Discursul – stiinta in a comunica, sau forma de a bate campii

On November 24, 2010 By nelursIn OpinionsLeave a comment

By Nicolae Balasa

A devenit aproape o obisnuinta sa auzim la tot pasul ca o persoana „X”, de cele mai multe ori „sus-pusa”, a tinut, in locatia „Y”, un superb discurs. Toate bune si la locul lor insa, daca cineva ne-ar intreba „ce am inteles?” si, mai ales, „ce e discursul?”, in multe cazuri, nu prea am sti cum si nici pe unde sa scoatem camasa. Evident, una e sa ai stiinta discursului in a comunica, si alta e a bate campii (cu sau fara gratie)! Prin urmare, raportandu-ne la unele lucrari din domeniu si la autorii lor, oameni de stiinta remarcabili, incercam in cele ce urmeaza o usoara limpezire a problemei deja create.
In consecinta, daca cineva ne-ar intreba „ce este discursul”, mai intai ar trebui sa amintim ca in ultimele decenii discursul s-a instituit ca un concept cheie la interferenta mai multor discipline, cum ar fi lingvistica, logica, sociologia, psihologia, teoria comunicarii, filosofia limbajului si chiar filosofia umanului, in general, retorica si teoria argumentarii. Autorii angajati in studiul discursului au pornit de la constatarea ca „succesul in comunicare nu mai depinde doar de competenta lingvistica a interlocutorului, ci de competenta generala de comunicare, care cuprinde: o dimensiune referentiala (a domeniului); o dimensiune situationala (a normelor interpersonale si tipurilor de discurs), o dimensiune textuala, micro si macrostructurala” (Daniela Roventa-Frumusani, Argumentarea. Modele si strategii, Bucuresti, Editura ALL, 2000, p. 136.)
De asemenea, aceiasi autori au constatat ca vorbirea si comunicarea umana nu se realizeaza prin propozitii izolate si cu atat mai putin prin cuvinte izolate, ci prin structuri mai complexe, prin care se transmite mesajul si care pot produce anumite modificari in subiectul individual sau colectiv. In acest context, analiza discursului implica depasirea nivelului frastic si luarea in consideratie a numerosi factori pragmatici, extralingvistici si situationali, fara de care nu ar fi posibil un studiu complet al semnificatiei. A aparut astfel o lingvistica a discursului sau a mesajului, deosebita de lingvistica limbii sau a codului.
Cei care fac pentru prima data aceasta distinctie sunt: Ferdinand de Saussure in Cours de linguistique générale, Paris, Payot, 1972, p. 30, sp. 26, sp. 112, 227, si Louis Hjelmslev in Essais de linguistique, Copenhaga, Cercul lingvistic din Copenhaga, 1959. Cei doi autori disting „limba” de „vorbire” si, respectiv, „schema” de „folosire”. Teoria discursului trage toate consecintele acestei dualitati. In timp ce lingvistica structurala se limiteaza sa puna intre paranteze vorbirea si uzajul, teoria discursului inlatura paranteza si anunta existenta a doua lingvistici ce se bazeaza pe legi diferite. Lingvistul francez Émil Benveniste (Probleme de lingvistica generala, vol. I, Bucuresti, Teora, 2000) a mers cel mai departe in aceasta directie. Dupa el, lingvistica discursului si lingvistica limbii se construiesc in unitati diferite. Daca semnul (fonologic sau lexical) este unitatea de baza a limbii, „fraza” este unitatea de baza a discursului. „Nascuta din orizonturi diferite, aceasta lingvistica a discursului incearca sa treaca dincolo de limitele unei lingvistici a limbii, cantonata in studiul sistemului. Depasirea limitelor frazei, considerata drept nivelul ultim al analizei in combinatorica structuralistica; efort pentru a scapa de dubla reducere a limbajului la limba, obiect neutru sub raport ideologic si la cod, cu functie pur informativa; incercarea de reintroducere a subiectului si a situatiei comunicarii, exclude, in virtutea postulatului imanentei, aceasta lingvistica a discursului care este confruntata cu problema extralingvisticului” (Denise Maldidier, Claudine Normand, Régine Robin, Discours et ideologie: quelques bases pour une recherche, in „Langue française”, nr. 15, 1972, p. 118).
Asadar, analiza discursului presupune depasirea nivelului frastic la care o cantonase structuralismul, a esantionului liber de context, prin reintroducerea factorilor sociali, apti sa dea o semnificatie completa secventelor discursive. Altfel spus, reabilitarea subiectului locutor si a celui interlocutor, introducerea subiectului extralingvistic, aplicarea unor anumite operatii enuntiative si discursive contribuie la reconstructia interactiunii generalizate, adica a ceea ce s-ar putea numi discursul social, dupa cum remarca Daniela Roventa Frumusani (op. cit., pp. 136-137).
Provenind din domenii foarte diverse, termenul „discurs” cunoaste o pluralitate de acceptii complementare si chiar contradictorii. Astfel, dupa Dominique Maingueneau, pe care o urmeaza autoarea romanca mentionata mai sus, putem distinge:
1. discursul in opozitie cu fraza: discursul constituie o succesiune de fraze (in analiza clasica a discursului, in timp ce cercetatorii contemporani vorbesc de gramatica textului sau lingvistica textuala);
2. discursul in opozitie cu enuntul: pe langa caracterul de unitate lingvistica (enunt), discursul constituie o unitate de comunicare ce tine de un gen discursiv specializat (roman, articol de ziar etc.);
3. discursul in opozitie cu limba: limba definita ca sistem propriu membrilor unei comunitati se opune discursului ca realizare individuala (dupa Émil Benveniste, „Enuntarea presupune conversia individuala a limbii in discurs”);
4. discursul asociat cu text si context: adica, procesul asociat cu produsul si circumstantele producerii sale;
5. discurs in opozitie cu povestire sau istorie ca forma marcata de operatori, tinand de triada ego-hic-nunc, distincta de evocarea la trecut, la persoana a III-a, in illo tempore (Dominique Maingueneau, Initiation aux méthodes de l’analyse du discours, Paris, Hachette, 1976, pp. 13- 23).
Incercarea de a gasi un numitor comun acestor viziuni asupra discursului conduce in mod firesc la ideea lui Émil Benveniste ca „discursul reprezinta un eveniment, un moment al practicii discursive, adica limbajul pus in actiune: orice enuntare presupune un locutor si un auditor, si, la primul, intentia de a-l influenta pe celalalt intr-un mod oarecare” (Émil Benveniste, op. cit., p. 242).
Discursul rezulta dintr-o retea socio-istorico-culturala ce isi pune amprenta pe orice instanta particulara numita de el instanta de discurs. El este un act, o interventie a subiectului enuntator, dar si reprezentarea pe care el o construieste pentru celalalt, reprezentare pe care interlocutorul o poate accepta, dezvolta sau infirma intr-un camp de relatii semnificative.
Dezvoltand ideea lui Benveniste, filozoful francez Paul Ricœur noteaza ca discursul reprezinta o trasatura absolut primordiala, care conditioneaza posibilitatea altor trasaturi, anume trasatura distantarii, care poate fi situata sub numele de dialectica a evenimentului si a semnificatiei. Pe de o parte, discursul se ofera ca eveniment: ceva se intampla atunci cand cineva vorbeste. Dar ce se intelege prin eveniment? „A spune ca discursul este un eveniment inseamna a spune, intai de toate, ca discursul este realizat temporal si in prezent, pe cand sistemul limbii este virtual si in afara timpului; in acest sens, putem vorbi impreuna cu Benveniste despre instanta de discurs, pentru a desemna ivirea discursului insusi ca eveniment. Pe langa acestea, in vreme ce limba nu are subiect, in sensul ca intrebarea «cine vorbeste?» nu are valoare la acest nivel, discursul trimite la locutorul sau printr-un ansamblu complex de indicatori, cum ar fi pronumele personale; vom spune in acest sens, ca instanta de discurs este autoreferentiala; caracterul de eveniment se leaga acum de persoana celui care vorbeste; evenimentul consta in aceea ca cineva vorbeste, cineva se exprima luand cuvantul. Discursul este eveniment si in al treilea sens: in timp ce semnele limbajului trimit numai la alte semne in interiorul aceluiasi sistem si fac ca limba sa fie lipsita de lume in aceeasi masura in care este lipsita de timp si de subiectivitate, discursul se rosteste intotdeauna in legatura cu ceva: el se refera la o lume pe care pretinde ca o descrie, o exprima, ori o reprezinta; in acest al treilea sens, evenimentul este venirea in limbaj a unei lumi cu ajutorul discursului. In sfarsit, in timp ce limba nu e decat o conditie prealabila comunicarii, careia i se furnizeaza codurile, toate schimbarile de mesaje se fac in discurs; in acest sens, doar discursul are nu numai o lume, ci si un altul, o alta persoana, un interlocutor caruia ii este adresat; in acest ultim sens, evenimentul este fenomenul temporal al schimbului, stabilirea dialogului care leaga, prelungeste sau intrerupe” (Paul Ricœuer, De la text la actiune, Cluj-Napoca, Echinox, 1999, pp. 97-98).
Toate aceste trasaturi, luate impreuna, constituie discursul ca eveniment. Este remarcabil faptul ca ele nu apar decat in miscarea de efectuare a limbii in discurs, in actualizarea competentei noastre lingvistice in performanta.
Dar caracterul de eveniment al discursului nu constituie decat unul dintre cei doi poli ai perechii care alcatuieste discursul, cel de al doilea pol fiind cel al semnificatiei. Daca orice discurs este efectuat ca eveniment, orice discurs este inteles ca semnificatie. Nu evenimentul, in masura in care este fugitiv, vrem sa-l intelegem, ci semnificatia lui, care ramane. Nu este vorba de a reveni, de la lingvistica discursului, la cea a limbii, deoarece lingvistica discursului este cea in care evenimentul si sensul se articuleaza intre ele. „Asa cum limba, actualizandu-se in discurs, se depaseste ca sistem si se realizeaza ca eveniment, tot astfel, intrand in procesul intelegerii, discursul se depaseste ca eveniment, in semnificatie. Aceasta depasire a evenimentului in semnificatie este caracteristica discursului ca atare. Ea dovedeste intentionalitatea insasi a limbajului, relatia care exista in cadrul lui intre noema si noeza. Daca limbajul este meinen, o intentie semnificativa, e astfel tocmai in virtutea acestei depasiri a evenimentului in semnificatie” (Paul Ricœuer, op. cit. p. 98). Distanta originara este deci distanta rostirii in ceea ce este rostit.
Pentru a intelege ce anume este rostit, trebuie sa tinem seama de faptul ca articularea evenimentului cu sensul realizata in cadrul lingvisticii discursului constituie nucleul oricarei probleme hermeneutice. In acest scop, hermeneutica trebuie sa faca apel nu numai la lingvistica – fie si inteleasa in sensul de lingvistica a discursului, in opozitie cu lingvistica limbii –, ci si la teoria actelor de limbaj, asa cum a fost ea dezvoltata de catre John Langshaw Austin si John Searle. Dupa acesti autori, actul de vorbire este alcatuit dintr-o ierarhie de acte subordonate, distribuite pe trei nivele:
1. nivelul actului locutionar sau propozitional: act de a rosti;
2. nivelul actului sau al fortei ilocutionare: ceea ce facem rostind;
3. nivelul actului perlocutionar: ceea ce facem prin faptul ca vorbim.
Sa preluam exemplul lui Paul Ricœur: „Daca va spun sa inchideti usa, fac trei lucruri: raportez predicatul la actiune (a inchide) la doua argumente (dumneavoastra si usa); este actul rostirii. Dar eu spun acest lucru cu puterea unui ordin si nu a unei constatari sau a unei dorinte ori promisiuni; acesta este actul ilocutionar. In sfarsit, prin faptul ca va dau un ordin, pot sa provoc anumite efecte, cum ar fi teama; ele fac din discurs un fel de stimul care produce anumite rezultate; acesta este actul perlocutionar” (Paul Ricœuer, op. cit. p. 97-98).
Implicatiile acestor distinctii pentru problema exteriorizarii intentionale prin care evenimentul se depaseste in semnificatie pot fi redate dupa cum urmeaza: actul ilocutionar se exteriorizeaza in fraze, ca propozitie. Intr-adevar, o fraza poate fi identificata sau re-identificata, ca fiind aceeasi fraza, tocmai ca propozitie. O fraza se prezinta astfel ca o re-enuntare (Aussage) susceptibila de a fi transferata in altele, cu un sens sau altul. Ceea ce este identificat in felul acesta este structura predicativa insasi, asa cum se vede din exemplul de mai sus; astfel, o fraza de actiune se lasa identificata prin predicatul ei specific (ca actiune) si prin cele doua argumente ale sale (agentul si pacientul). Dar actul ilocutionar poate fi exteriorizat si datorita paradigmelor gramaticale (modurile: indicativ, imperativ etc.) si al altor proceduri care marcheaza puterea ilocutionara a unei fraze si permit astfel identificarea sau re-identificarea ei. Actul prelocutionar constituie aspectul cel mai putin inscriptibil al discursului si caracterizeaza cu precadere discursul oral. Se poate spune ca actiunea perlocutionara este tocmai ceea ce in discurs este mai putin discurs; ea este discursul ca stimul. Aici, discursul actioneaza nu prin intermediul recunoasterii intentiei mele de interlocutor, ci oarecum la modul energetic, prin influenta directa asupra emotiilor si dispozitiilor afective ale interlocutorului. Astfel, actul propozitional, puterea ilocutionara, actiunea perlocutionara sunt apte intr-o ordine descrescanda, pentru exteriorizarea intentionala care face posibila inregistrarea prin scris.
Discursul este, asadar, un eveniment „langajier”; aceasta inseamna ca evenimentul discursiv presupune folosirea limbii de catre un emitator si receptionarea sa de catre auditoriu (alocutor sau destinatar), urmare a aplicarii unor anumite operatii enuntiative si discursive. In termenii lui Benveniste, discursul este, cum am vazut, „limbajul pus in practica” intr-un proces istoric care face din enunt un eveniment sau, intr-un sens mai larg, orice enuntare care presupune un locutor si un auditoriu si, la cel dintai, intentia de a-l influenta pe celalalt, intr-un mod oarecare (Émil Benveniste, op. cit., pp. 243-252).
Dupa Mariana Tutescu, discursul este un enunt sau un ansamblu de enunturi considerat din punct de vedere al producerii sale, adica un enunt sau un ansamblu de enunturi in situatia de comunicare. Aceasta inseamna ca studiul discursului este strans legat de analiza urmatorilor factori: enuntatorul; destinatarul sau sau alocutorul; spatiul si timpul comunicarii; intentia comunicativa a enuntatorului; tema discursului, o cunoastere comuna impartasita de catre enuntator si destinatarul sau care se refera la datele referentiale, culturale etc. (Mariana Tutescu, L’Argumentation. Introduction à l’étude du discours, Bucuresti, Editura Universitatii din Bucuresti, 1998, p. 74).
In consecinta, putem vorbi de tipuri de discurs. Printre cele mai importante, amintim: discurs scris versus oral, discurs explicativ, narativ, injonctiv, argumentativ etc. Caracteristicile, dar mai ales analiza fiecarui discurs al unei persoane „X”, intamplator si la tribuna, ridica probleme serioase, daca avem in vedere vesnica tendinta de a amesteca lucrurile, intentionat, in scop manipulator sau „de a da din clanta” la intamplare, fara logica, coerenta sau fluenta in exprimare, fie si numai pentru a se baga vorbitorul pe el insusi in seama. Ar mai fi de amintit ca, tocmai aici, in discurs, se vede daca „limitele limbajului meu sunt limitele gandirii mele” (Noam Chomsky). Asa ca…
Ar mai fi de adaugat una a lui nea Ion, unul de pe la mine din sat, ramas asa, de pe vremea comunismului, cu mintea rezemata intr-o dunga de cer: cica „una e sa bati campii si alta e sa scoti porumbei pe gura” De! O sti el ce o sti! Dupa mine, cam tot un drac! Voi ce ziceti?

