ADRIAN BOTEZ: În fața oglinzii

Candidat la Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2017: Prof.dr. ADRIAN BOTEZ

Adrian Botez

ÎN FAŢA OGLINZII

sfioasă-oglinda tremură din ape
un nenufar lipseşte pentru vrăji
dar eu tot cred în marile agàpe
…că voi întineri – frumos ţesut de măji…

se îmbulzesc în juru-mi umbre de lumină
şoptind din anii care-au fost – şi nu-s
chiar bezna din unghere dă-n suspine
boceşte-mă ca pe-unul deja dus

prin ierburi de-ntuneric se strecoară
jivìne ale visului tomnatic:
nu-i soare-aici – deci nimeni nu măsoară

ci fâlfâie-n cămară corbul enigmatic…
…de-o fi să fie înger – de-o fi drac
când m-a călători – i-oi sta pe plac…
***

SINGURĂTATE CINICĂ

singur deplin – în viaţă ca şi-n moarte
privind amar spre măştile din cuie
aş vrea să am cui da din mine-o parte
lama-altei inimi facă-mi cărăruie…

în mine însumi întreg sunt îngropat
şi-aşa – neplâns – incert şi fantomatic
voi hoinări în veci – strigoi iernatic
căci pentru mine – cald nu e vreun pat

străin îmi sunt şi mie – mai că-mi vine
să-mi cer chiar paşaport – pe unde trec!
…dar cui s-arăt hârţoage despre mine

unde-aş pleca – de-aş avea ce să plec…
…acest sonet s-a scris dintr-o eroare
în hăul cinic dintre luni şi soare…
***

NEMULŢUMIRE GENERALĂ

să crezi în bine şi să dai de rău
nu-i o-ncercare – e naivitate
când lumea-şi pierde sòrii – şi-un dulău
delìcii iscă-şi din trei beregate

a iarnă mirosim pe frunze arse
nu-i bine-rău: e doar ce tre’ să fie
dar „cei de sus” – fanatici după farse
se pregătesc să-orbească-o ciocârlie…

al’dată-orbeau privighetori măiestre
celeştii monştri preamăreau amurgul… –
de-atunci în raiuri spartu-s-au ferestre

şi-n Empireu pătrunse – cinic – burgul…
…n-or fi ei sfinţi – naivii umiliţi
dar nici sacrii bufoni nu stau chiar mulţumiţi…
***

HRISTOS-CELULARUL

o – ce-averi sublime-s în Singurătate
ce bogat sunt – drace! – fluierând pustiul…
…eu însumi mie-mi pot spune „maiestate
fără vreun public – snob zbierând: „diliul!

singur sub zăbranic – în culcuş zăbavnic
îmi admir făptura – de la nas la deget
răsfir răsuflarea – evantai cu preget
sau isc uragane – trosnesc trăsnet grabnic!

să nu vină nimeni – şterg din pereţi uşa
nu-mi trebuie-oglinda – e de-ajuns delirul
pot să-mi schimb fiinţa – modific doar tuşa

exclud zei şi moarte – părtinesc zefirul…
lăsaţi hulă-invidii – sunt doar mercenarul
vidului de sine: Hristos-Celularul!
***

Adrian Botez

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s