition.com/petitions/we-defend-the-christians-in-nigeria.html

 
DIN PARTEA DLUI MARIO MAURO: Acum trei saptamini am primit o nota de multumire si apreciere din partea dlui Mario Mauro pentru semnaturile care le-ati dat. Suntem mindri de dtra! Entuziasmul cu care ati semnat petitia i-a atras atentia. Ne alaturam si noi aprecierilor dinsului si va incurajam sa continuati sa semnati. Redam in original mesajul dlui Mauro:

A message for the Alliance of Romanian Families by Mario Mauro: My dear friends in Romania, I cannot begin to express to you the full extent of my gratitude for your support for my petition of solidarity with the Christians in Nigeria.  Your response has been truly overwhelming; Romania is well represented by all of your signatures, and those of you who have left comments demonstrate an untiring passion for human rights and religious liberties that is so important in these times. Any attack on human life is a grave violation of nature and the dignity of the human person.  The attacks we are seeing in Nigeria are all the more lamentable because they arise out of intolerance for religious differences – certain people have decided that those differences are more important than the dignity of the life and the choice of the individual.  We cannot simply watch in silence, because our silence merely condones these acts.  I am so grateful to all of you who have in any way supported this cause, especially those of you who have signed the petition.  Please continue to pass it on, as we must be ever persistent in our efforts. In humility and gratitude, Mario Mauro

LOCURI DE MUNCA
Ieri am primit mesajul alaturat si in urma unor discutii telefonice cu solicitantii am decis sa le publicam anuntul. Cei interesati si in cautare de venit sunt rugati sa contacteleze persoanele desemnate mai jos.

Buna ziua: In urma discutei telefonice cu colega mea, Simona Sofrone referitor la propunerea pentru colaborare , a ramas sa va trimitem un e-mail detaliat referitor la activitatea noastra. Compania noastra, CIDP Biotechnology S.R.L. efectueaza studii dermato-cosmetice pe produse cosmetice (creme, parfumuri, lotiuni, pudre) si cautam voluntari care ar fi dispusi sa ia parte la aceste studii, beneficiind astfel de oremuneratie atractiva. Acest lucru poate fi interesant pentru Alianta dumneavoastra pentru ca da posibilitatea celor ce beneficiaza de aceasta, sa castige bani in plus.

Durata studiilor poate fi de la 1 zi pana la 7 saptamani, cu vizite zilnice sau saptamanale. La centru, pentru un test cosmetic se sta in jur de 3-4 ore, in intervalul 9-17. Deasemenea indemnizatia incepe de la 100 lei  pentru teste scurte de 1 zi sau 2 zile si poate ajunge pana la 2000 lei pentru testele de 7 saptamani. Avand  in vedere cele comunicate mai sus, daca este in interesul aliantei din care faceti parte, al dumneavoastra sau oricarei alte persoane care ar fi interesata de acesta oferta, putem fi contactati la numarul: 0317 181 182 / 183  unde un membru al echipei noastre va oferi toate detaliile necesare. De asemenea, va rog sa aveti in vedere urmatoarele: (1) Toate studiile sunt realizate sub atenta supraveghere a unui medic specialist dermatolog; (2) Inainte de a participa la un studii, voluntarul beneficiaza de o vizita gratuita la medicul nostru dermatolog; (3) Toate studiile sunt efectuate conform Legislatiei Romane in vigoare, Protocoalelor Internationale si Bunei Practici Medicale (Good Clinical Practice); (4) In ceea ce priveste desfasurarea studiilor, costurile sunt suportate integral de catre compania noastra. Asteptam cu interes raspunsul dumneavoastra! Cu stima, Maria Elena Stan, Recruitment Responsible, CIDP Biotechnology S.R.L, Tel: +40 317 181 182 / 83; Fax:  +40 317 181 184; Address:   Albac Street, No.15, Floor 1, Bucarest 011607, Romania; Email: mstan@cidp-cro.com; Web: http://www.cidp-cro.com

VRETI SA FITI INFORMATI?
Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atit la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic http://www.alianta-familiilor.ro.

FACETI-NE CUNOSCUTI!
Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.

 
ANUNTURI
Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la office@alianta-familiilor.ro.