Craiova, 21.11.2010

Multumirea – o stare normala

On November 23, 2010 By nelursIn Credinta, Educatie, Familia1 Comment

Multumiti totdeauna lui Dumnezeu Tatal, pentru toate lucrurile, în Numele Domnului nostru Isus Hristos (Efeseni 5.20)

In VT, in cartea Levitic , Moise, care fusese pe munte cu Dumnezeu, când îi vorbise acestuia fata în fata, el primise de la El învatatura si indemnuri: „Când cineva va aduce Domnului un dar ca jertfa de multumire (…) din cireada, fie parte barbateasca, fie parte femeiasca, s-o aduca fara cusur, înaintea Domnului„

Multumirea, ca jertfa, ne costa un pret, ne doare deseori, cum se zice, la buzunar sau la contul din banca, ne afecteaza mândria caci trebuie sa ne aplecam cu multumire pentru darurile primite în viata noastra de la Cel care da cu mâna larga, de Dumnezeu, si lui nu-i pare rau.

David, regele psalmilor, a vazut cât de mult a primit si cât de mult trebuia sa-i multumeasca lui Dumnezeu pentru toate lucrurile.

David l-a identificat pe Dumnezeu ca fiind Pastorul cel bun, cel care îl poarta la pasuni de verdeata si la ape de odihna, Cel care-i întinde masa cu bunatati în fiecare dimineata si-i înveseleste sufletul. De aceea, el l-a facut pe Dumnezeu obiectul laudelor sale.

Daca privin în Psalmul 103, sa învatam de la David, care vorbeste sufletului, si sa fim de aceeasi parere, ca si noi avem o multime de motive sa-i aducem slava, multumire si lauda, si sa zicem ALELUIA, privind la viata noastra care a fost ocrotita si împodobita de binefacerile purtarii de grija parinteasca a Domnului Dumnezeu.

“Binecuvanteaza, suflete, pe Domnul, si tot ce este in mine sa binecuvanteze Numele Lui cel sfant! Binecuvanteaza, suflete, pe Domnul, si nu uita nici una din binefacerile Lui! El iti iarta toate faradelegile tale El iti vindeca toate bolile tale; El iti izbaveste viata din groapa, El te incununeaza cu bunatate si indurare; El iti satura de bunatati batranetea, si te face sa intineresti iarasi ca vulturul. Domnul face dreptate si judecata tuturor celor asupriti. (…) Binecuvanteaza, suflete, pe Domnul. “

David fost sensibil la felul de a se implica Dumnezeu în viata sa si a poporului c?ruia-i era rege. El a fost miscat si a pretuit Legea lui Dumnezeu, scrisa de degetul Sau pe cele doua table de piatra, si date lui Moise si pastrate din acea vreme de preoti in chivotul lui Dumnezeu.

“Au venit si au spus imparatului David: Domnul a binecuvântat casa lui Obed-Edom si tot ce avea, din pricina chivotului lui Dumnezeu. Atunci David a pornit, si a suit chivotul lui Dumnezeu din casa lui Obed-Edom în cetatea lui David, în mijlocul veseliei. Când cei ce duceau chivotul Domnului au facut sase pasi, au jertfit un bou si un vitel gras. Astfel au suit David si toata casa lui Israel chivotul Domnului, în strigate de bucurie si in sunet de trambite. “

David a vazut ca cine pretuieste chivotul lui Dumnezeu, Cuvântul si Prezenta Sa Divina, este binecuvântat si rasplatit din Cer.

Sfântul apostol Pavel, sumarizeaza aceasta idee, învatându-i pe cei din Efes sa aduca multumiri lui Dumnezeu pentru toate lucrurile.

“ Multumiti totdeauna lui Dumnezeu Tatal, pentru toate lucrurile, in Numele Domnului nostru Isus Hristos.“

Scriitorul Philip Yancey, în cartea sa DARUL DURERII, scrisa împreuna cu dr. Paul Brand, medic chirurg renumit, cu multa dibacie însereaza episoade din viata si experienta medicului.

Intr-o zi o tânara mama aduce la dr. Paul Brand pentru consult pe fiica ei, Tanya, o fetita de numai 4 anisori. Avea mânutele si labele picioarelor ranite.

“ Când am desfacut si ultimul bandaj, am gasit ambele talpi napadite de ulceratii infectate. Cu cea mai mare delicatete, am examinat ranile, cautând reactii de orice fel pe fata Tanyei. Dar ea nu manifesta nici una. Sonda a strabatut cu usurinta tesutul moale si necrozat si puteam chiar sa vad luciul alb al osului dezgolit; în tot acest rastimp, fetita tot nu avea nici un fel de reactie. (…) Putem sa-i vindecam ranile astea, am spus, dar Tanya s-a nascut cu insensibilitate la durere. In lipsa durerii, nimic n-o poate apara de accidentari. Nimic nu se va ameliora, pâna ce nu va întelege ea însasi problema si nu va începe în mod constient sa se protejeze. “

Întelegem oadata în plus ca exceptia întareste regula. Suntem fapturi si creaturi atât de minunat plamadite de mesterul Creator.

Multumiri fie-i aduse de noi toti, singurului Dumnezeu, creatorul si sustinatorul tuturor lucrurilor.

Din El, prin El si pentru El sunt toate lucrurile!

Aleluia! AMIN!

Isus te cauta acum

On November 23, 2010 By nelursIn Biblia, Credinta, Educatie, MantuireLeave a comment

Motto. „Isus le-a mai zis: Adevarat, adevarat, va spun ca Eu sunt usa oilor. Toti cei ce au venit inainte de Mine, sunt hoti si talhari (…) Eu sunt Pastorul cel bun”- Ioan 10

Sa cercetam numai câteva locuri din Evanghelia dupa Ioan si sa observam unul sau doua tipare a modului in care Isus il cauta pe om.

(1) Isus te cauta când te afli unde nu doresti– Ioan 8.

„Dar dis-de-dimineata, a venit din nou in Templu; si tot norodul a venit la El. El a sezut jos, si-i invata. Atunci carturarii si Fariseii I-au adus o femeie prinsa in preacurvie. Au pus-o in mijlocul norodului, si au zis lui Isus: Invatatorule, femeia aceasta a fost prinsa chiar cand savarsea preacurvia. Moise, in Lege, ne-a poruncit sa ucidem cu pietre pe astfel de femei: Tu dar ce zici? Spuneau lucrul acesta ca sa-L ispiteasca si sa-L poata invinui. Dar Isus S-a plecat in jos, si scria cu degetul pe pamant. Fiindca ei nu incetau sa-L intrebe, El S-a ridicat in sus, si le-a zis: Cine dintre voi este fara pacat, sa arunce cel dintai cu piatra in ea. Apoi S-a plecat iarasi, si scria cu degetul pe pamant. Cand au auzit ei cuvintele acestea, s-au simtit mustrati de cugetul lor, si au iesit afara, unul cate unul, incepand de la cei mai batrani, pana la cei din urma. Si Isus a ramas singur cu femeia, care statea in mijloc. Atunci S-a ridicat in sus; si, cand n-a mai vazut pe nimeni decat pe femeie, Isus i-a zis: Femeie, unde sunt parasii tai? Nimeni nu te-a osandit? Nimeni, Doamne, I-a raspuns ea. Si Isus i-a zis: Nici Eu nu te osandesc. Du-te, si sa nu mai pacatuiesti. „

Observam ca femeia prinsa in preacurvie fusese adusa cu forta inaintea lui Isus. E drept, pentru a fi judecata, condamnata. Dar Isus schimba intreaga situatie. Acuzatorii pleaca drept pacatosi, iar femeia desi pacatoasa, aflata smerita inaintea Domnului, la judecata Sa adhoc, este iertata. “Nici Eu nu te osandesc. Du-te, si sa nu mai pacatuiesti. “

(2) Isus se lasa gasit când il cauti constient– Ioan 3.

“Intre Farisei era un om cu numele Nicodim, un fruntas al Iudeilor. Acesta a venit la Isus, noaptea, si I-a zis: Invatatorule, stim ca esti un Invatator, venit de la Dumnezeu; caci nimeni nu poate face semnele pe care le faci Tu, daca nu este Dumnezeu cu el. Drept raspuns, Isus i-a zis: Adevarat, adevarat iti spun ca, daca un om nu se naste din nou, nu poate vedea Imparatia lui Dumnezeu. “

(3) Isus se lasa gasit când il cauti inconstient– Ioan 4.

