Mircea Levi: Coronavirusul – O pedeapsă blândă!

Cu o moarte toți suntem datori. Și cu toate că se moare de 6000 de ani omul încă nu este obișnuit cu gândul că va muri. Mor azi mii de oameni de această pandemie și e o groază mare. Au murit sute de milioane, miliarde de oameni, de când e pământul, și, omul  cu suflare,  nu înțelege că va muri. Tragedia este că prin viața trăită în păcat, deși omul este o ființă care iubește să trăiască,  își grăbește moartea. Aceasta este drama pe care nu o înțelegem. Și dacă pentru păcatele noastre am plăti doar cu o moarte poate că nu ar fi o problemă prea mare. Groaza, căci este teribil, care ar trebui să-l  cuprindă pe omul „care își trăiește viața” după voia lui, în păcat, este că se plimbă deasupra iadului, și nu-și dă seama, iar când moare cade în chinul etern, în chimul de neimaginat în care va suferi fără sfârșit.

Cât de grozav a descris Jonathan Edwards chinul etern:

”E o mânie veșnică. Ar fi teribil să suferi acestă furie și mânie a Dumnezeului Atotputernic chiar pentru un singur moment; însă va trebui să-l îndurați întreaga veșnicie. Nu va exista sfârșit pentru această mizerie oribilă desăvârșită. Dacă veți privi înainte, veți vedea o veșnicie lungă, o durată nelimitată în fața voastră, care vă va înghiți gândurile și vă va uimi sufletele; iar faptul că nu veți avea parte de nici o eliberare, nici un sfârșit, nici o domolire a suferințelor, nici o liniște, vă va duce la o disperare absolută. Veți ști cu siguranță că va trebui să îndurați veacuri multe, milioane și milioane de epoci, luptându-vă și zbătându-vă cu această răzbunare nemiloasă și atotputernică; și apoi, după ce veți fi făcut acest lucru, după ce veți fi petrecut  atât de multe epoci în acest fel, vă veți da seama că toate acestea au fost doar o clipă față de cea ce rămâne. Așa că pedeapsa voastră va fi cu adevărat infinită.” – Jonathan Edwards, Păcătoși în mâinile unui Dumnezeu mânios, Cristianus, Oradea, 2007, p. 23.

Omul l-a mâniat, cum nu ne putem imagina, pe Dumnezeu, care l-a dat la moarte pe Fiul Său ca să-l  salveze și înfieze, cu păcatele în care trăiește.  Ființa creată continuă să lovească brațul milei și harului lui Dumnezeu, refuză Calea prin care poate să fie mântuit de urgia  care va veni și alege gunoiul, mocirla, păcatul și iadul.

Crimele copiilor din pântecele mamelor (sute de milioane), crimele de tot soiul, droguri, prostituție, curvie, homosexualitate, lăcomie, minciună, mândrie, fățărnicie, stricare a Cuvântului, frică de oameni,  trafic de persoane, furturi, înșelăciuni, ură, duh de superioritate, dezbinare, pofta ochilor, nemulțumire, violență domestică, foc străin în casa lui Dumnezeu, închinare la obiecte, morți, oameni și îngeri, foarte mulți nu trăiesc deși cunosc Cuvântul iar mulți predică doar să gâdile urechile, pentru a fi ei mari în ochii oamenilor, pentru popularitate, păcatul e numit virtute, binele e numit fanatism, nebunie, narcisismul e mare virtute, trupul a devenit dumnezeu  ….. etc…… etc….. prin toate acestea, și prin multe altele ca acestea omul umblă deasupra iadului, aduce iadul pe pământ și poate oricând să cadă direct în iad.

Continue reading  albfaragri.blogspot.com

5 thoughts on “Mircea Levi: Coronavirusul – O pedeapsă blândă!

  1. Amaranthine Sophia

    Înțeleg perfect, dacă as avea un copil și nu m-ar asculta, l-aș bate veșnic, cum altfel, ești nebun?
    Să înțeleg că până acum 6000 de ani oamenii nu mureau? A, omul exista doar de 6000 de ani. Mă, dacă tot ne vindeți gogoși, măcar străduiți-vă la un pic de sofisticare sau ceva :)). La asta cu 6000 de ani ce discuție poți sa ai, ce dialog? Te gândești ca omul nu și-o luat pastilele și-l lași în pace.

    În evul mediu au fost mai multe boli cu transmitere, pe lângă care coronav. e pistol cu apă. Cu aia ce o avur d-zeu? Aia trăiau în mizerie, sclavie, erau îndoctrinați până-n măduva oaselor, viata lor era un iad, erau f religiosi și tot le-o tras-o d-zeu. E ca-n bancul cu ai n-ai șapcă? Dacă ai, te bat ca ai, dacă n-ai, te bat ca n-ai.

  2. Amaranthine Sophia

    Cum gândește Mircea: asta e nimic doamne, ești blând cu ei. Dacă aș fi eu în locul tau n-ar mișca unul în front. Sa vezi ce i-as frăgezi! Le-aș mai lasă vlagă numai cât să se târască duminica sau sâmbătă la biserică. Ei să-și aleagă o zi și dacă n-o nimeresc, îi ia mama dreac’!

  3. Amaranthine Sophia

    Îmi plac articolele de genul asta. Viața bate filmul. Să închipui un astfel de text și un personaj ca Mircea e imposibil. Când zic ca-mi place nu-s ironic. O să caut sursa, mai vreau.

  4. Cel rău zice cu trufie: „Nu pedepseşte Domnul! Nu este Dumnezeu!” Iată toate gândurile lui. (Ps. 10:4)
    Si, mai spune Biblia: Dar cine ia seama la tăria mâniei Tale, şi la urgia Ta, aşa cum se cuvine să se teamă de Tine? (Psalmi 90:11)

    Domnul Se arată, (şi prin judecată) face dreptate, şi prinde pe cel rău în lucrul mânilor lui. (Psalmi 9:16)
    Chiar daca oamenii nu cred, totusi realitatea iadului este cea mai oribilă teroare (o grozăvie) ce izbeşte adevărul, este mult mai înfricoşător decât oricare alt loc cunoscut de om. Acolo, este aşa suferinţă că depăseşte cel mai mare rău posibil şi frică, este un rău ce nu-l poate concepe existenţa, deoarece acolo este chin veşnic (adică, este în vecii vecilor).

    Şi vor fi munciţi zi şi noapte în vecii vecilor. (Apocalipsa 20:10b)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.