Ion Pachia-Tatomirescu
Vulcanul liric-botezian – la cea de-a 48-a erupţie
În Zece Brumar, 2025, poetul septuagenar Adrian Botez (n. 10 noiembrie 1955), drept activ-neasemuit vulcan lyric, de Vrancea-Adjud
(chiar şi anterior / posterior „[su]fixării centrului seismic în această cot-vrânceană arie“),
prin analogie, se poate spune, la apariţia celui de-al 48-lea original volum al său de poeme,«Nimic nu e tragic ‒ nici măcar magic»
(Râmnicu Sărat, Editura Rafet, ISSN 978-630-325-110-3, 2025 ; infra, sub sigla: BoNim),
că, pentru a 48-a oară „a erupt superb“, întrecând „Etna de Eurocentură Literar-Mediteraneană“ şi prin alpina intensitate înrăzăritoare a „fenomen-binomului“de lentile-nouriangelic-pecetluitoare de crater
(în ciuda „nenumăratelor pagini-capcane“, de pe albe câmpuri, ale „clasicelor oi negre“, din proverbul Valahimii, „câmpuri de poem“ încreţite / accidentate în „şir-oiri“ de majuscule-stânci, fără vreun rost estetic şi fără vreo monumentalizare, „de factură Stonehenge“).
Continue reading “…Recenzia lui ION PACHIA-TATOMIRESCU, la volumul de poezie al lui Adrian Botez (”NIMIC NU E TRAGIC – NICI MĂCAR MAGIC”, Ed. RAFET, Rm. Sărat, 2025) : ”VULCANUL LIRIC-BOTEZIAN, LA CEA DE-A 48-A ERUPȚIE” !!!”