“Isus (…) se afla fântâna lui Iacov. Isus, ostenit de calatorie, sedea langa fântâna. Era cam pe la ceasul al saselea. A venit o femeie din Samaria sa scoata apa. Da-Mi sa beau, i-a zis Isus. Caci ucenicii Lui se dusesera in cetate sa cumpere de ale mâncarii. Femeia Samariteanca I-a zis: Cum Tu, Iudeu, ceri sa bei de la mine, femeie Samariteanca? Iudeii, in adevar, n-au legaturi cu Samaritenii. Drept raspuns, Isus i-a zis: Daca ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu, si Cine este Cel ce-ti zice: Da-Mi sa beau! tu singura ai fi cerut sa bei, si El ti-ar fi dat apa vie. (…) Doamne, I-a zis femeia, da-mi aceasta apa, ca sa nu-mi mai fie sete, si sa nu mai vin pâna aici sa scot. (…) Dumnezeu este Duh; si cine se inchina Lui, trebuie sa I se inchine in duh si in adevar. Stiu, i-a zis femeia, ca are sa vina Mesia, (caruia I se zise Hristos); când va veni El, are sa ne spuna toate lucrurile. Isus i-a zis: Eu, cel care vorbesc cu tine, sunt Acela. (…) Multi Samariteni din cetatea aceea au crezut in Isus din pricina marturiei femeii… “

De curând am insotit un pastor la Inchisoarea de maxima siguranta din Gherla (Cluj). La intâlnirea cu pastorul, membru al fundatiei Stânca Veacurilor, in sala de Biblioteca (pe laturile incaperii strajuiau câte un rând de dulapuri vitrina, pline cu o multime de carti de beletristica), s-au prezentat pentru intâlnire, imi pare, 13 tineri insetati de partasie, cu invatatura sfintei Biblii si de prezenta Domnului Isus care promisese ca acolo unde sunt adunati doi sau trei in Numele Lui va fi si El prezent.
Aproape fiecare dintre ei avea Biblia si o cartea de cântari. Pregatisera si o cântarea noua, surpriza pentru noi, un imn de lauda pentru Domnul Nostru. Nevoia lor de Dumnezeu li s-a implinit când se aflau inchisi intre zidurile inchisorii, in mod cu totul neasteptat. Cine si-ar dori sa fie privat de libertate si stigmatizat de societate ? Dar, asa cum spunea liderul lor, conjunctural, erau liberi spiritual, eliberati de povara pacatelor, de necredinta in care traiau când erau afara!

Fiecare putem gasi gratia divina prin recunoasterea si asumarea starii de pacat, pe care s-o regretam din inima sincera, apoi a ne inchina inaintea Lui Dumnezeu, in Numele lui Isus si a ne pocai, a renunta a-L mai ofensa pe Dumnezeu. Doamne ajuta si da acest har multora!

SLAVA DOMNULUI ISUS CRISTOS!

Prima editie a „Galei Internationale a Celebritatilor – Spania, 2010”, realizata la MADRID

On November 23, 2010 By nelursIn Europe, NewsLeave a comment

Prima editie a „Galei Internationale a Celebritatilor – Spania, 2010”, va fi realizata la Madrid, in Salonul de Festivitatii al Facultatii de Jurnalism, Universitatea Complutense din Madrid, pe data de 3 decembrie, ora 19:30. In cadrul evenimentului, vor fi premiate personalitati romane si spaniole, care au contribuit la dezvoltarea relatiei dintre cele doua tari, in special prin implicare socio-culturala, popularitate, activitate academica, jurnalistica si economica.

Prima editie a galei va sarbatori ZIUA NATIONALA a ROMANIEI in SPANIA. O nota aparte a Galei Celebritatilor Romano-Spaniole o reprezinta importanta acordata domeniului literar si artistic, organizatorii subliniind astfel necesitatea promovarii culturii romane in Spania pentru o mai buna cunoastere a spatiului cultural romanesc de catre spanioli si o accentuare a spiritului de identitate romaneasca, pentru romanii din Spania. Limba romana, prin multiplele sale forme de exprimare, de la poezie, la filosofie, la traduceri literare, jurnalism si teatru este principalul omagiat al acestei Gale a Celebritatilor Romano-Spaniole.
GALA CELEBRITATILOR ROMANO-SPANIOLE va fi realizata de Professional Celebrity, TVR International si Universitatea Complutense din Madrid, cu sprijinul Departamentului Romanilor de Pretutindeni – Guvernul Romaniei, al companiei Blue Air si Sport Art.

Presedintele Juriului Galei este Octavian Bellu, iar Vicepresedinte, Cristian Topescu. Totodata, Gala va fi prezentata de Cristian Topescu si Prof. Mihaela Serban, realizatoarea acestui format de televiziune si va difuzata de TVRi.

Invitatul de onoare al galei, care va primi Premiul de Excelenta, este Alteta Sa Regala Leandro Alfonso de Borbón Ruiz, fiul regelui Alfonso XIII al Spaniei si unchiul regelui Don Juan Carlos II.

Alaturi de domnia sa, vor fi premiate atat personalitati romanesti stabilite in SPANIA, cat si personalitati spaniole care au legatura cu ROMANIA: Generalul Manuel Fuentes Cabrera – Presedintele garzii „Reales Tercios de Spania” care a sprijinit o serie de proiecte culturale bilaterale, cantaretul de renume mondial Julio Iglesias, scriitorul Fernando Savater – cel mai cunoscut filosof spaniol contemporan, eseist, romancier si dramaturg, caruia ii apartine meritul de a-l introduce primul pe Emil Cioran publicului spaniol, Iker Casillas – cel mai bun portar din lume, Miguel Angel Gálan Segovia – colonel in garda „Reales Tercios”, directorul editurii Niram Art, José Antonio Jiménez de las Heras – vicedecanul Facultatii de Jurnalism, Universitatea Complutense, Joaquín Garrigós Bueno – cel mai cunoscut traducator de literatura romana, scriitorul Héctor Martínez Sanz, promotorul cultural Antonio Calderón de Jesús, directorul companiei de teatru “Hemoficción” Lorenzo Mijares, Miguel Fonda Stefanescu – presedintele fondator al Fedrom, celebra trupa Il Divo si multi altii.

Printre personalitatile romanesti care vor fi premiate in Spania se vor numara Ambasadorul Romaniei in Regatul Spaniei – Maria Ligor, Romeo Niram – artist plastic al Casei Regale, Nicu Covaci – fondatorul trupei Phoenix, Gheorghe Hagi, Doina Melinte, indragitul interpret Costel Busuioc, Mirco Maschio – Ambasador al Pacii pentru Romania, pentru dezvoltarea relatiilor de afaceri intre Romania si Spania, oamenii de cultura Dan Caragea, Horia Barna – personalitate reprezentativa a culturii romane in Spania, fostul director al ICR Madrid, Bogdan Ater – artist plastic, Fabianni Belemuski – scriitor si jurnalist, director al revistei “Niram Art”, Catalina Iliescu Gheorghiu – directoarea Centrului Cultural al Universitatii Alicante, Emil Pop – Campion European de Kick-Boxing, Gica Craioveanu, etc. Un premiu special, post-mortem, va fi acordat lui Valeriu Lazarov.

Gala va fi deschisa de un concert de pian sustinut de pianistul roman Alexandru Belemuski.

Proiectul CELEBRITATILE ANULUI a avut succes in fiecare an si a reusit sa aduca in atentia publicului peste 700 de personalitati din toate domeniile, devenind astfel „Cea mai iubita gala din ROMANIA”, dupa cum a declarat marele realizator si producator de televiziune, Valeriu Lazarov, cunoscut in Italia si Spania pentru munca de realizator si producator pentru cele mai importante televiziuni.

Criteriile de evaluare a premiatilor galei, alesi dintre mai multi nominalizati, au avut in vedere popularitatea acestora in randul societatilor romane si spaniole, valoarea, recunoasterea, implicarea socio-culturala, realizarile profesionale in Spania si Romania.

CELEBRITATILE ANULUI vor fi distinse cu trofee, care vor fi acordate pe baza votului juriului, fiind alese personalitati reprezentative din domenii cat mai variate, precum: literatura, afaceri, sport, administratie, televiziune, arta, jurnalism, justitie, muzica, presa romaneasca si spaniola, promovare culturala.

Realizarea acestei gale reprezinta o incununare a eforturilor depuse de echipa de realizare si a comisiei de celebritati de a aduce in atentia publicului romani celebri, dar si oameni de succes din Spania care au legatura profesionala cu Romania.

Prof. MIHAELA SERBAN – realizator, moderator tv

Despre premiantii ,,Cetatii lui Bucur,, – 20 noiembrie 2010

On November 23, 2010 By nelursIn literatureLeave a comment

Sambata 20 noiembrie a.c. a avut loc in Bucuresti premierea castigatorilor concursului literar national ‚,Cetatea lui Bucur,, eveniment gazduit si moderat de catre presedinta Ligii Scriitorilor Romani – filiala Bucuresti – dna Elisabeta Iosif, alaturi de binecunoscutul si talentatul Paul Polidor si Nicoleta Stavarache- membra a Ligii Scriitorilor Romani –filiala Bucuresti. Acestea fiind spuse, vreau sa fac cunoscut faptul ca existenta unui asemenea eveniment in viata fiecarui scriitor, fie el si debutant, poarta un inteles aparte prin semnificatia importanta creeata de o astfel de manifestare. Fiindca literatura si dragostea pentru arta cuvantului, a facut posibil acest concurs, gazdele, s-au straduit cu mare maiestrie sa depaseasca emotiile in fata celor prezenti.
Nu trebuie sa trecem peste faptul ca tot ce se scrie in prezent, va sta marturie peste timp, devenind, de ce nu, valori nationale. De aici si explicatia, ca, cei prezenti in numar foarte mare, au facut dovada unei dorinte reale de-a citi, de-a promova talente si valori adevarate. Iata ca asa a fost posibil, ca la acest concurs sa participe 38 de poeti si 37 de prozatori, a fost un concurs destul de greu de diferentiat, si mai ales de departajat, pentru ca majoritatea participantilor n-au fost la prima incercare, multi sunt autori de volume de poezie sau proza, deci, scriitori, cu destula maturitate artistica.
De apreciat este efortul pe care l-au depus criticii literari Cleopatra Lorintiu si Cristian Neagu, organizatorii, Elisabeta Iosif, Cristina Stefan, Paul Polidor, poeti deopotriva, si membri ai juriului, si nu in ultimul rand multumiri si sincere aprecieri sponsorilor nostri. Intre premianti amintim pe IONUT TANDARA, din Focsani- Vrancea, care a primit pentru bilingvismul sau literar premiul ,, Nichita Stanescu,, mergem mai departe si amintim epigramistul convins si destul de tanar inca(90 de ani), OVIDIU CREANGA, din Canada, care a primit premiul ,, Cetatea lui Bucur,, pentru diaspora.
DANIELA VOICULESCU si CEZAR CAZIMIR STOICESCU sunt cei doi desemnati cu premiul ,,Artur Silvestri,, pentru poezie, in memoriam Artur Silvestri, pentru ca au facut dovada darurii talentului si harului scriitoricesc. GEORGE BACIU, cunoscutul om de cultura argesean, membru si el al Ligii Scriitorilor Romani – filiala Arges, a primit pentru metafora poetica premiul ,,Tudor Arghezi,, De la filiala Dambovita, amintim poetul GEORGE IONITA, care a primit premiul ,,Nicolae Labis,, pentru poezie lirica. Sibianul DAN HERCIU, membru al cenaclului ASTRA, castiga premiul pentru poezie ,,Lucian Blaga,, si inca doi bucuresteni au primit premii: CARMEN MANUELA MACELARU- premiul ,,Ion Alexandru,, si talentatul jurnalist ION MARTIN- premiul ,,Gheorghe Tomozei,,.Amintim si pe MARICA HAGIANU VIORICA , scriitoare a meleagurilor din Calarasi, care primeste diploma de onoare ,,Cetatea lui Bucur,, pentru imagistica poetica.
La sectiunea de proza scurta, ne putem lauda cu urmatoarele premii:
NICOLETA STAVARACHE, membra a Ligii Scriitorilor Romani, autoare a 3 volume de poezie, castiga primul sau premiu intitulat : ,,Lira 21, pentru sensibilitatea evocarii satului ,, premiu oferit de poeta si fondatoarea cenaclului on-line, ,,Lira 21,, in speta, Cristina Stefan.
Dr. MIHAI GANEA, detinator al numeroase premii, castiga si anul acesta premiul pentru excelenta pentru sectiunea proza scurta ,,Cetatea lui Bucur,, iar pentru activitatea sa la proiectul cultural ,,Cititor de proza,, dedicat promovarii artelor plastice si literaturii primeste si premiul ,,cititor de proza,, oferit de finantatorul si fondatorul proiectului Emanuel Pope, Anglia.
Mergem mai departe si amintim pe scriitorul GEO GALETARU, membru al filialei Timis, care castiga premiul ,,Liviu Rebreanu,, pentru imagistica literara. Ramanand in aceeasi nota, amintim pe scriitorul GHEORGHE MOCANU, un talentat vrancean, care pentru descrierea vietii mocanilor vranceni, pentru oralitatea lumii satului, castiga premiul ,,Ion Creanga,,
Cu dragoste de scris si pentru scris, pentru arta de a scrie, inchei aceste randuri cu speranta ca de acum inainte, atat premiantii cat si ceilalti participanti la concurs, nu ne vor dezamagi niciodata literar si vor continua drumul lor anevoios, trist uneori, patimas, poate, al artistilor. Timpul va defini aceasta lupta pentru vesnicie pentru cuvantul scris, pentru configurarea unei civilizatii cat mai moderne din punct de vedere literar.
Ma-nclin cu deosebit respect in fata premiantilor si-i felicit inca odata si pe aceasta cale!
Nicoleta Stavarache

