ADRIAN BOTEZ: Descântec de viață prelungită

Adrian Botez

ARGUMENTATUL REFUZ

nu – n-am nevoie de
şerpii grădinii palatului: minunea
luminii e-n crâng – aici e
rază de sfinţi şi-ostoire-a agheasmelor
rugii

dincolo – doar
podoaba otrăvii – liniştea
vântului şi osteneala-arzătoare a
valurilor

mâinile morţii – gălbui şi bătrâne
s-aşază-ostenite pe
catifeaua mincinoasă-a
coroanei: eu nu
vreau decât a sorbire adânc
visul păsărilor

o singură săgeată
slobod – şi ea – cuminte
se-nfige în
mintea de preţ a
cobolzilor: hodina gândului
aşterne-n lume sărbătoare-a-nţelepţilor
crai

magii mei – cu mânurile spălate-n
văzduhuri – sunt pregătiţi pentru
stea
***

TĂCERE

bat clopotele pe sub
noapte: e-atâta zarvă în
toiul tăcerii
cineva tocmai a terminat de spus fascinanta
poveste
***

DESCÂNTEC DE VIAŢĂ PRELUNGITĂ

lir-din-din lir-din-din
m-a-nţepat de stea un spin
lir-din-dan lir-din-dan
ochi de bufniţi pe maidan

au fugit bufoni pe lună
luând cu ei orişice strună
am citit şi-un sfânt martir
cu nume de trandafir

cine bate din tipsii
văruind la nopţi târzii?
cine gustă trei lumini
în bordeiul de albini?

lună fată lunecată
mi-ai picat pe strai o pată:
veghea vinii înc-o dată
cerşetorii nu s-arată

a lipsit din văz Hristosul
răstignit este Frumosul
şi-a zburat spre cer lihnit
purpură m-a-mpodobit

astru-n aşchii dezvelit
cu lumină m-ai primit
am intrat în El Aleph
şi-am făcut din moarte – chef

două fraze şi-o grădină
maica lui nu mai suspină
cheamă-l iar pe grădinar
caute morţii c-un fanar

adormit-am adormit
văzduhul m-a troienit
ascultând la guri de chei
răstignirea iar s-o vrei

vinovat şi răsărit
la văpaie de chibrit
mi-am tocmit straiul de mire
şi v-am dat vouă de ştire

ancanel ancanel
duhul apei din Sahel
ancanar ancanar
dumnezeul din amnar
***

SONETUL AŞTEPTĂRII

trecând din viaţă înapoi în vânt
îmi pritoceşte luna ultimul cuvânt
îngenunchez pe-o rază şi suspin
aştept cămilele să-mi spună când să vin

atâta linişte vuieşte printre spini
drumeţule – aici te speli de vini
luceşte gândul drept şi zori se-ngână
din loc în loc îmi cântă câte-o zână

lumină din lumină rai cu rai
cerşind mereu pentru oglindă strai
pe cavalerii negri i-am gonit

şi peste lumi de stele-am stăpânit
…nu mă trezi nu-mi spune c-am ajuns:
din mirul lămpii mi s-a dat răspuns…
***

Adrian Botez

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s