Lăcrimioara Iva: Recenzie la “Iubește-mă în fiecare anotimp” de Mihaela CD

O CARTE PRESĂRATĂ CU ” LICURICI DE AMOR”!

O carte presărată cu licurici!

„Iubește-mă în fiecare anotimp” este o carte plină de sentimente și emoții. Nu se putea altfel, dat fiind că poartă semnătura Mihaelei CD, o autoare care are un suflet delicat, precum cuvintele ei. În poeziile acesteia există o sensibilitate unică, o armonie de sentimente profunde și spontane care reflectă caracterul său și bucuria de a trăi. Poeziile din această carte au o frumusețe aparte și reflectă, în formă, o măiestrie a compoziției în versuri. În esență, ele exprimă sensibilitatea unei femei minunate care știe să îmbine în versuri frumusețea naturii, simplitatea sentimentelor de iubire și puritatea lucrurilor simple.
Cartea captivează prin zbor, „zborul într-un dulce alint” al unui poem de iubire și oferă cititorului șansa la „obiectivism”, autoarea având amabilitatea de a-i „împrumuta” ochii pentru ca acesta să vadă prin ei inconsecvențe, greșeli, speranțe, regrete…

„Iubește-mă în fiecare anotimp” este o carte în care cuvintele, ritmul scrisului, transmit în totalitate emoțiile autoarei.

Poezia Mihaelei CD nu este doar o poezie a tandreței, ci și o poezie a înțelepciunii care ne face să reflectăm asupra iubirii, a vieții…, ne impulsionează să căutăm răspunsuri la unele dintre marile „de ce-uri” ale existenței noastre și ne „lteeportează” într-o lume exotică de magie și iubire.

Mihaela CD trăiește între inima sa și inima celorlalți! Din prea multă iubire, poeta empatizează cu aproapele său, fie când acesta lăcrimează-fericit, fie când lăcrimează- trist.

Existența Mihaelei CD are sens datorită companiei celor dragi, însă mai ales a companiei „dulcei sale jumătăți”.

Poeziile din cartea „Iubește-mă în fiecare anotimp” sunt dedicate unui act pe cât de simplu, pe atât de complex: IUBIREA! Mihaela CD are „versuri potrivite” pentru fiecare cititor în parte și oferă „mângâieri” de care oricine are nevoie la un moment dat.

Autoarea oferă iubire necondiționat și iartă multe defecte, știind că a iubi înseamnă a ierta.
Marile povești de dragoste devin din ce în ce mai bune pe măsură ce trec anii, iar Mihaela CD continuă să iubească știind că iubirea grozavă de astăzi va fi o iubire și mai grozavă…mâine. Nu se mulțumește cu puțin, nu trăiește doar pentru a fi iubită, aceasta trăiește și pentru a iubi, un motiv uman și unul care ține de sfera divinului.

Fiecare dintre noi avem pe cineva care ne luminează universul. Pentru Mihaela CD acel cineva este „soțul iubit”, soț a cărei fericire contează mai mult decât fericirea ei.

A iubi înseamnă a fi doi într-unul, „a sorbi din ochi văpăile din ploi”, „respira doar amândoi”, a dărui, însă mai ales a primi: „M-ai adorat în revārsāri nāucitoare/ Mi-ai oferit tot ce-am visat și am dorit”.

A fi profund iubit de cineva îți dă puterea de a fi împăcat cu propria conștiință: „Te-ai arătat în pragul sorții/ Cu brațele tale încărcate de dor!”, „Împăcată îmi este azi conștiința/…i-am pătruns adâncul străfund”./

A iubi profund înseamnă a găsi pe cineva care „să îți răsplătească rațiunea de a fi”,/ a iubi mereu…„Tu-mi răsplătești rațiunea de a fi/ Și-atâta timp cât bunul Domn va vrea/ Simțind iubirea-ți, mereu te voi iubi./
„Șoapte de iubire” (duet în proză) sunt șoapte care sunt dovada unei legături trainice, a unei binecuvântări.

Atât „el” cât și „ea”… „vibrează în vălvătăi împerecheate pe-o infinită melodie a dragostei” și sunt fericiți să își mărturisească iubirea, bucuria clipelor în doi”. Din declarația lor de dragoste învățăm simplitatea de-a iubi.