Dialog la distanta cu Ex-senatorul Ilie Ilascu

On November 23, 2010 By nelursIn InterviewLeave a comment

Stimate domnule Ilie Ilascu, ca politician care cunoasteti situatia din cele doua state romanesti, Republica Moldova si Romania, cum caracterizati perioada ultimilor douazeci de ani vis-a-vis de interesul comun?
Din pacate, situatia relatiilor politice dintre cele doua state romanesti in ultimii ani nu a evoluat, asa cum ne-am fi dorit, spre bine, as spune, chiar, ca atmosfera s-a inrautatit simtitor; in cel mai bun caz relatiile au fost inghtate. La nivel uman, al cetatenilor simpli, au ramas la fel de calde si prietenesti… ,,Inrautatirea” relatiilor dintre clasa politica de pe ambele maluri ale Prutului a fost cauzata, in mare parte, de calitatea structurii acestei clase, care, in mare parte, este alcatuita din vechea nomenclatura si de mentalitatea pro rusa, si de ce nu, procomunista, intesata de acele elemente, care au fost implantate de serviciile secrete ruse, si care, la comanda, reactioneaza asa cum le dicteaza Moscova.
Republica Moldova, dar in mare parte si Romania, chiar de face parte din UE, au ramas in sfera de influenta a Moscovei…
Clasa politica de la Bucuresti nu a dorit, si nici astazi nu doreste apropierea (unirea) celor de pe doua maluri ale Prutului. De cea de la Chisinau, nici nu mai vorbim… Totul a ramas doar la nivelul Declaratiilor pompoase si la baile de multime, efectul carora dispar imediat dupa terminarea manifestatiilor…
Luni, 8 noiembrie 2010 s-a semnat Tratatul privind regimul de frontiere dintre Republica Moldova si Romania, document semnat intr-un context european. Care este importanta semnarii tratatului? Trebuia semnat un asemenea Tratat?
In perioada dinaintea alegerilor, semnarea acestui document este doar o reclama electorala si o miscare pentru cei naivi, cat si pentru cei ce nu cunosc situatia… S-a mai turnat un pic de gaz intre actorii politici de la Chisinau, care si asa sunt dezbinati de mama lor…
Duminica, 28 noiembrie 2010, se vor desfasura alegerile parlamentare anticipate pentru Parlamentul Republicii Moldova. Este perioada campaniei electorale. Cum caracterizati aceasta campanie?
O campanie, ca toate celelalte, neinteresanta, trista, minciunoasa, cu o miza mare si un efect mic… In danemarca moldoveana nu s-a schimbat nimic, pe primul loc este pusa, ca intodeauna, RANZA moldoveneasca… Nu cred ca se va schimba ceva fata de precedentele scrutine electorale, din simplul motiv ca actorii politici sunt aceiasi, – ,,membrii” fideli ai ,,SISTEMULUI” ticalosit…
Liderii AIE (Alianta de Integrare Europeana) a celor patru partide (P.L., P.L.D.M., P.C., P.D.) din Republica Moldova actioneaza suficient de uniti pentru reusita in alegeri? Ce va place si ce nu va place la aceasta campanie electorala?
Este o Alianta dezordonata, ce-i uneste pe multi, doar marimea ciolanului, si nu interesul national. Analizand listele candidatilor, observi in primele locuri eligibile, doar persoane fara sira spinarii, multi suspecti de colaborationism cu structurile vechi ale serviciilor secrete ruse. Chiar de castiga alegerile asa zisa Alianta, pe teren, nu se va schimba nimic. Specialistii in materie, cat si patriotii adevarati al acestor meleaguri, au fost ignorati cu desavarsire! Asa ca, de cistiga ,,Alianta” sau comunistii, – nu se va schimba nimic… Mergem si de data aceasta dupa zicala romaneasca: – Pleaca ai nostri, – vin ai nostri, noi ramanem tot ca prostii…
Unii vorbesc despre un compromis, un eventual acord intre Alianta si Partidul Comunist. Ce parere aveti in acest sens?
In Republica Moldova, luand in consideratie calitatea candidatilor inclusi pe lista, orice combinatie e posibila. Interesul national este lasat, ca de obicei, pe ultimul loc, principalul in aceste asa zise ,,compromise”, este accesul la putere cu orice pret!
V-ati gandit sa va implicati in politica Republicii Moldova?
Eu intodeauna am fost implicat in politica moldoveneasca, chiar si cand detineam functia de senator roman, folosind orice ocazie, orice tribuna (APCE, UE, OSCE), pentru a ridica problemele primordiale ale Basarabiei. Una din ele fiind ocuparea, in continuare, a unei parti din Moldova, de catre fortele militare ale Federatiei Ruse; Instalarea prin forta armelor si sustinerea unui regim marioneta in raioanele de Est ale Republicii Moldova de catre Federatia Rusa.
In aceasta campanie electorala am dorit sa sustin si sa militez pentru promovarea unor forte, cu adevarat nationale si patriotice pentru viitorul legislativ, prin exponentii Partidului Liberal de la Chisinau. Dar, din start, mi s-a refuzat relatia, si am fost nevoit sa ma retrag la Bucuresti. Din pacate, Domnul Mihai Ghimpu s-a inconjurat, nu cu cele mai oneste persoane, ci de cele care cred eu, – sunt exponentii ,,SISTEMULUI” ticalosit infiltrati de neprietenii Basarabiei… Prezenta Moscovei la Chisinau e simtita peste tot, prin toate partidele si partidutele infiintate in graba. Din pacate, Romania nu se simte ca ar avea vreun ,,interes” national in zona, prezenta ,,romanilor” este facuta cu persoane pro ruse si antiromane, si venite chiar de la Bucuresti… O metomorfoza noua in politica romaneasca fata de romanii de peste Prut…
Cine ar merita sa devina presedinte al Republicii Moldova dupa alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010, dupa parerea dumnavoastra?
Din ,,stocul” propus si autopropus, – niciunul nu merita! Interesele lor nu sunt in concordanta cu interesul national al basarabenilor. Mihai Ghimpu ar putea cate ceva sa faca pentru populatia Basarabiei, dar anturajul cu care s-a inconjurat, nu-i va permite…
Daca ne gandim la protestele tinerilor impotriva comunistilor de la Chisinau si la tragediile ce au avut loc in ziua de 07 aprilie 2009, va intreb: s-au luat masuri impotriva celor vinovati, care au lovit in protestatari si care au distrus institutii de stat? De unde proveneau acei tineri atacatori si cine i-au instigat la acele grozavii?
In acele zile ma aflam la Chisinau, intre multimea din strada, si am vazut cu ochii mei ce s-a petrecut. O revolta spontana a tinerilor ce protestau fata de falsificarea alegerilor. Comunistii, cu ajutorul serviciilor fidele, au transformat-o, prin provocare, intr-un haos periculos, care pana la urma a iesit de sub control. Nu doresc sa fac aprecieri, las sa o faca ancheta, care este in derulare… Pana ce nu a fost numit niciun vinovat si nu a fost pedepsit nimeni.
Libertatea de expresie se respecta in Republica Moldova?
Se respecta in linii generale. Problema forte este implicarea finantarii in massmedia de catre structurile cointeresate in a promova o imagine sau alta, si cel mai periculos si imoral este ACCEPTAREA, de catre majoritatea reprezentantilor presei, a acestei plati, – de a scrie la comanda!
Cat de important este votul pensionarilor?

In Republica Moldova votul pensionarilor este primordial, fiindca structura populatiei e alcatuita in proportie de 40% din aceasta categorie. Peste un milion de tineri sunt plecati la muca peste hotare, din cei patru milioane pe care ii are Moldova. Apoi, pensionarii sunt cei mai activi alegatori, participand la scrutine in proportie de 85-90%. Totodata, ei sunt si cei mai conservatori alegatori, ferindu-se de tot ce-i nou, modern, – fiind educati in spiritul comunist!

