Kosta Vianu: De toamnă

De toamnă

(fiicei mele)

 

Să nu mă mai aștepți, mă cheamă-o doamnă

într-un palat de brume și mangal

cu aerul fatidic și fatal

al plopilor, încremeniți în toamnă

 

Cărări de flori

firave m-or petrece

cu palide-amintiri din veri trecute

pe când puterea iernii își ascute

tăișul spadei, luminos și rece

 

Tu să nu plângi, iubito, când, din hău

Ecou-ți va aduce trista veste

mai sunt culori

și dragoste mai este

nu se ternină-așa poemul tău

 

Mai bine, din fuioare de lumină

amestecate, trist, în ochii tăi

fă-mi punte peste veșnicele văi

spre fruntea ta

curată și senină

 

Așa voi fi și voi veni așa

Ca un sărut suav

pe fruntea ta.

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.