Viața este frumoasă atunci când iubești! Multe versuri ale autoarei ne întăresc această certitudine: „Tu mi-ai pictat pe cer iubirea”/, „mi-ai dat sevă, din seva ta/ să-nmuguresc în flori de măr /, „mi-ai clădit în veșted câmp/ lanuri mlădioase, vii și calde/”, „lumină ești spre drumul drept/
ești tot ce mi-aș fi putut dori”./

Mihaela CD iubește și în timp ce iubește… „învață cât cântăreste „te iubesc”. Aceasta îi este iubitului „aer și pământ” și îi dăruiește „nu doar o poezie, ci chiar un volum de poezii”. „Petale fine zămislite din iubire/ Ți-am desenat pe țărmul adorat/ Și-am prins în caiere de fericire/ Drapelul dragostei cel înflorat”/, „Și-atâtea fire de nisip vibrează/ Sub pasul orchestrat de amândoi”./

Sunt momente în care Mihaela CD oferă mai mult decât primește, însă sunt și momente în care acceptă să primească mai mult decât este capabilă să ofere: „ …din fragedele mele gânduri ,/O mare de iubire vreau să-ți dăruiesc/ Și-am parfumat cu drag aceste rânduri,/ Cânt și descânt iubirea noastră/ Ce mi-e noroc și binecuvântare/ Și-mi înfloresc simțiri în glastră …”/, „Tu mi-ai înlăturat din suflet schija”/, „Mi-ai oferit cerul ce mi l-am dorit ”/ , „În albe nopți ce-s chin și pace/ Mi-ești undă și îmi ești nucleu”./

O persoană care te iubește necondiționat, te ajută să câștigi încrederea în tine însuți. Mihaela CD a câștigat această încredere și drept urmare „valsează cu împlinirea”.

A iubi înseamnă a accepta persoana pe care o iubim așa cum este, cu toate punctele sale forte sau mai puțin forte, îndrăgostindu-ne de unicitatea sa. A încerca să schimbi pe cine iubești înseamnă că nu-l iubești deloc? Uneori este posibil să dorim o schimbare a persoanei iubite, într-un mod dezinteresat, adică să dorim o schimbare care să o facă pe persoana respectivă să fie mai fericită.

Iubirea Mihaelei CD nu este doar o formă de afecțiune, ci și o virtute care reprezintă bunătatea, compasiunea, apropierea dezinteresată, fidelitatea și dorința de a-i fi bine celuilalt. Fiecare iubire este romantică, romantică fiind și iubirea poetei care într-o oarecare măsură îl idealizează pe cel iubit: „ soare-mi ești în orice anotimp”/, „Ești roza vieții mele și al meu răstimp”/ , „Tu-mi ești un râu cu apā linā/ Ce mā cuprinzi, mā limpezești”/, „Tu-mi ești o scumpā melodie/ Mi-ești vânt , sārut de primāvarā/ Mi-ești aer, piatrā…, temelie”./

Mihaela CD speră, visează și dorește ca persoana iubită să-i fie:„ alint pictându-mă-n culori ”/, „Și vers să-mi fii și-o poezie/ Să-mi fii simțaminte, o mie! ”/, „Să-mi fii tot ce-am iubit prin lunci/ Să-mi fii tot ce mi-ai fost atunci…”/

Dragostea poetei și a „jumătății sale de sferă” nu este doar un sentiment, ci este compusă și din acțiuni: „Și-amorezați în umed fum/ Am tot valsat printre castani”/ , „Ne-am adorat printre troiene / Și am vâslit pe tulburi māri”/ , „noi respiram în tandem/ Dansul dragostei l-am dansat / Un unic, TU si EU amorezat”./
Pentru unii dragostea adevărată durează o clipă sau puțin mai mult, pentru alții dragostea este un sentiment supus judecății timpului, însă doar odată cu trecerea timpului se poate înțelege sensul ei.