Ce parere aveti despre reluarea transmiterii TVR1 pe teritoriul Republicii Moldova, care a fost sistata la sfarsitul lunii septembrie 2007?
E o hotarare foarte buna pentru basarabeni, care erau lipsiti de un post in limba romana. Problema este ca, cei ce au luat frecventa retransmiterii TVR1, acum, in ajun de alegeri, apar ca ,,salvatorii” acestui post. De fapt, e aceeasi persoana care a desfiintat transmisia, iar acum a ,,acceptat” retrasmiterea TVR1 pe frecventa ce-i apartine, -Vlad Plahotniuc! ?i de aceea are, nu stiu cum, un iz neplacut la populatie, intrebandu-se, dar de ce l-a inchis, ca sa-l deschida dupa trei ani? Sa para un salvator, ca alegatorii sa-l aleaga deputat (locul 2 in lista PDM) ?
Daca avem in vedere situatia politica din anul 2001, e posibil ca istoria alegerilor anticipate sa se repete in 2010?
Tot ce e posibil. Din pacate, partidele ce fac parte din Alianta nu au propus alegatorilor nimic nou, de a combate programul PCRM. Aflandu-se la guvernare timp de un an, Alianta si-a cam sifonat imaginea, fiindca saracia lucie a majoritatii populatiei din republica Moldova nu s-a ameliorat, ci dimpotriva, s-a agravat. Clanurile mafiote se simt – bine mersi – in apele tulburi a-i puterii actuale. Din pacate, alte alternative de preluare a puterii in Basarabia nu sunt, inafara de comunisti si trintorii din ,,Alianta”. Dar cred ca moldovenii isi merita soarta… pozitia aflarii cu fundul in doua barci si de a suge de la doua tate, isi fac efectele…
Aveti un mesaj de transmis, pe aceasta cale, pentru basarabenii de pretutindeni, vis-a-vis de desfasurarea alegerilor parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010?
Toti la VOT! Indiferent unde va aflati. Nu va fie lene si scarba de cativa bani de a va deplasa duminica, 28 noiembrie, la cea mai apropiata sectie de votare, fiindca, cei pe care i-ati lasat acasa nu au cum sa faca fata invaziei comuniste. Aveti cateva partide pe care le puteti vota si care au sanse reale de a accede in Parlament: in primul rand Partidul Liberal si PDL, lui Filat. Nu Va dati amagiti de PDM a lui Lupu, ei sunt primii care se vor coaliza dupa alegeri cu comunistii… Lupu nu este EUROPEAN si DEMOCRATIC, este sovin si pro rus, de unde ni se trag de mai bine de 70 de ani toate ponoasele! NU VOTATI COMUNISTII!
Despre relatia actuala dintre Republica Moldova si autointitulata Transnistrie referitor la situatia politica dinaintea alegerilor parlamentare anticipate, ce ne puteti spune?
Nu este nicio relatie dintre autoritatile republicii Moldova si marionetele ruse de la Tiraspol. Nu exista nicio Transnistrie, pe care o catologheaza toti ziaristii, – exista raioanele de Est ale Republicii Moldova ocupate de catre fortele militare regulate ale Federatiei Ruse cu scopul de a mentine acest fost teritoriu al URSS in sfera de influenta a Moscovei si de a nu-i ,,permite” integrarea in spatiul Vest European si reunificarea cu Patria Mama, – Romania. In rest sunt doar aparente, Smirnov face doar ce-i spune Moscova, deci si initierea tratativelor de reglementare a asa zisului diferendum ,,Transnistrean” se poate duce doar, si numai, cu autoritatile centrale ele Federatiei Ruse sub garantia SUA, Romaniei si a statelor UE.
Avand in vedere ca in ultimul an, autoritatile moldovene au luat masuri pentru a debloca procesul de solutionare a conflictului ”transnistrean”, obtinand anumite rezultate, inclusiv reuniuni periodice intre reprezentanti politici de la Chisinau si Tiraspol, intalniri dintre Filat si Smirnov, semnarea Tratatului de frontiera intre Republica Moldova si Romania, adoptarea unor decizii care faciliteaza activitatea agentilor economici din Transnistria de catre Guvernul Republicii Moldova, credeti ca se va ajunge la o rezolvare a conflictului in formatul ”5 + 2” (Chisinau, Tiraspol, OSCE – Organizatia pentru Cooperare si Securitate in Europa, Ucraina, Rusia + UE + SUA) cu ocazia Summit-ului ce va urma?
Republica Moldova NU a obtinut in ultimii ani nici un ,,anumit rezultat”. Au fost doar niste mimari de a obtine ceva, mai mult capital politic si electoral. Intalnirile la meciurile de fotbal au fost doar meciuri de fotbal si mai mult nimic. Asa zisele autoritati transnistrene sunt marionete instalate de Federatia Rusa, ele aflandu-se in Republica Moldova in MISIUNE DE LUPTA. Toti sunt cetateni ai Federatiei Ruse si angajati ai structurilor de Forta rusesti. Reglamentarea consecintelor razboiului moldo-rus de la Nistru din anii 1991-1992 se poate efectua doar prin : – retragerea neconditionata a tuturor unitatilor militare de ocupatie rusesti de pe teritoriul Republicii Moldova, sub garantia SUA, Romaniei, Ukrainei si UE!
Formatul ”5+2” nu mai este viabil, din simplul motiv ca Republica Moldova a dus un razboi cu Federatia Rusa si nu cu o entitate teritoriala nerecunoscuta de nimeni, cum se doreste de unii, de a prezenta ,,Transnistria”. La masa tratativelor pot sta doar partile luptatoare in razboiul moldo-rus: Moldova si Rusia, sub garantia SUA, Romaniei, Ukrainei si a UE. Partea ,,transnistreana” nu are ce cauta la masa tratativelor din simplul motiv ca nu exista, nu e recunoscuta de nimeni, chiar nici de Rusia. Eu, in 1992, stiu cu cine am luptat, – cu Fortele militare regulate ale Federatiei Ruse. Ca Federatia Rusa a mai cooptat la aceste lupte sangeroase si a mai format niste unitati paramilitare de cazaci, puscariasi si tradatori locali, – o priveste… Daca Federatia Rusa este impusa de Comunitatea internationala sa paraseasca teritoriul ocupat din Republica Moldova, asa zisul ,,conflict” se rezolva intr-o ZI!
Daca tinem cont de angajamentele asumate de Rusia la Summit-ul OSCE de la Istanbul in 1999, precum ca isi va retrage complet trupele si munitiile ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, putem sa fim optimisti?
A crede Federatia Rusa pe cuvant, si in toate promisiunile ce le-a dat in acest caz, este sa fii naiv si sa nu te respecti pe tine insuti! RUSIA, NICIODATA, DE BUNA VOIE, NU VA PLECA DIN TERITORIILE OCUPATE ALE REPUBLICII MOLDOVA. Repet, de ,, buna voie”. Rusia trebuie impusa de comunitatea internationala sa elibereze teritoriile ocupate ale Republicii Moldova, stat independent si suveran recunoscut de intreaga comunitate internationala, inclusiv de Federatia Rusa. Si mai este o a doua alternativa de eliberare a teritoriilor ocupate, – prin forta militara, cu ajutorul comunitatii internationale. Asa cum o face, cand este nevoie, si Statul Israel… fara a se intimida de reactia unora…
Pentru improspatarea memoriei cititorilor, va rog, vorbiti-ne despre inceputurile revolutionare din Basarabia; de ideea fondarii ”Miscarii de Eliberare Nationala din Basarabia”.
Despre ,,Miscarea de Eliberare Nationala din Basarabia” s-a scris mult si controversat. Eu m-am inclus de la inceputuri in Miscare, din anul 1988, cand locuiam la Tiraspol. Din cei peste 200 mii de locuitori ai Tiraspolului, 35 de mii erau de etnie romana (moldoveana) – 17%, si care, nu aveau nicio scoala, nicio gradinita in limba romana.Toate cele 19 scoli din Tiraspol erau cu predare in limba rusa. De aici a si pornit…
Ati fost Presedinte al Frontului Popular din Moldova(FPM) – Filiala Tiraspol, ce ne puteti spune despre acea perioada?
A fost o perioada grea, cu jertfe de neuitat, dar cu mari sperante pentru copiii nostri si pentru un viitor mai bun. Filiala Tiraspol a FPM si-a inceput activitatea in primavara anului 1989, ajungand pina la peste 5000 de membri activi. Dupa 1990, odata cu ,,formarea” asa zisei ”RMN (Transnistria)”, s-a inceput o lupta fara crutare impotriva noastra. Au inceput sa dispara, fara urma, multi din membrii nostri activi… La sfarsitul lui 1991 au inceput si luptele de gherila intre noi (cei care sustineam structurile statale ale Republicii Moldova, – politia, procuratura, executivul, bancile si alte structuri) si structurile paramilitare formate de Federatia Rusa la Bazele sale ale Armatei a 14-a. Fiind un fost ofiter al fostei Armate Sovietice, m-am inclus trup si suflet in lupta armata pentru Eliberarea Nationala si Integritatea tanarului stat Republica Moldova.
Ati participat la luptele armate de la Nistru, din 1992. Cum a inceput acel razboi? Cine l-a declansat si care a fost cauza?
Razboiul moldo – rus de la Nistru a inceput cu mult timp inainte de faza lui fierbinte (2 martie 1992), zi in care Republica Moldova este primita oficial ca membra ONU. Federatia Rusa, anticipand desprinderea Republicii Moldova de imperiul rusesc si integrarea ei in familia democratica Europeana si de ce nu, – in Unirea ei cu Patria Mama Romania, a incercat in fel si chip sa zadarniceasca eforturile noastre. Si, utilizind tot arsenalul sau propogandistic, a recurs la ultima sa varianta, – atacarea prin agresiune militara a tanarului stat, Republica Moldova, cu scopul de a-l mentine in sfera sa de influenta strategica si folosirea teritoriului ei in scopuri geostrategice indreptate impotriva comunitatii Europene. Printr-o provocare la Dubasari, pe malul Nistrului, in noaptea de 2 martie 1992, unitatile paramilitare secioniste, ajutate de unitatile militare regulate ale Armatei a 14-a, au atacat Sectia de politie Dubasari, omorand si ranind mai multi coloboratori, restul coloboratorilor transportandu-i la Tiraspol, unde i-au facut prizonieri, acaparandu-le arsenalul de arme si munitie… Restul a mers ca dupa un scenariu trist…
Ati fost detinut politic al regimului de la Tiraspol timp de 9 ani de zile; N-am sa uit acea imagine socanta, a grupului ”Ilascu”, ce erati adusi intr-o cusca din plasa de metal in sala de judecata, imagine care a facut ocolul lumii prin toate televiziunile. Cum ati rezistat si cum s-a reusit eliberarea?
La ora 4:30 dimineata, 2 iunie 1992, in toiul razboiului moldo-rus de la Nistru, prin tradare, am fost arestat de catre serviciile secrete speciale ruse (GRU) si cele ale asa zise Transnistrene (MGB) si incarcerat in subsolul Comenduirii militare al Armatei a 14-a, Directia GRU.Tradarea a venit de la Chisinau din structurile de forta ale Republicii Moldova, fidele inca Federatiei Ruse. Nu-mi place sa vorbesc despre mine. Au trecut 9 ani de detentie in camera, de unul singur, condamnat la moarte. In zorii zilei de 5 mai 2001 am fost scos din celula, personal de catre asa zisul Ministru al Securitatii Transnistrene, generalul Vadim Antiufeev, si transferat sub excorta la Chisinau, apoi predat serviciilor secrete moldovenesti, dupa care, celor romanesti. Am fost transferat, nu eliberat, cum s-a speculat in presa, asa zisa sentinta de condamnare la moarte ramanand in vigoare pe teritoriul ocupat de rusi pina in prezent. La transferul meu au depus eforturi structurile Europene, care au facut presiuni asupra Rusiei, ultima ordonandu-le celora de la Tiraspol, sa ma predea Romaniei via Chisinau…
Cu ce s-a facut ”vinovat” grupul ”Ilascu” in acel razboi de aparare a Patriei?
Pentru ca mi-am iubit prea mult Patria si la vreme de razboi, fiind mobilizat, cu arma in mana am aparat-o de agresorii rusi, multi din ei ramanand, pe vecie, pe meleagurile noastre dragi, pe care ei nu le-au iubit…
A urmat activitatea de politician, senator in Parlamentul Romaniei. Ce rezultate – demne de mentionat, aveti din acea perioada?
Chiar de eram senator roman, activitatea mea de politician a tinut mai mult de problemele Basarabiei, inca ocupata de rusi.
Ati locuit la Tiraspol inainte de conflict. Ce activitate profesionala aveati atunci?
La Tiraspol locuiam legal de vreo 10 ani si lucram intr-un Institut de cercetari stiintifice in domeniul legumiculturii ca economist sef, mai avand in subordine si 9 gospodarii agricole de productie a semintelor de legume pentru intreaga URSS.
V-ati gadit sa scrieti o carte despre evenimentele traite in raioanele de Est ale Republicii Moldova, si nu numai?
Nu. Unele din activitatile mele, mai ales pe timp de razboi, nu se incadreaza dupa subiect in paginile cartilor, a publicului larg.
Ce pasiuni aveti?
Calatorii, filme, natura, fotografia, istorie, politica… Iubesc singuratatea…
Aveti un vis pe care-l doriti sa se indeplineasca?
Nu cred in vise. Sunt pragmatic. A dori , – nu e periculos, spunea cineva…
Ce ne puteti spune despre familie?
Sunt casatorit cu sotia Nina de 35 de ani. Avem doua fete: Tatiana (1980) si Olga (1984). Locuim la Bucuresti, dar sunt foarte des si la Chisinau. In Basarabia mi-au mai ramas doua surori si un frate. Prieteni am mai putini, dusmani, – cred ca indeajuns si peste…
In august 2010, Presedintele interimar al Republicii Moldova, domnul Mihai Ghimpu a semnat Decretul de acordare al Ordinul Republicii, membrilor grupului ”Ilascu”, pentru meritele si sacrificiile facute acum 18 ani in urma. Cum ati primit acest merit si care au fost ecourile nationale si internationale?
Rece. Au trecut de la evenimetele singeroase totusi 18 ani. Salut lucrurile care se fac la timp… Reactiile au fost diferite, de la multumiri la invinuiri de terorism, nimicire a ostasilor rusi si multe altele. Cei din alte parti ,,nu s-au amestecat” , ca de obicei, cind vine vorba de a lua o pozitie unde e implicata si Rusia… mai cu fundul la gard.
Daca v-ar solicita liderii politici din Republica Moldova pentru a va implica in bunul mers al tarii, ati accepta?
Bineinteles. Dar nu cred ca o vor face vreodata… se tem de rusi, de vecini, de umbra lor…
Va multumesc pentru acest dialog!