Alianta Familiilor din Romania
http://www.alianta-familiilor.ro

PILOBOLUS

On By nelursIn EssaysLeave a comment

 ALTA PAGINA A FESTIVALULUI DE DANS AMERICAN – 2012

„Orice gratie este un avânt, o bucurie a înaltarii.”

                                                                                       Emil Cioran

Despre Pilobolus am mai scris anii trecuti, cu ocazia desfasurarii Festivalului de Dans American – ADF 2010 si 2011, ca despre o Companie remarcabila prin programele sale stralucitoare si provocatoare, pline de imaginatie, spirit, de explorare atletica si colaborare creativa. Dansatorii se arunca în aer, cad, executa fascinante piruete, totul facut cu precizie, dovada a exercitiului intens si al talentului. De fapt, toti dansatorii îsi daruiesc întreaga tinerete acestei obositoare dar fascinante arte.

Spuneam mai demult ca dansul este o arta veche. Pentru omul primitiv dansul exprima un mod de gândire, precum si un stil de viata. Prin dans omul transmitea celor din jur ceea ce simtea cu ajutorul „limbii universale a corpului”. Toate evenimentele din viata omului primitiv: nasterea, moartea, razboiul, alegerea conducatorilor, însanatosirea bolnavilor etc., erau sarbatorite prin dans. De la figuri simple si gândire simpla, dansul a ajuns în zilele noastre sa exprime o gândire complexa prin figuri variate si pline de expresie ale trupului, prin starea exuberanta a dansatorilor. Emil Cioran spunea: „A simti ca poti totul, ca absolutul e în mâna ta, ca exuberanta ta este exuberanta acestei lumi, ca ritmul universal palpita în tine frenetic si intens, ca tu esti lumea, ca existenta nu e conceptibila decât în masura în care trece prin tine… este desigur a realiza o forma de bucurie greu de banuit si care este un monopol al celor dotati cu sensibilitate magica.”
Sa ne amintim ca denumirea Companiei vine de la un fung caruia îi place soarele, având o remarcabila abilitate de a se orienta spre sursa de lumina si care creste prin pasuni, dar nu numai. Acest fapt ni se aminteste în prezentarea spectacolului, prin imagini sugestive, fungii fiind prezenti peste tot, înmultindu-se si raspândindu-se prin si peste tot ce alcatuieste viata omului.

Compania Pilobolus are sediul în Washington Depot, Connecticut. Si-a început activitatea în 1971 ca o companie de dans de grup si a dobândit curând un renume, pentru calitatile extraordinare, obtinute evolutiv în acest secol al 21-lea, având trei nuclee de activitate: Teatrul de dans Pilobolus, Serviciul de Creatie Pilobolus si pretiosul Institut de dans Pilobolus.

În data de 7 iulie a.c., în sala Centrului Artelor performante din Durham (Durham Performing Arts Center), Carolina de Nord, am putut viziona spectacolul acestei companii. Compania s-a prezentat într-un mod nou în aceasta stagiune a Festivalului de Dans Modern.
În prima parte au fost dansurile intitulate: AZIMUTH, SKYSCRAPERS si SWEET PURGATORY. În a doua parte, dupa pauza: THE TRANSFORMATION si AUTOMATON.
Azimuth ne-a fascinat privirile. Dar si gândurile. Pe fundalul scenei a aparut un cerc având în mijloc un astru, iar pe scena fiecare dansator cu câte un segment de cerc, simbolizând parti ale pamântului (azimut – curbura, arc de orizont), executând superbe miscari de dans, cu miscari de jonglerie, într-un univers geometric si artistic frumos alcatuit, dansatorii fiind mereu în cautarea unui echilibru cu bolta cereasca,  desprinzându-se de sol prin minunate sarituri si torsionari ale trupului, în dorinta de a sfida gravitatea si de a gasi cât mai curând armonia dintre cer si pamânt. Aici, jongleria practicata în aria circului, a fost ridicata cu maiestrie la rangul de arta.

