Împăcarea

i-am-crucified-with-christ-galatians-2-20

Împăcarea

Căci pe El, Care n-a cunoscut păcatul, [Dumnezeu] L-a facut pentru noi păcat, ca să dobândim, întru El, dreptatea lui Dumnezeu.

2 Corinteni 5:21 (Biblia Ortodoxă)

Păcatul este o relaţie fundamentală: el nu înseamnă a face rău, ci a fi rău, a avea o independenţă deliberată şi hotărâtă faţă de Dumnezeu.  Creştinismul pune totul pe baza naturii reale, radicale a păcatului.

Alte religii se ocupă de păcate; numai Biblia se ocupă de păcat. Primul lucru cu care S-a confruntat Iisus Hristos în oameni a fost ereditatea păcătoasă. Motivul pentru care mesajul Evangheliei şi-a pierdut forţa provocatoare şi puterea explozivă este faptul că am ignorat acest adevăr în modul nostru de prezentare a Evangheliei.

Adevărul revelat al Bibliei nu este că Isus Hristos a luat asupra Lui păcatele noastre carnale, ci faptul că a luat asupra Lui natura noastră ereditară de a păcătui, pe care nu o poate schimba nici un om. Dumnezeu L-a făcut pe propriul Său Fiu “păcat”, pentru ca El să-l poată face pe păcătos un sfânt.

Toată Biblia se arată că Domnul nostru a purtat păcatul lumii prin identificarea cu noi, nu prin compasiunea față de noi. El a luat în mod deliberat pe proprii Lui umeri şi a purtat în propria Lui persoană păcatul cumulat al întregii rase umane – “Pe Cel care n-a cunoscut păcat, El L-a făcut păcat pentru noi” ,şi, în felul acesta,  El a pus întreaga rasă umană pe temelia răscumpărării.

Iisus Hristos a reabilitat rasa umană; a pus-o înapoi acolo unde a destinat-o Dumnezeu să fie; oricine poate ajunge să fie una cu Dumnezeu pe baza a ceea ce a făcut Domnul nostru pe cruce.

Omul nu se poate răscumpăra singur; răscumpărarea este lucrarea Lui Dumnezeu şi ea este absolut terminată şi completă; aplicarea ei la oameni în mod individual ţine de acţiunea lor individuală. Trebuie întotdeauna făcută o distincţie între adevărul revelat al răscumpărării şi experienţa conştientă a mântuirii în viaţa unui om.

 

*

 

Căci mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer peste toată fărădelegea și peste toată nedreptatea oamenilor care țin nedreptatea drept adevăr.

Romani 1:18.

De aceea, decide-te să-L slujeşti în toate pe Dumnezeu şi să laşi deoparte ceea ce nu-I este plăcut, şi să faci ceea ce-I este plăcut. Aceasta înseamnă pocăinţă. Să nu-ţi închipui că este imposibil: “Iată, mâna Domnului nu este prea scurtă ca să mântuiască, nici urechea Lui nu este prea tare ca să audă. Să nu te gândeşti că este greu să trăieşti pentru Dumnezeu şi că tu nu vei mai avea parte de bucurii, pentrucă nu este aşa. Când eram necredincios şi eu m-am gândit că este un lucru plictisitor să trăieşti pentru Dumnezeu, dar am avut parte de surpriză, după ce m-am pocăit. Ceea ce am experimentat atunci, nu mi-am putut închipui mai înainte: o astfel de mântuire şi fericire! Nu m-aş fi gândit niciodată, că zilele vor trece aşa de repede; este cel mai frumos lucru să-L urmezi pe Domnul Isus din toată inima ta. Desigur, că vom avea parte de batjocuri şi de ocară; şi totuşi ne putem bucura pentru că răsplata noastră va fi mare în ceruri. Pentrucă Isus spune: “Ferice va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni şi vor spune tot felul de lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră! Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă, pentrucă răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot aşa au prigonit pe proorocii care au fost înaintea voastră. Să-L mărturiseşti pe Isus şi să nu-ţi fie ruşine de Evanghelie, fiindcă ea este puterea Lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede. Oricine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, Mă voi lepăda şi Eu înaintea Tatălui Meu care este în ceruri. Dar dacă-L mărturisim şi credem în mântuirea adusă de Isus, atunci suntem scăpaţi de mânia care va urma şi Domnul Isus ne va mărturisi înaintea Tatălui Său din ceruri.

*

El a purtat păcatele noastre în trupul Său pe lemn, pentru ca noi, fiind morţi faţă de păcate, să trăim pentru neprihănire; prin rănile Lui aţi fost vindecaţi.

1 Petru 2:24

Dacă nu ne împotrivim faţă de aceste cuvinte dătătoare de viaţă, atunci putem trăi precum scrie Pavel Filipenilor:

Faceţi toate fără cârtire şi fără şovăieli, ca să fiţi fără prihană şi curaţi, copii ai Lui Dumnezeu, fără vină în mijlocul unui neam ticălos şi stricat, în care străluciţi ca nişte lumini în lume.

Nu mai trebuie deci să cârtim la locul de muncă, în bucătărie, pe câmp, nici la munca din grajd, sau la spălat chiar dacă nu ne convine. În Coloseni 3:23-25, este scris: “Orice faceţi să faceţi din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni, ştiind că veţi primi de la Domnul răsplata moştenirii. Voi slujiţi Domnului Hristos. Căci cine face rău, îşi va primi plata după răul pe care l-a făcut; şi nu se are în vedere faţa omului“.

Dacă noi facem orice lucrare ca şi pentru Domnul, atunci nu mai e nevoie să cârtim şi să ne îndoim, pentru că ştim că lucrarea noastră nu este degeaba şi Mântuitorul ne răsplăteşte. De aceea putem fi mereu veseli şi putem spune împreună cu Pavel, chiar dacă vine întristarea peste noi: “Ca nişte întristaţi, dar totdeauna bucurându-ne; ca nişte săraci, dar îmbogăţind pe mulţi; ca neavând nimic şi stăpânind toate”. Iar în Psalmul 118:15-16, este scris: “Strigăte de biruinţă şi de mântuire se înalţă în corturile celor drepţi; dreapta Domnului câştigă biruinţa: Dreapta Domnului se înalţă; dreapta Domnului câştigă biruinţa”.

***

Sursa:  Meditație din colecția TOTUL PENTRU GLORIA LUI de Oswald Chambers – prima meditație

Meditaţii zilnice de  Fritz Berger – ultimele două meditații

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s