Lucretia Berzintu
Israel, 21 noiembrie 2010

Date Biografice:
Ilie Ilascu s-a nascut la 30 iulie 1952, Taxobeni, raionul Falesti, Republica Moldova;
Este un politician roman;
Deputat in Parlamentul Republicii Moldova in doua Legislaturi (1994 – 1998) si (1998 – 2000);
Senator in Parlamentul Romaniei (2000 – 2004) si (2004 – 2008);
In perioada 2001 – 2008 a fost membru titular al Adunarii Parlamentare al Consiliului Europei din partea delegatiei Romaniei;
Este unul din fondatorii Miscarii de Eliberare Nationala din Basarabia (1988 – 1992);
Presedinte al Frontului Popular din Moldova – Filiala Tiraspol (1989 – 1992, an cand a fost lichidata de fortele separatiste);
Participant la luptele armate de la Nistru (1992) in razboiul moldo – rus pentru Independenta Moldovei, in calitate de comandant al unor trupe militare cu destinatie speciale ale Ministerului Securitatii Nationale din Republica Moldova;
Fost detinut politic al regimului de la Tiraspol (1992 – 2001, condamnat la moarte (1993) de catre o instanta neconstitutionala subordonata politic Moscovei;
Sub presiunile efectuate de comunitatea internationala si indeosebi APCE si UE, Ilie Ilascu la 05 mai 2001 este transferat la Chisinau si predat serviciilor secrete ale Republicii Moldova si Romaniei;
Multe din activitatile sale politice de la Tiraspol si indeosebi activitatea sa in perioada de razboi, nu se cunosc;
Din surse militare rusesti se cunoaste ca Ilie Ilascu si unitatea sa speciala luptand in spatele frontulu au adus mari pierderi Armatei a 14 – a rusesti si bandelor de cazaci veniti sa lupte in Transnistria.
Lucretia Berzintu

Vrem sa va multumim tuturor care sunteti aproape de noi!

On November 23, 2010 By nelursIn Christian PerspectiveLeave a comment

By Daniel Pop

Din 20 septembrie am inceput Scoala de Perspectiva Crestina Biblica asupra Lumii, cursuri prin care Dumnezeu ne-a binecuvantat asa de mult. SPCBL este o scoala care are ca scop evaluarea credintelor personale, inradacinarea puternica in Scripturi si apoi aplicarea in societate.

Am vorbit astfel despre gandirea contemporana (postmodernism) si despre influentele necrestine care au invadat in ultimele decenii europa (religiile orientale si tribale). Am vorbit si despre etica crestina si am fost socat sa realizez ca noi romanii acceptam anumite lucruri, care sunt impotriva legi lui Dumnezeu, ca fiind normale (a lucra la ” negru” – furt de la stat, a copia filme, muzica sau alte programe – dreptul al proprietate, furt si altele). A fost un moment de pocainta si intoarcere cu fata spre Dumnezeu pentru noi.

(Nemia 1:6 “pleaca-Ti, Te rog, urechea si deschide-Ti ochii, ca sa iei aminte la rugaciunea slujitorului Tau, rugaciune cu care ma infatisez inaintea Ta zi si noapte, rugaciune cu privire la israeliti, slujitorii Tai, marturisind pacatele israelitilor, pe care noi le-am savarsit fata de Tine. Atat eu, cat si familia mea am pacatuit”).

Partea practica a scolii include lucrarea cu copii si plantare de biserica. In fiecare dupamasa a zilei de marti o echipa condusa de Lidia lucreaza cu 7 copii de rromi la alfabetizare si dezvoltare mentala, in timp ce o alta echipa, condusa de Florin Mihaly, suntem implicati in plantare de biserica in orasul Dumbraveni.

Scoala se va termina pe data de 18 dec 2010. Vrem insa, inainte sarbatori sa-i binecuvantam pe copiii de rromi, copiii de la orfelinat, copiii bisericii din Agarbiciu cu cadouri , dar sa avem si programe de Craciun cu ei. Pentru oameni din Dumbraveni ne gandim la un concert de colinde prin care sa le readucem speranta ca Isus s-a nascut si e viu.

Rugati-va impreuna cu noi pentru:

– intelepciune in lucrarea cu copiii de rromi si in plantarea de biserica,

– am primit promisiuni ca vom primi cadouri pentru copii, cadourile sa ajunga in timp,

– sa fim intelepti in modul in care vom face concertul de colinde (locul potrivit, momentul potrivit, oamenii potriviti, etc),

– finantele de care mai avem nevoie pentru scoala.

Bicarbonatul de sodiu

On November 23, 2010 By nelursIn Life and HealthLeave a comment

Nici unei gospodine n-ar trebui sa-i lipseasca din casa bicarbonatul de sodiu. Nu e toxic, este ieftin si s-a demonstrat ca poate sa curete aproape orice ai prin locuinta. Si asta fara sa-ti afecteze pielea mainilor. Potrivit site-ului http://www.shine.yahoo.com, bicarbonatul de sodiu face minuni. Iti spunem, azi, la ce e bun.
1. Scoate mirosurile urate din borcane. Ce trebuie sa faci: presara praful in borcanul gol, apoi clateste bine.
2. Daca ti se pare ca exista un miros ciudat in frigiderul tau, pune in el un plic cu bicarbonat de sodiu, deschis, si schimba-l lunar. Vei simti o mare diferenta.
3.Te scapa de mirosul neplacut al gunoiului, daca imprastii praful pe fundul cosului sau chiar deasupra mizeriei.
4.Curata jucariile copilului astfel: dizolva patru linguri de bicarbonat intr-un sfert de pahar de apa. Inmoaie un burete in solutia obtinuta si sterge jucariile.
5. Pune o cana de bicarbonat in cutia in care tii detergentul de rufe si amesteca. Hainele spalate astfel vor avea o culoare impecabila.
6. Stropeste covorul cu un amestec de apa cu putin bicarbonat, inainte de a da cu aspiratorul. Ii vei reimprospata culoarea.
7. Curata mobilierul de gradina: inainte de a-l depozita pentru iarna, freaca-l cu bicarbonat, cu un burete ud.
8. Reda stralucirea argintului.. Cum: fa o pasta din bicarbonat si putina apa. Ia o periuta de dinti si freaca bijuteria pe care vrei sa o faci sa arate ca noua. Dupa aceea, sterge-o cu o carpa curata.
9. Acest praf “face luna” podeaua din baie si toaleta. Trebuie doar sa pui o jumatate de ceasca de bicarbonat intr-un lighean cu trei litri de apa calda si apoi sa stergi pe jos cu o carpa sau cu un mop inmuiat in amestec. Bicarbonatul face mi nuni si cu vasul de toaleta.
10. Curata aparatul de cafea cu un amestec facut dintr-un sfert de plic de bicarbonat si un sfert de litru de apa.
11. Pentru a elimina mirosul neplacut al incaltarilor, presara bicarbonat in ele.
12. Da luciu farfuriilor si reda stralucirea tigailor si oalelor amestecand detergentul de vase cu doua linguri de bicarbonat. Vesela va arata la fel ca in ziua in care ai cumparat-o.
13. Daca ai o geanta de voiaj care are un miros ciudat, poti sa pui in ea putin bicarbonat. Curata dupa 10 minute.
14. Pentru ca samponul sa aiba un efect mai bun, presara niste bicarbonat in mana cand te speli pe cap si vei scapa mai usor de resturile de gel, spuma de par sau fixativ.
15. Daca ai varsat ceva urat mirositor pe tapiterie, imprastie putin bicarbonat pe pata, lasa-l sa actioneze 15 minute si apoi curata bine cu apa locul respectiv.
16. Mobila ta are pete? Pune pe un burete umed putin bicarbonat si aplica direct pe mobila. Tot asa poti scoate si urmele de creion de pe pereti.
17. Imprastie praf de sodiu in scrumiera si vei vedea ca mirosul tigarilor nu se va mai simti atat de puternic.
18. Poti curata si ceainicul. Scufunda-l intr- un recipient in care ai pus un sfert de cana de bicarbonat amestecat cu 250 ml de apa calda si lasa-l acolo toata noaptea. Dimineata, spala-l!
19. Bicarbonatul e foarte bun daca vrei sa cureti buretii de vase si sa ii scapi de miros. Tot ce trebuie sa faci e sa-i pui la inmuiat intr-un amestec de patru linguri de bicarbonat cu o jumatate de litru de apa calda.
20. Bicarbonatul albeste protezele dentare, inlatura impuritatile si dezinfecteaza. Lasa-le un timp la inmuiat intr-un pahar plin cu apa calda, in care ai pus doua lingurite de bicarbonat.
21. Peria de par sau pieptanul par incarcate? Vei scapa de grasime sau de alte urme daca le scufunzi intr-o solutie facuta dintr-o jumatate de litru de apa calda si o lingurita de bicarbonat. Freaca-le apoi si lasa- le la uscat.
22. Daca vrei ca animalul tau de casa sa miroasa frumos, intre spalari poti sa-i presari bicarbonat pe blanita, iar apoi sa-l perii. Si jucariile lui poti sa le cureti si sa le dezinfectezi cu un burete inmuiat in apa calda si bicarbonat.
23. Pune pe un burete umed putin bicarbonat si curata cu el interiorul si exteriorul cuptorului cu microunde. Va straluci!
24. Iata cum scapi de grasime si de petele de ulei din garaj: presara bicarbonat chiar pe locul unde s-au format petele si frea- ca-le bine cu o perie umeda.
25.. Cand iti speli masina, poti sa amesteci un sfert de cana de bicarbonat cu un litru de apa si sa folosesti solutia rezultata pentru a curata geamurile, zonele metalice cromate, cauciucurile si scaunele.

Targul de Craciun din Belgia

On November 22, 2010 By nelursIn EuropeLeave a comment

By Tatiana Scurtu-Munteanu

Targul organizat de Craciun in Liege isi aprinde luminile, integrandu-se in familia pietelor europene de Craciun de douazeci si patru de ani.
Este nu numai cel mai mare sat al Craciunului din Belgia, dar si cel mai vechi. Pastrand cu fidelitate traditia germanica a targurilor de Craciun, cel din Liege reaprinde in inima orasului vraja sarbatorilor de iarna. De-a lungul acestor ani, evenimentul si-a format un obicei si atrage peste un milion si jumatate de oameni, numarul vizitatorilor straini fiind in permanenta crestere.

Incepand cu editia din 2010, satucul face parte dintr-un proiect special de iluminat, pentru a spori magia sarbatorilor si puterea lor de a seduce. Pentru prima data, 55 de globuri luminoase vor fi agatate in copacii din Piata din Liege, care vor fi acoperiti si cu zapada artificiala, iar pomul de Craciun va fi imbracat in 10.000 de leduri de putere mica. Gardurile amenajate vor servi drept suport expozitiilor din piata.

Aviz colectionarilor! De Craciun, targul va inaugura un oficiu postal si un timbru special al satucului. Biroul postal va functiona cu scopul de a expedia zi de zi felicitarile celor care vor participa la targ. Felicitarile vizitatorilor vor purta o stampila speciala si un timbru reprezentativ. De asemenea, o noutate a targului o va constitui cana satucului, care va purta imaginea sarbatorii, este dedicata fiecarei persoane pentru vinul fiert de la cabane sau ca un obiect de colectie printre suvenire.

Adevarate opere de arta sunt globurile de Craciun realizate de maesterii artizani autentici. Acestea sunt facute din sticla si pictate de mana, infatisand personaje din folclorul local. Colectia globurilor din targ este in crestere pentru impodobirea bradutilor din acest an.
Doua terase vor permite clientilor sa se bucure de diversele specialitati in timp ce pot admira panorama satucului si a cladirilor istorice care il inconjoara. „Saloon du Village” ne propune o ambianta din sudul Statelor Unite ale Americii- “Route 66” cu o atmosfera muzicala adecvata si un meniu pe masura, precum chili con carne sau spare ribs, in timp ce „Saumon Ivre” vine cu produse de mare – somon, stridii, fructe de mare, care ii vor incanta regeste si pe cei mai fini gurmanzi.