Dansul este cel care uzeaza întotdeauna legile fizicii. În teoria einsteiniana, gravitatia nu mai este efectul interactiunii unor corpuri materiale, ci al curburii continue spatiu-timp; corpurile nu se atrag unele pe altele, ci pur si simplu urmeaza liniile geodezice ale spatiu-timpului; miscarile nu mai sunt cauzate de forte, ci de constrângeri de ordin geometric. Gravitatia, sustinea Einstein, este o „unda” care se propaga local, din aproape în aproape. Coregrafia se pare ca a urmarit aceasta idee în realizarea dansului.
În Skyscrapers perechile de dansatori au avut o frumoasa costumatie în ton cu coloritul fundalului cu imagini urbane, în asa fel încât privirile ne-au fost fascinate de aparitia fiecarei perechi care exprima un altfel de moment al întâlnirii a doi îndragostiti. La sfârsitul dansului, dansatorii cu costumele divers colorate au reaparut dansând într-un ritm alert, pe fundalul ecranului care se perinda cu viteza accelerata, însotind coloritul corespunzator al costumatiei dansatorilor veseli, fericiti.

  Sweet purgatory a fost un superb poem pe muzica inconfundabila a lui Dmitri Sostakovici, compozitor si pianist rus al secolului XX-lea, Simfonia de camera Opus 110a. Adevarat balet modernizat, desfasurat pe un ecran cu pasari migratoare în zbor! A fost partea care mi-a placut cel mai mult. „De gustibus non est disputandum!”

The Transformation a constituit partea amuzanta a acestui spectacol, sugerând modul în care poate fi manipulat un om, transformarea lui facându-se din om în animal.
  Automation a fost un dans al oglinzilor, desfasurat ca o calatorie spre o lume viitoare, necunoscuta. Fiecare dansator cu oglinda sa. În timpul dansului mi-am amintit poezia pe care am scris-o cândva:

Oglinda mea e mica parte/ Din oglinda lumii./ Chipul meu privit în ea/ E-o mica parte/  Din chipul lumii./ Timpul daruit oglinzii mele,/  Poate fi numarat în clipe;/ Timpul daruit oglinzii lumii -/ Tot restul vietii./ Alunecam încet-încet/  În spatele oglinzilor,/ În spatele oglinzii lumii-ntregi,/ Spre alta oglinda/ Mult mai luminoasa/ În care nu se mai regasesc/ Nici durerile,/ Nici chinurile noastre.

Spectacolul a fost un amestec fericit de creativitate, umor si drama. Felicitari Companiei!

Vavila Popovici – Raleigh, Carolina de Nord

Scopul omului!

On By nelursIn Biblia, Credinta, Educatie, Familia, Incurajare, Mantuire, Natura UmanaLeave a comment

    SCOPUL, SCUZĂ MIJLOACELE?!
Sau urmăresti sa fii cinstit si drept?

Ne impresioneaza viata altora, insă, de cele mai multe ori,   nu dorim  să mergem pe drumul pe care au mers ei.

Iov a fost un om neprihănit si  foarte binecuvântat de Dumnezeu. Insă mulţi credeau că el este asa deoarece a ales să i se inchine lui Dumnezeu si să trăiască  in ascultare de El si, practic, pentru că el nu avea parte si de suferinte.

Iov avea zece copii, sapte băieţi si trei fete, asezati la casele lor. Avea mii de oi, de capre si vite. Era un om bogat si respectat de oameni. Dumnezeu,  la presiunea diavolului  – care l-a acuzat pe Iov că e asa deoarece nu duce lipsă de nici un bine, dar că se va lepăda de Dumnezeu când i se va lua aceste binecuvântari si va avea si el parte de suferintă – l-a trecut prin multe incercări, succesive, si-a pierdut copiii intr-o clipa, apoi bogătia si faima.  Dar Iov nu s-a lepadat deloc de Dumnezeu, nici când sufletul lui trecera prin mari suferinte. El a continuat si atunci sa-l onoreze pe Dumnezeu si să i se inchine Lui. Continue reading “Scopul omului!” →