Dragostea Mihaelei CD a fost supusă judecății timpului, iar din versurile autoarei îi putem înțelege sensul:
„Dar dragostea noastra profundă/ Nu-i chip s-o inunde nici un val/ Inimile bat pâna la ultima undă/ Trăind intens iubirea atemporal”/, „Și-am împletit fire de amor/ Țesute-n iubirea adevarată/ Și dragostea sinceră cu dor/ În căsnicie lungă, minunată!”/, „Iubirea noastră veșnic nouă/ Șezând mereu cu noi la masă”/, „Și-adăpostiți am stat de ploi/ Într-a iubirii noastre locuințe”./

Poeta evocă o lume de senzații delicate și nostalgice, într-o perspectivă atemporală, iar uneori ne demonstrează că prezentul poate fi trăit și în locul viitorului.

În poeziile sale prezentul este folosit și cu o funcție atemporală, fiindu-ne prezentate întotdeauna „adevăruri”valabile în fiecare anotimp.

Alchimia este în general definită ca arta sau știința transformării sau transmutării lucrurilor, este procesul de transformare prin care unele elemente sunt schimbate pentru a avea ca scop îmbunătățirea.
Alchimia în dragoste poate fi considerată ca unirea a doi oameni care, împreună, se îmbunătățesc reciproc, producând un efect mai rafinat decât cel original…

„Și-n alchimia iubirii prescrise/ Dezlănțuită joacă frumusețea/ Vedetă-i într-un lan de necuvinte/ Clipa ce-i pecetluită de-un sărut/ …ea trăieste-n amintiri cuminte/ Ștampilă seacă, a amorului tăcut”./

A da sfaturi pare a fi ușor, însă nu este. A da sfaturi este o artă! Mihaela CD este un maestru al acestei arte. Sfaturile acesteia sunt sfaturi eficace, cu adevărat utile, neavând efectul să coboare motivarea sau imaginația creativă a cititorului.

„Ascunde gândul rāzlețit/ Îngheațā clipa care geme”, „Ascultā-ți clipele ce tac/ Păstrând parfum de azalee”/, „Dezgroapā lira de smarald/ Revarsā din adânc iubirea/ Și-alintā-te cu tonu-i cald/ Brodând în zâmbet fericirea”./
”Așteptând” ce-i poți fi persoanei iubite? Mihaela CD îi este:
”vinā și pācat ”, ”murmur, râset, pâine ”/, ”dans, plâns și ploi”, ”tremuratul din simțiri”/
„Așteptând” care sunt dorințele Mihaelei CD?
„Lasā-mi toamnā verdele în ochi/ Sā-mi vibreze pânā-n conștiințā/ Ruginitā-i calea cu al tāu deochi/ Lasā-mi toamnā vara în ființā!”, „Să-mi spui iubite vorbe de iubire/ Să-mi cânți un vals de amorezi ”/, „Adoră-mă iar pe coarde de vioară/ Când inima ți-e grea din depărtare”./

Unele persoane au farmecul, capacitatea de a trezi o atracție vie sau chiar irezistibilă. Mihaela CD are această capacitate? Iubitul acesteia o are?

„Ești hoț deștept, amorezat/ Care-ai știut să-ți seduci prada/ Și chiar mai mult, ai cutezat/ Să-ți ascunzi bine și dovada”/, „Felină elegantă, cucerești prin vorbă/ Mi-ai vânat inima c-un zâmbet duios/ Nu am înțelesuri, nu-i logică, nici probă/ Că-n urma vrăjii tale sunt neputincios”./

Tandrețea este limbajul secret al sufletului Mihaelei CD.

Poeta „experimentează” și savurează tandrețea iubirii celeilalte jumătăți, în fiecare anotimp al vieții, în timpul bucuriei și în cel al tristeții. Tandrețea acesteia este expresia de forță și hotărâre a unei femei îndrăgostite.

Toți avem nevoie ca inimile noastre să fie mișcate, să fie încălzite de tandrețe, toți avem nevoie de mângâierile persoanei iubite. Mihaela CD oferă și primește mângâieri, mângâieri care dau pace și putere, însă mai mult decât atât, aceasta își oferă inima.

Viața poetei se află în momentele de tandrețe pe care le dedică celuilalt.