In Piata va fi ridicata o partie inalta de 10 metri pentru cei pasionati de sanius.
Deschiderea targului de Craciun va avea loc vineri, 26 noiembie si va functiona pana pe 30 decembrie, iar pe 27 noiembrie 2010 va avea loc inaugurarea acestuia in prezenta autoritatilor. Un spectacol muzical va fi sustinut de cantareata Marka si a unei mini-formatii.
Sursa: http://www.villagedenoel.be

Socialul vazut prin ochianul pamfletului poetic

On November 22, 2010 By nelursIn literatureLeave a comment

Volumul de poezii “Cobai in Tara Dezamagirilor: poezii sociale “ semnat de poetul, compozitorul si interpretul Paul Polidor, aparut la Editura Fundatiei ”Paul Polidor, “Bucuresti, 2010 , cu o prefata de Traian T. Cosovei, reluata din volumul anterior ”Pe autostrada sociala. Utopie si critica “, aparut in 2007, ne redescopera un artist cu o sensibilitate deosebita, al carui eu vibreaza acut la reverberatiile mediului in care traieste si compune.
Paul Polidor, autor a 18 carti cu tematici diferite, este un poet nelinistit fara skepticism, iar prezentul volum pune in dublu registru ( unul livresc , ironic, si unul grav, afectiv) conditia aristului in propria tara pe care o denumeste Tara Dezamagirilor. Poetul ca receptor creiaza poemul ca discurs vorace, vede lumea inconjuratoare prin ocheanul pamfletarului. Spiritul incitant si caustic fac din poeziile sale o provocare histrionica. Sub forma gestului burlesc, in versuri de un clasicism maladiv, autorul induce, in fapt, o stare de complicitate, sugerand la tot pasul subintelesuri adanci, insinuand mereu o alta fata a adevarului: “Imi beau strugurii si via,/ Am numai tupeu in vine,/ pentru ca in Romania/ Pot sa cumpar pe oricine!“( Copilu` de bani-gata ).Replierea in fata grozaviilor e un mod de a persifla vanitatile prin exaltarea poemului. Descrierea fiind, deopotriva, o forma de posedare si de critica a obiectelor si fenomenelor sociale, tot astfel poezia poate fi o forma de magie si de obnibulare a realului. Descoperim an acest volum un criticism teatral si histrionic, o comedie a societatii exprimata prin poezie: “ Stam la coada vietii-n ploaie,/ Munca nu mai e la pret:/ Pensia romanului/ Moare-n stand-by de inghet.” ( Pensie de suparare ).
Paul Polidor consuma experienta in registru ironic, inaltand poemul la dificilul rol de personaj al discursului liric. Poetul regizeaza o veritbila comedie sartcastica a societatii romanesti, exultand siret la gandul spectacolului si dand o imagine fidela despre ingenuitatea , adevarul si libertatea pierdute:”Gradina casei, libertate, zburda/ Si-asteapta oaspeti in descatusari/ La care ea se face ca e surda,/ Instinct de conservare, blande stari. “( Bilet pentru libertate ).
Ca un actor dedublat in pamfletar si profet, poetul cultiva, asadar, cu buna stiinta, discursul direct, dar si cel ambiguu, vorbind adica in douza stiluri diferite: unul direct, afectat si amuzat, celalalt subtil, aluziv si instigator. Gestul gratuit are intotdeauna si o functie alegorica. Unele poezii se incheie cu versuri purtatoare de valoare aforistica. Sentimental si cinic, politicos si virulent, seducator si imbufnat, poetul e, in ciuda comportamentului duplicitar-ironic, si o constiinta adevarata care-si pune cu seriozitate problema eficientei poeziei pamfletare, a posibilitatii ei de a schimba lumea romaneasca.
Caracterul acesta ambivalent, de spectacol si criticism, de premonitie si alegorie, de luciditate si pamfletism, inclusiv de vigilenta, da versurilor o nota puternica de avertizare fata de real. De altfel, scenariul ludic are, in versurile lui Paul Polidor, si un sens carnavalesc, insa unul trecut prin grila spiritului vigilent. Versurile au aerul unei superbii sarcastice frisonata de un dor de normalitate, in care recunoastem orgoliile poeziei pamfletare adevarate.
Al.Florin TENE

La Sebes – Alba spiritul lui Blaga este inca viu!

On November 22, 2010 By nelursIn Christian PerspectiveLeave a comment

Cenaclul literar “Lucian Blaga” – mereu in lumina Cuvantului

Dupa amiaza de noiembrie – frumoasa, calda, linistita, cu frunze aramii asternute pe o parte si alta a soselei pe care o parcurg in viteza de la Sibiu la Sebes si o nesfarsita emotie generata de faptul ca in curand, impreuna cu buna mea prietena vom fi prezente la o intalnire de suflet ce se va produce la Cenaclul “Lucian Blaga” din orasul in care sevele poemelor lui Blaga curg prin fiecare iubitor de frumos. Si fac aceasta afirmatie cu toata convingerea pentru ca descoperind comuniunea literara de-aici mi-am dorit atat de mult sa ajung sa-i cunosc membrii, incat, chiar daca in zi de miercuri – la mijloc de saptamana – am “evadat” din tumultul problemelor cotidiene luand drumul tinuturilor in care a vazut lumina zilei inegalabilul Lucian Blaga – aproape de Lancramul lui – leagan de suflet unde a scris atat de frumos: „Lauda semintelor, celor de fata si-n veci tuturor”.
Da, acesta este mesajul care strajuie bustul impunator al poetului filozof la intrarea in Casa de cultura din Sebes unde, spre placuta mea surprindere se desfasoara intense activitati culturale in cadrul Centrului Cultural „Lucian Blaga”. Poetul Petru Fagaras, gazda primitoare si suflet al miscarii literare de-aici ne intampina cu cate-un gingas trandafir alb, conducandu-ne spre sala rezervata intalnirii saptamanale a acestor neobositi truditori pe altarul frumosului. Parcurgem cu emotie holul de la intrare, facand plecaciune de suflet in fata bustului lui Blaga, urcam scarile spre etaj, traversam o sala care seamana cu sala de asteptare din fata unui cabinet medical dar aflam ca de fapt este anticamera rezervata parintilor ce si-au adus odraslele la cursuri de dans; apoi intram intr-o salita in care, in jurul unui pian invechit stau patru tineri care canta muzica folk. In cele din urma ajungem in locul care in scurt timp, tineri elevi, studenti, oameni ajunsi la maturitate deplina sau pensionari plini de spirit si vioiciune se-aduna la „sfat” pentru a croi pargiile unui spectacol de Craciun, oferit cu dragoste de oameni si frumos sebesenilor.
„Indiferent daca avem sau nu probleme, daca e vreme buna sau ploua, miercuri la noi e sarbatoare” – ne spune Petru Fagaras, un om bland dar plin de spirit care este promotorul si administratorul retelei cu acelasi nume pe care membri Cenaclului isi posteaza creatiile si unde activitatea literara se desfasoara aidoma unui cenaclu, interactiv. Facem cunostinta cu fiecare in parte, ne strangem prieteneste mainile si simtim bucuria in ochii lor asa cum o simtim pe cea din sufletele noastre. Maria Cornelia Postescu,Ion Kamla,Petru Fagaras,Maria Berghezan,Corina Ofelia Corpodean,Emilia Faur,Ekart Casiana,Bogdan Turcu,Mariana Hagiu,Camelia Tincu,Ioana Damian,Jeni Voina,Rodica Haprean,Felicia Todor,Cristina Chiroiu,Rafila Maniu,Albu Aurel Gheorghe – iata cine vine aici in fiecare miercuri si aduce lauda Cuvantului intr-un mod care-mi aminteste de Flacara regretatulului Adrian Paunescu din anii tineretii mele. Retraiesc in taina clipele de neuitat ale anilor de liceu cand pentru a participa la intalnirile de pe Stadionul Central al Clujului imi faceam “billet de voie” si-l prezentam pedagogei ce ne veghea in caminul de elevi in care locuiam, cu mult inainte de data spectacolului pentru a nu rata ocazia de a fi impreuna cu mii de oameni entuziasti, iubitori de poezie si muzica folk… Asa am procedat si in aceasta miercuri de noiembrie si nu glumesc, chiar mi-am cerut voie de la serviciu pentru a ajunge la Sebes.
Aflam ca miscarea literara reunita sub numele de Cenaclul literar “Lucian Blaga” a luat fiinta inca din anii ’70 . In anul 1975 cei care l-au infiintat au fost: poetul filozof Ion Kamla, Remus Rednic-metodist, Gheorghe Maniu-fost director a Casei de Cultura, Rafila Maniu, Olga Caba, Valeriu M. Sivan si a functionat pana in anul 1988.
In 1997 s-a reinfiintat, prin efortul nemijlocit lui Maria Cornelia Postescu, Ion Kamla, Jeni Voina, Rafila Maniu, la care s-au alaturat imediat Petru Fagaras si Maria Berghezan. Frumusetea cuvantului izvorat din suflet a adus alaturi si alti oameni minunati , tineri si maturi, in prezent activand 17 membri. Petru Fagaras impreuna cu o prietena de suflet a Cenaclului, Virginia Smarandita Braescu au creat o retea a Cenaclului care a ajuns la 71 de membri: http://lucianblaga-sebes.ning.com/.
Am nimerit in ziua in care mebrii cenaclului s-au adunat special pentru a se organiza in vederea sustinerii unui spectacol de Craciun, in exclusivitate pentru concetatenii lor, cu poezie si muzica adecvata, apartinand numai si numai membrilor sai. Stau cuminte cu prietena mea alaturi si ne intelegem din priviri, minunandu-ne ca ne mai putem bucura de asemenea momente intr-o lume plina de ratacire spirituala, o lume a goanei dupa bunastare sau de cele mai mule ori a luptei pentru subzistenta…
Selectarea poeziilor, a cantecelor de Craciun, alegerea machetei pentru afisul ce va instiinta locuitorii orasului asupra evenimentului, a invitatiilor, a micilor atentii pe care neobositii creatori vor sa le faca fiecarui participant, toate desfasurate “ ca la carte” – sunt supuse la vot absolut “democratic” printre “picanteriile” presarate abil de Ion Kamla si in perfecta coordonare a Corinei Corpodean – o fiinta absolut admirabila prin vioiciunea si spiritul organizatoric neintrecut, nedezlipita de chitara pe care-o foloseste uimitor si-o numeste „painea „ ei artistica. Interventiile intelepte ale Mariei Cornelia Postescu, „regizor” desavarsit al spectacolului din mijloc de decembrie 2010, sugestiile binevenite ale celorlalti si mai ales entuziasmul tuturor ne dau senzatia ca ne aflam in culisele unui teatru profesionist in care regizori, scenografi, sufleuri si alti artizani in organizarea de spectacole pregatesc un spectacol de gala. Toti se implica, toti au idei minunate, toti isi unesc mintile si sufletele incercand sa aduca spiritul Craciunului in inimile celor alaturi de care traiesc, muncesc se bucura sau plang…
Cand toate au fost asezate pe fagasul lor si in buna randuiala ne-am luat fiecare caietele de suflet si-am citit din creatiile personale in acordul emotiilor firesti generate de momentul in sine si cu bucuria de a ne afla impreuna. Maria Cornelia Postescu, admirabila luptatoare pentru viata, cu dragoste de viata si frumos, plina de sensibilitate, calda, joviala si mereu zambitoare ne daruieste volumele sale de poeme – nepretuit dar de suflet pentru suflet…
Nici n-am simtit cum a zburat timpul in mijlocul acestor oameni magnifici prin ceea ce fac si ceea ce sunt; trebuind sa ne intoarcem la Sibiu in aceeasi seara, le-am multumit pentru desfatarea de care am avut parte, am facut o fotografie de grup, ne-am imbratisat regretand ca a trecut asa de repede timpul petrecut impreuna si-am promis sa revenim cu mare drag si altadata – poate la spectacolul de Craciun sau poate mai devreme, Dumnezeu stie cand, dar cu siguranta revenirea ne va face intotdeauna placere.
Drumul serpuind sub lumina farurilor in ceata usoara a serii de noiembrie mi se parea incarcat de simboluri….din aburii reci ai toamnei rasareau cuvinte si cuvintele se-mbinau in versuri iar versurile se-asterneau in imnuri de slava-nchinate frumosului din noi : „Lauda semintelor, celor de fata si-n veci tuturor”! ….
Georgeta Resteman, Sibiu, 19 noiembrie 2010