O PRIVIRE LA FEREASTRA CELOR DIN LUMEA A TREIA

On By nelursIn Christian Life, MinistryLeave a comment

Pastorul american, Rick Warren este initiatorul unui plan pe care la numit P.E.A.C.E., ceea ce înseamna: planteaza biserici, echipeaza lideri, ajuta pe saraci, îngrijeste de cei bolnavi si educa generatia urmatoare. Toate aceste nevoi se vad foarte deslusit în jurul nostru. Galopam tot mai iute sa adunam comori, ranguri, belsug de detoate fara însa sa ne dam seama ca dincolo de fereastra ce ne desparte de lumea a treia sunt cei ce nu stiu decât viata din jungla, nu stiu decât coliba în care traiesc si animalele fioroase din jungle. Sunt copiii care nu stiu ce-i scoala, sunt cei a caror hrana sunt radacinile copacilor, soareci, serpi sau cine mai stie ce vietuitoare. Dincolo de fereastra sunt cei ce mor de foame. O lume imensa ce merge tot mai iute spre iad. O lume unde vrajitoria face cele mai mari ravagii printre oameni, oameni posedati de tot felul de duhuri straine, oameni care nu stiu ce e dragostea lui Dumnezeu. Nu stiu ce înseamna sa ai un loc în care sa te închini lui Dumnezeu. Pentru acei oameni care sunt extrem de putini, biserica nu exista ca si cladire sau nu este altceva decât un loc la umbra unui copac falnic unde se aduna sa se închine. Vor rezolva oare institutiile lumii noastre aceste mari probleme? Vor veni oare milionarii sau miliardarii cu pungile lor din care sa lase sa picure putin peste cei saraci ce sunt dincolo de fereasta lumii a treia? Nicidecum si niciodata. Chemarea de a veni în ajutorul acestor oameni o are Biserica Domnului Isus Cristos.

Noi, crestinii suntem chemati în a fi lucratori împreuna cu Dumnezeu, ducându-le vestea buna a Evangheliei si ajutându-i cu cele necesare. Suntem noi, oare, la datorie? Vedem noi oare, marile nevoi ale acestei lumi de dincolo de fereastra? Auzim noi, oare, plânsul plin de disperare al mamelor ce mor cu copiii pe brate? Mai curg oare lacrimi din ochii nostri pentru cei pierduti în bezna pacatului? Oare am descoperit noi ce chemare avem din partea lui Dumnezeu? Toate acestea îmi aduc aminte de povestea unui copil cu numele Tom, care nu numai ca a stiut sa aleaga ceva bun din cele de mai sus spuse, ci a si dus la bun sfârsit lucrarea. Tom, pe lânga faptul ca era orfan era si olog din nastere. Locuia într-o mansarda, prin mila unei rudenii nevoiase, la care îi spunea “mam-mare”. Tom îsi aducea mereu aminte de mama care-l ducea la bisericuta din satul lui sarac unde putea nu numai sa asculte cântarile celor de atunci ci sa se si încalzeasca în timpul iernii la soba. Erau acele zile când mama îl învatase sa scrie si sa citeasca. Amintindu-si de zilele acelea si-ar fi dorit sa aiba o Biblie pe care sa o citeasca si în care sa gaseasca alin si mângâiere.

Tom a fost total surprins când un baietel, cu numele Iacob, singurul lui prieten bun, baiat cu un suflet nobil ca si el i-a cumparat o Biblie care în scurt timp îi devenise cel mai bun tovaras de viata. Tom a gasit în ea ceea ce îi lipsea cu adevarat si anume, pe Isus Cristos care i-a schimbat întreaga viata. Atunci s-a nascut în el dorinta de a spune si altora despre dragostea lui Dumnezeu. Cum era sa faca acest lucru când de fapt era olog si închis într-o încapere, singur? Astfel Tom a început sa scrie versete biblice pe diferite biletele pe care apoi le arunca pe fereastra în speranta ca vor cadea pe trotuar sau poate vor fi duse de vânt undeva sa fie gasite de cineva care le va citi si în ele va descoperi dragostea lui Dumnezeu. Atât era tot ce putea face Tom. Doamne, cât adevar este în cuvintele: ” … nici un Cuvânt venit de la Dumnezeu nu se va întoarce fara rod…” . Osteneala lui nu a fost zadarnica, fiindca un biletel a fost gasit de catre un domn care l-a luat, l-a citit si prin acel biletel Dumnezeu i-a schimbat viata, facând din el un vestitor al Evangheliei, continuând acelasi lucru pe care-l facea alta data micutul orfan si olog din nastere. Tom a plecat linistit la cele vesnice ca a ispravit lucrarea lui si în locul lui Dumnezeu are un altul care sa continue lucrarea ce el a facut-o atâta vreme. Câti sunt oare ca si Tom, nu orfani si nici ologi, ci ca acel Tom care sa faca ceva pentru raspândirea Evangheliei? Poti fi preot sau poti fi levit si sa treci pe lânga nevoile oamenilor, pe lânga suferintele lor fara sa le vezi si fara sa le auzi plânsul. Pentru a le vedea si pentru a dori sa faci ceva trebuie sa ai inima de Samaritean, sa ai ochi sa vezi, timp sa te opresti si dragoste ca sa vii în ajutorul lor.

