OSÂNDĂ

sunt bătrân – bolnav – trădat de toţi şi
părăsit: pentru mine nu există
dreptate: din naştere – port pe ochi
cagula de osândit

mi-e greaţă
şi să mai lupt – şi de
viaţă

cât am trăit – am spus
adevărul – şi m-au scuipat
când am vrut să tac – m-a
luat Dumnezeu de guler – ca
vinovat

între Skylla şi
Charibda – nedumerit de toate – am
vomat: nu-i lumină destulă – să
văd pe cine – din
ceruri – au aruncat

singur şi mort – înainte de a
trece pe la mine
moartea: nu-s împăcat
nici cu funebra linişte – nici
cu întregul şi nici cu
partea

îmi lipsesc toate clipele de care
voi v-aţi lepădat: mă simt
în locul vostru
condamnat
***

IMPRESIONISM MONTAN

torente de ape – torente de
vânturi – torente de cer: pe toate
cu infinită răbdare – le
îndură – poporul suitor spre
Dumnezeu – al
brazilor

numai limba astrală a
nevăzutelor păsări le
deschide secrete porţi şi
hogeacuri vrăjite le
vădeşte – către
lumină
***

clomburi de lumină
în brazi de Crăciun
a fost vară lungă
pentru omul bun

norii-şi cinstesc sfinţii
migrând spre apus
pădurea s-ascunde
sub ceţuri de sus
câinii bat la stână
noii stâlpi de lume:
iar păsări măiestre
îmblânzesc minune

…tălăngile firii
brumă-au scuturat:
omenirea-i pusă
de mult la iernat…
***

fiecare brad în parte: o
biserică – preotul dintr-însa
un duh străvechi

liturghia învăluieşte-n
lumină întreagă pădurea – şi
suie vocile îngereşti ale
catedralelor-brazi – deodată cu
munţii – spre
cer
***

Adrian Botez