„Fluturi de foc într-un curcubeu/ Zvâcneau iubirea lor s-o înalțe”/, „Trecute-s mândre vremuri colorate/ În verdele crud și roșul cel aprins”/, „Aleile-ncărcate-ncearca să străbată/ Prin adormite gânduri, într-un joc”, „…clipele minunate din prima vară/ Trăiesc, acolo, unde ne-am iubit!”/

Atunci când inima Mihaelei CD vibrează la „ceva”, aceasta nu se întreabă ce este acel „ceva”, ci trăiește clipa din plin, pentru că acel fior, acel sentiment, se numește viață:
„Ne contopim prin valuri împletite/ În adorate vâlvătăi de neînvins!”,
”ne-am făurit șlagăr din simțiri”/, „Stând acoperiți cu-a tinereților perdea”/, „Mii de zbateri arse în albastre zări”./

Trăirile din cartea „Iubește-mă în fiecare anotimp” sunt o sursă inepuizabilă de mirare, meditații și stimuli.
Fiorul pe care îl simțim în fiecare poezie este cu siguranță cea mai înaltă formă de emoție.

„Lasă-mă să-ți fiu o vară/ Și-un descânt de primăvară/ Ce-ți aduce-n prag de seară/
Tremurat, ca prima oară!”/ , „Printre raze de simțire/ Vânt să-ți fiu și dezmorțire”/, „Și-n cuibul de azur al zării/ Să-i desenăm contur iubirii noastre”/, „Sunt dor și pasăre pe ram/ Sunt vers și melodie/ Sunt tot ce-ai vrut / Sunt Tot ce ai!”/

A fi împreună cu o persoană care ne iubește și ne respectă este unul dintre cele mai frumoase și importante lucruri din lume. Povestea de viață a Mihaelei CD este o iubire „mână-n mână” care depășește fiecare încercare și dificultate, cu constanță, perseverență și sprijin reciproc.

„Și-am strâns în holda bucuriei/ Ani mulți…și vom mai aduna!/ Iubirea pus-am piatra temeliei/ Ce nu se clatină de-i vreme rea”/, „Noi am decis sa nu privim în jos/ Și să rămânem sus, acolo-n vârf/ Să facem casa într-un loc frumos/ Iar bătrânețea s-o privim amorf!”/

Un cuplu fericit care se recunoaște în dragoste, provoacă timpul și privește bătrânețea ”amorf”, cu indiferență.

„Ne-nvrednicim sufletul din noi/ În drum spre-al senectuții ateneu”/, „Suntem un cuplu și ne bucurăm/ Cântecu-n doi răsună mult mai bine!”

„Mână-n mână”prin anotimpurile vieții, o călătorie frumoasă și fascinantă, o călătorie în care iubirea s-a maturizat și continuă să se maturizeze.

„Ne-au înverzit ai dragostei muguri/ În anii din ai tinereții crâng”/,„Scăldați de razele de soare ale verii/ Ne-am adunat prețioase amintiri”/, „Prin toamne ruginite de tristeți/ Noi am trecut alături amândoi”/, „Dar ninge…ninge peste noi/ E iarnă, totu-i alb pe-afară/ Și verdele cel crud acum e sloi/ Însă în noi iubirea-i cea de-odinioară!”/, „Suntem mereu, vom fi… și am fost/ Prezenți la a dragostei conferință”./

Călătoria prin viață a unui cuplu, nu contează dacă este presărată cu lacrimi de fericire sau de tristețe, esențialul este ca cei doi să fie unul lângă celălalt și să privească cu încredere în viitor.

„Alături mână-n mână mereu/ Vom hoinări prin Univers/ Ți-s Rază, tu ești Soarele meu/ Ești slovă, iar eu ți-s vers”/, „În alte vremuri ne vom naște iar/ Și-om lua viața iar de la-nceput/ Ne-om dezvolta un nou dicționar/ Și-om inventa ce cândva am știut”/, „Ne-om înflori cu clipe parfumate/ Purtând cu noi aceeași primăvară!”/

Iubirile Mihaelei CD au formă ovală, formă care seamănă cu cea a unui ou desenat pe o foaie.
Oul este un simbol universal al rodniciei, al vieții veșnice și al învierii.