Probabil ca aceste rânduri vor fi rânduite sa le citesti chiar tu, care ai vrea sa faci ceva pentru propasirea Evangheliei, pentru cei orfani, pentru cei în nevoi sau alte lucruri care pot sa-L glorifice pe Dumnezeu. As vrea sa-ti vin în ajutor spunându-ti ca prin intermediul Misiunii Genesis poti fi o mare binecuvântare pentru altii. Privind pe fereastra de lânga tine poti vedea oamenii în mari nevoi, oameni care Îl cauta pe Dumnezeu. Ce vei face? Mozambicul este locul unde, cu putinul tau poti schimba viata oamenilor, poti fi partener la cladirea unei biserici unde acum oamenii se aduna la închinare sub un copac. Poti fi o mâna întinsa pentru acei copii a caror hrana sunt radacinile copacilor sau cine stie ce aratari de prin junglele africane. Pentru asemenea lucruri nimeni nu e prea tânar, prea batrân, prea sarac sau prea bogat. Putinul tau pus în mâinile Domnului Isus poate satura multimile.

www.orizontcrestin.org

REZULTATELE CONCURSULUI NATIONAL DE POEZIE „IOANID ROMANESCU” EDITIA A VIII-A

On By nelursIn CultureLeave a comment

Concursul National de Poezie „Ioanid Romanescu” editia a VIII-a s-a încheiat conform calendarului stabilit.

Am primit în total un numar de 15 plicuri din tara (Bucuresti, Brasov, Râmnicu Vâlcea, Botosani, Iasi, Galati), 75 de poezii fiind lecturate si apreciate conform unor criterii stabilite de juriu.

Juriul a promovat nu atât valoarea estetica în sine a textelor, cât, tendintele de atingere a unor standarde superioare. Majoritatea participantilor au dovedit un talent poetic ce a impresionat juriul în mod placut.

Au impresionat juriul creatiile lui TARUS RAMONA  jud. Botosani – 10 puncte), GHEORGHIU GEANINA (jud. Iasi – 9,50 puncte), TATIANA SCURTU MUNTEANU (jud. Galati – 9 puncte), UNGUREANU ELENA (jud. Iasi – 8 puncte), LAZAR ALEXANDRA ROXANA (jud. Brasov – 8 puncte), PRODEA ANDRA GABRIELA (Bucuresti – 8 puncte), ANTONOVICI LORENA (jud. Iasi – 8 puncte).

Festivitatea de premiere va avea loc joi 26 iulie 2012, orele 10.oo -13.oo , la Caminul Cultural Aron Voda din localitatea Aroneanu; judetul Iasi.

Din program:
Pelerinaj la mormântul scriitorului (cimitirul Eternitatea din Iasi), moment poetic sustinut de poetul Constantin Popa si copiii din Aroneanu, festivitatea de premiere, recitaluri ale premiantilor.
Invitati de onoare scriitorii Adi Cristi, Mihai Batog Bujenita, actorul Constantin Popa.

Juriu:
– poetul Valeriu Stancu, redactor sef la Revista CRONICA Iasi, membru al Uniunii Scriitorilor din România;
– poetul Catalin Bordeianu, prof. univ. dr. la Universitatea „Petre Andrei” din Iasi, membru al Uniunii Scriitorilor din România;
– poetul Mihai Batog Bujenita, membru al Uniunii Scriitorilor din România;
– Irena Brodoceanu – Serviciu Programe Culturale; Biblioteca Jud.„ Gh. Asachi” Iasi

Teodora Munteanu, referent cultural – Caminul Cultural Aron Voda

Mutumim tuturor celor care au participat la concurs si totodata partenerilor proiectului.