Sistemul BOLOGNA – pro si contra

On November 22, 2010 By nelursIn OpinionsLeave a comment

Noul sistem Bologna de invatamant universitar a fost convenit in urma cu mai bine de zece ani de statele Uniunii Europene, iar in Romania aplicarea lui a inceput din 2005. El presupune impartirea invatamantului superior in trei faze: licenta, masteratul si doctoratul. Sistemul a suscitat nenumarate opinii pro si si contra. Printre cele mai relevante pareri se numara, evident, cele ale ’’beneficiarilor’’, care tocmai trec prin acest sistem sau care deja l-au parcurs, la universitati din Romania sau din alte tari europene. Cert este ca este evident imposibil sa faci medicina in doar trei ani, mai ales ca personal apreciez foarte mult conceptul de invatamant centrat pe student. Sistemul de educatie actual este fortat, din ce in ce mai mult, sa se axeze pe rezultate imediate, vizibile, tangibile. Romania produce, in schimb, foarte multe diplome. Inflatie de valori. Dar tot Romania, trebuie sa recunoastem, s-a specializat in productia de exceptii. Statisticile nu mint: suntem o tara de elite. Dovada – numarul de publicatii, articole, note maxime, premii, distinctii etc. Recunoasterea este un prestigiu si are un efect multiplicator. Numai ca, de dragul echivalarii unor diplome, s-a acceptat compromiterea sistemului educational. Sistemul Bologna nu este singurul lucru pe care Romania, intr-un entuziasm nejustificat, l-a preluat fara discernamant. Introducerea sistemului Bologna in Romania s-a facut in varianta autohtona: s-a luat un model strain, s-a schimbat cadrul legislativ intern si s-a incercat aplicarea lui, fara sa se tina prea mult cont de modificari de substanta. Iata de ce gandurile studentilor de la Facultatea de Stiinte ale Comunicarii a Universitatii ’’Apollonia’’ carora le predau NEW MEDIA, studenti cu care am conversat des pe aceasta tema, par si sunt, adunate, extrem de interesante, dand, totodata, teme de reflectat. Citind-ne veti afla care sunt problemele sistemului de invatamant superior in Romania la firul ierbii si cum percep studentii efectului procesului Bologna in tara noastra, in contextul in care acest sistem este din ce in ce mai contestat de catre majoritatea tarilor din Uniunea Europeana. Nu pot preciza daca introducerea sistemului Bologna la noi a fost o evolutie sau o involutie in calitatea educatiei superioare in tara noastra. Dintr-un bun inceput, nu am nici o indoiala ca din tara noastra vor rezulta elite, dar sunt la fel de sigur ca, intr-o proportie covarsitoare, ele nu vor ramane aici. N-am aflat, de pilda, daca ei ar opta sau au optat pentru un masterat, din pasiune sau necesitate. Elitele au darul de a iesi cumva la suprafata, sprijinindu-se abil pe cele cateva trepte sigure de ascensiune si avansand, in acelasi mod, pana pe terenuri mai sigure. Sunt destui insa care vor ramane cu o diploma de masterat in PR sau jurnalism, cu multe carti pe noptiera si cu mult prea putin timp sa le citeasca. Noroc, pana la urma, cel putin in universitatea noastra, cu profesorii care se straduie sa mai acopere golurile din materie propunand cursuri optionale, fiind disponibili pentru ore de consultatii si completand finalul unui curs mai scurt cu ce a ramas nespus in cursul precedent (dexteritate de navigare prin spatiul curriculumului, demna de un Phileas Fogg obligat sa faca ocolul parmantului in doar 48 de zile, in loc de 80). Ma tem ca profesorii si studentii ar trebui sa primeasca la pensie, respectiv la finalul facultatii, diploma de alergat viteza pe un traseu cu lungime de maraton. Asta pentru ca, in opinia multora dintre cei cu care am conversat, se pierde total ideea de etapa, rezervata ’’celor mai buni dintre cei mai buni’’. Mi s-au plans ca vor opta pentru masterat ghidandu-se dupa acelasi principiu care i-a condus la alegerea licentei, pasiunea. Asta nu inseamna ca, daca nu ar exista pasiune, ar renunta, ci dimpotriva. Sistemul actual insa ofera putine sanse celor care se limiteaza la primii trei ani de invatamant superior. Masteratul a devenit obligatoriu intr-un fel, atat pentru cei care doresc sa stie mai multe, din pasiune, cat si pentru cei mai pragmatici care urmaresc un post stabil. Nici un sistem de educatie nu poate garanta insa crearea elitelor. Sunt si destui care sustin ca nenumarate ’’forme fara fond’’ au marcat invatamantul romanesc in ultimii ani, dar cred ca nici o asa-zisa reforma nu l-a afectat mai grav decat ’’sistemul Bologna’’. Singura forma profitabila de pozitionare este ’’in contra’’. Reformele doamnei Andronescu au avut mai ales efecte beningne, deci excesele puteau fi evitate cu destula usurinta, iar ideile domnului Miclea, impuse mult mai totalitar, erau prea evanescent-autiste, cum ar fi invatamantul bazat pe competente, pentru a genera o degringolada de lunga durata. Se mai construiau zone paradoxale de libertate, in care procesul de invatamant avea inca substanta, pe cand procesul Bologna a subminat, in schimb, intr-un timp ireal de scurt, majoritatea conceptiilor valoroase din educatie.
Acum, cresterea calitatii educatiei prin reorganizarea ciclurilor de invatamant si facilitarea insertiei pe piata fortei de munca, sunt simple utopii teoretice. Asta pentru ca, in lipsa studierii lieraturii in liceu, primii doi ani de facultate coincid cu o alfabetizare, iar nu o specializare, in domeniu a majoritatii studentilor. Doi ani de masterat sunt considerati suficienti pentru o profesionalizare veritabila, insa finantarea infima impune ca regula angajarea masterandului. Nu se mai poate vorbi despre cercetare profesionista, educatie substantiala, mai ales in cazul studentilor saraci. Sunt destule voci si impotriva celor trei ani de doctorat. Asta pentru ca e nevoie de macar un an pentru ca proiectul de cercetare sa se configureze, redactarea propriu-zisa presupune poate inca un an, deci studiul, aprofundarea si celelalte, sunt limitate la 12 luni. Nu mai pomenim ca o serie de cursuri ale scolii doctorale trebuie absolvite, ca aproape fiecare doctorand e obligat sa tina seminarii, ca sarcinile birocratice de catedra sunt obligatorii, cu toate indemn pentru superficialitate si nivelare. Bursele de patru luni, posibile in perioada stagiului doctoral, sunt minime, de aceea xeroxurile si achizitionarea de carti sunt interzise. Una peste alta, de aceea studentii/cercetatorii/profesorii valorosi se formeaza cel mai adesea in marginea sistemului. Sistemul actual de educatie din Romania formeaza elite prin exceptie, si nu prin regula. Talentele deosebite insa, sustinute de profesori providentiali ori de parinti culti, se pot dezvolta in orice formula de educatie democratica. Altfel, dupa cum se stie, vor continua vremurile tulburi care au urmat anului 1989, cand valuri intregi de tineri specialisti din toate domeniile au parasit tara, fenomen care a diluat sistematic nucleul dur al competentei in toate domeniile, cu rezultate vizibile de la nivel guvernamental si pana la vanzatorii de flori din coltul strazii. Abia ajunsa la o stare de echilibru precar, societatea romaneasca pare a fi din nou marcata de aceste plecari in deceniul urmator. Caci, dincolo de orice reforme, statia finala a invatamantului autohton pare sa se atinga in momentul in care si educatia se va ’’privatiza’’. Iar sistemul Bologna ma tem ca intr-acolo conduce. Cine are o alta parere, s-o scrie si sa ne-o trimita la redactie. Ii vom face loc in paginile noastre. Cu plecaciune,
profesor asociat Pompiliu Comsa

Philip Yancey – Cresterea in har (2)

On November 20, 2010 By nelursIn Credinta, Educatie, IncurajareLeave a comment

Nu numai la Conferinta sa din România (Cluj, 25-28 octombrie 2010), ci si in cartile sale, scriitorul Philip Yancey spune ca pentru a scrie, abordeaza subiecte pe care nu le cunoaste prea bine. Dar se documenteaza mai multi ani pentru a scrie despre acele subiecte. Trece la documentare, isi chestioneaza cunoscutii, apropiatii sai, despre modul cum inteleg ei problema respectiva, edificându-se treptat aspura acelui subiect.

Philip Yancey are un unchi Jack. Viata acestuia a ajuns sa-l lamureasca asupra unor intrebari ivite in timp. Jack e atipic sau in orice caz problematic. Acesta e o persoana care nu se simte confortabil in orice biserica. El e mult prea legalist si … corect!
Sa vedem cum e de fapt. Prin 1964, când in USA s-a convenit prin lege ca si cei de culoare (negri) sa poata vietui lânga albi, in autobuze, la spectacole, in scoli sau in biserici, lui Jack nu i-a cazut de loc bine. Si, a plecat cu familia sa in Australia (ori se stie ca acolo poporul avea la origini puscariasi deportati), pentru a-i evita pe negri si a nu imparti acelasi spatiu cu cei considerati paria pâna de curând.
Desi in locul unde s-a stabilit in Australia sunt sute de biserici evanghelice, Jack nu s-a simtit bine nici intr-una, gasindu-le pe toate mult prea libertine. Ce a facut Jack in aceasta situatie? Si-a format ad-hóc una in care se aflau…3 persoane! El, sotia sa si inca o persoana!

Statisticile vorbesc ca ar fi 38.000 de confesiuni in lume. De ce? Deoarece in aceea a 37.999, unul o gasise ca ar avea prea putin adevar! Si nu a tolerat acest lucru! Putini sunt aceea care sa caute insa mai mult har, in biserici. Fiti siguri ca nu vor gasi nici mai mult har nici mai mult adevar in biserica lui Jack! De unde stim? Sa mai aflam si alte aspecte cu privire la viata lui Jack. Când Philip Yancey a avut un accident foarte grav, fiind cu gâtul accidentat urât, unchiul Jack i-a trmis un card. Credeti ca scria « Insanatosire grabnica» sau “Domnul sa te vindece!”? NU ! Scria ceva de genul : « Asa-ti trebuie ! » sau « Asta meriti ! ».

De fapt, prin cele de mai sus, Philip Yancey tragea clopotul bisericilor, spunând ca ar trebui ca acestea si crestinii lor, sa fie in competitie nu in ce priveste adevarul, ci harul !

Isus a venit plin de har si de adevar. El e Adevarul. El e Dumnezeu adevarat, din Dumnezeu adevarat.Nimeni nu merge la Tatal decât prin El. El a putut zice «Eu sunt cel ce sunt». El e adevarul. El e acelasi, ieri si azi si totdeauna, in etrnitate.
Dar harul Lui curge inspre om ca un râu inepuizabil, care coboara in cele mai de jos locuri, sub diverse forme si implinind nevoile oamenilor.

In Ioan 17, Domnul Isus doreste sa vada in ucenicii sai unitate, sa fie una, asa cu e El cu Tatal, una.

Dupa inviere, Toma nu era cu ceilalti ucenici când a venit Isus la ei. Domnul Isus e vizibil acolo unde sunt ucenici care cred in El. Ucenicii puteau sa-l indeparteze, sa-l scoata afara pe Toma din grupul celor credinciosi, deoarece Toma nu credea ca si ei. Dar nu l-au scos. Când Domnul Isus a revenit in mijlocul lor, a ucenicilor credinciosi, l-a gasit acolo si pe Toma. Atunci si Toma l-a vazut si a crezut. Ucenicii il fac vizibil pe Isus. Asta nu numai ca este menirea lor, dar e o realitate obiectiva si necesara.
Putem creste in har, lasând harul sa curga si la altii, sa coboare mai jos, la cei care au mare nevoie de har. Sa-i primim cu caldura si intelegere in bisericile “noastre”, sa nu-i respingem pentru ca ei nu sunt ca noi, sunt mai libertini, la imbracaminte, in vorbire sau gândire. Dar asa cum spune Cuvântul si cântarea : “Pe cel ce vine la Mine nu-l voi izgoni afara !”

Glorie Domnului Isus!