Oul ca simbol al perfecțiunii, simbolizează nașterea.

Iubirile Mihaelei CD sunt un fel de „ouă cu surprize”, în interiorul acestora există întotdeauna un dar, ceva care să bucure, să încânte!

„Să plutim pe-al iubirilor oval/ Îmbrățișați într-o visare și-o simțire”/,„Visăm ușor plutind pe clarul lunii/ Ni-s șoaptele contopite în nesomn”/, „ am semnat cu fericirea/ Contract pe veci să te iubesc!”, „Din drum pe potecă se-abate/ O clipă fecundă ce-a renăscut”./

În unele poezii ale Mihaelei CD tăcerea este o protagonistă invizibilă, însă captivantă.
Poetei îi este teamă de singurătate, însă uneori caută liniște și nu vrea să i se pună întrebări.
Tăcerea Mihaelei CD este o „realitate tăcută” sau doar parțial dezvăluită, care devine centrul expresiei sale artistice.

„Nu mā-ntreba de nimic acum/ Nici de-s vie ori sunt moartā/ Nu-ntinde miere peste scrum/ Lasā-ți cuvintele la poartā…”/, „Bucăți de cer se cern în fumul serii / Și vii emoții mă cuprind din depărtări/ Miresme se îndeamnă-n pragul verii/ Hoinare clipe ce-s pierdute-n căutări”./

Mihaela CD cinstește „comorile regăsite prin amintiri”, însă multe din dorurile sale pot lăsa repetente… „orele tinereții”:
„Orele tinereții azi ni-s repetente/…n-au trecut al dorului examen/ Rămas-au numai clipele ardente /Ascunse prin culori de ciclamen”/, „Ne amăgim din nou încă o clipă/ Și iar ne râde tinerețea în priviri / Și-nfulecăm amor arzând în pripă/ Lăsând orele repetente-n amintiri”./

Dorințele sunt similare speranțelor, sunt „ceva ce vrei cu adevărat să devină realitate”.

Fiecare iubire a Mihaelei CD a devenit o înțelepciune: iubirea față de natură, de cei plecați la ceruri, de aproape, de cealaltă jumătate…

„Pictează-mi dragostea-n surâs/ Și vânticel firav de primăvară”/, „Clădește-mi cărămizi de fericire/ Și-apoi pictează-mă cu dragoste!”/, „Prin băltoace cu rubine/ Vrei s-așezi clipe de lut/ Lasă-mi simțirile pline/ Nu întoarce timpul mut”/, „Tu, Doamne, ce pe toate le-mplinești/ Să te-ngrijești de scumpa, maica mea/ Că-n țară, doru-i plânge prin ferești…”/

Fiecare moment al existenței Mihaelei CD este legat de un cântec care contribuie la înfrumusețarea amintirilor sale și la amplificarea lor. Pentru sentimentele și acțiunile noastre, o melodie , mai ales una de iubire, poate avea o mare importanță, o importanță pentru o clipă sau pentru eternitate.

„Haideti să cântăm această melodie/ Să dăruim iubire și dragoste în jur / Și să ne fie fiece zi motiv de fericire/ Că nu știm cât om mai fi prin împrejur… ”/

Ce lume este dincolo de cuvinte? În cartea „Iubește-mă în fiecare anotimp”veți găsi cheia care va deschide poarta acelei lumi, o lume în care „pe străzi înfloresc cireși”, „bolta cerne licurici de stele”, o lume în care „Domnul cu-a sa dăruire/ Din Raiul Sfânt trimite nor/ Ploi de talent și miruire/ De iscusință și mult spor”./
O privire de dragoste, intensă și plină de semnificații, este rareori uitată.

„Privirile” Mihaelei CD nu sunt goale, ci sunt pline de sens, transmit infinite senzații și
comunică, provoacă, seduc… Uneori sunt priviri sfioase din cauza timidității și jenei, alteori sunt priviri mângâietoare datorită iubirii… , însă de cele mai multe ori sunt priviri „căutătoare”. Mihaela CD nu caută doar răspunsuri în ochii celuilalt, ea caută și acel sentiment de romantism care dă fiori clipei și mai mult decât atât, aceasta reușește să stârnească curiozitatea aproapelui de-a privi dincolo de ceea ce se vede, de-a afla ce șoptesc trădările din privire, de-a deconspira locul de ascunziș al secundei:

„Trădările tale din ochii de smarald/ Șoptesc păcătoase gânduri netrăite”/, „În ochii triști se ascunde secunda/ Ce-o tot revezi ad-hoc, la infinit”./

Drumul către destinația noastră nu este întotdeauna drept, putem lua o cale greșită, să ne pierdem, să ne întoarcem. Contează pe ce drum pornim sau ceea ce contează este să pornim la acel drum? Pe „aleile iubirii”Mihaelei CD există întotdeauna o emoție care așteaptă să fie spusă.

„Îți aud pașii răsunând pe caldarâm/ Și-observ în seara ce se lasă pe alei/ O umbră zveltă pe al viselor tărâm/ Un amalgam ce are iz de flori de tei”/, „O, du-te sau rămâi și nu-mi da pace/…ador să ascult muzica pașilor tăi ”/, „Cu pașii repezi răspundea/ Femeia tristă sub umbrelă”/, „Și demn își purta o poșetă/ Ce-n umbra ei se balansa/ Straina elegantă și cochetă/

Prin ploaia deasă avansa”./

În cartea „Iubește-mă în fiecare anotimp” bătăile inimii autoarei sunt în ton cu ritmul naturii, universului…Mihaela CD ascultă bătăile de inimă ale iubitului, iar bătăile de inimă ale acestuia îi umple latura goală. Fiecare poezie conține propria lecție despre cum să îți îmbunătățești clipa, cum să „Înghesuim un ocean într-o undă ”/ și cum să aduni „stropi din fiecare slovă” și „să-i reverși prin poezie”./

Mihaela CD este căutată în vis de săruturi catifelate care„ dansează pe al clipei tandru cânt” și „în graba febrilă a limbii de foc” aceasta „îi fură ceasornicului o secundă”, „Sărută-mi lacrima ce cade/ Din ochiul plin ce plânge de dor/ Și pe a vremii esplanade/ Presară-mi licurici de amor/”, ”Ține-mă aproape de tine/ Să-ți respir viața timid prin puls/ Dă-mi vestea că ne va fi bine/ Dă-mi azi al fericirii impuls …”/

Cartea „Iubește-mă în fiecare anotimp” are alei plantate cu arbori, iarbă, flori, vise, speranțe, împliniri și este presărată cu „licurici de amor”. De ce ”licurici”? Licuricii preferă să strălucească în colțuri intime și au curajul de-a sfida întunericul… aproape mângâindu-l, iar cititorul va zâmbi, gândindu-se că acea lumină îi aparține în totalitate și cu siguranță va încerca s-o aprindă și-n inima sa!

Da, „Iubește-mă în fiecare anotimp”este o carte presărată cu licurici, iar Mihaela CD a lăsat licuricii aprinși!
A transforma cuvintele în tăceri, nevăzutele în văzute, o pată galbenă într-o lună, o pată roșie într-o inimă, o poezie într-o pictură și o pictură într-o poezie…, ține de domeniul „înzestrării divine”!

O adâncă reverență maestrului Mircea Rustiuc care și-a înmuiat pensula în suflet și a reușit să picteze lumea interioară și exterioară a poetei Mihaela CD.

Lucrările maestrului nu oferă doar un spectacol pentru ochi, nu exprimă doar emoții, ci sunt și un motiv de meditație, exprimă forța realității, hipnotizează… Maestrul Mircea Rustiuc dă o formă fiecărei emoții, unește lumi vizibile cu lumi invizibile și prin fiecare culoare exprimă nu doar starea sa de spirit, ci și a autoarei.

Opera maestrlui Mircea Rustiuc este o poezie, iar opera Mihaelei CD este o pictură! Aplauzeee!

Lăcrimioara Iva – scriitoare, poetă, membru al Uniunii Scriitorilor din România, redactor șef la Magazin critic și Cutezător, președine Euro Education Sardinia.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.