„Eu nu pot să cred!“

Prin credinţă pricepem că lumea a fost făcută prin Cuvântul lui Dumnezeu, aşa că tot ce se vede n-a fost făcut din lucruri care se văd.

Epistola lui Pavel către Evrei 11:3

– Eu nu pot să cred, spun unii.

– Ah, de-aș putea să cred, spun alții.

Iată câteva expresii pe care le auzim mereu! Dar să ne întrebăm dacă este adevărat ceea ce spun oamenii cu aceste cuvinte. Dacă spui și tu astfel de cuvinte, vreau să te rog să fii sincer față de tine însuți. Tu crezi multe lucruri pe care le spun oamenii, lucruri pe care nu le poți verifica, crezi promisiunile lor, vorbirile lor, cărțile lor, deși știi că se minte mult. De ce nu-L crezi și pe Dumnezeul atotputernic care este în Sine Însuși adevărul absolut?

Dacă vei citi Biblia fără idei preconcepute, te vei convinge că Dumnezeu este lumină și dragoste, adevărul absolut. Niciun om de pe pământ nu putea scrie astfel de cuvinte cum sunt cele din Biblie. Milioane de oameni au găsit prin credința în Cuvântul lui Dumnezeu pace și liniște sufletească.Expresia „eu nu pot să cred“ înseamnă „eu nu vreau“. Multor oameni le merge așa cu credința. Ei spun că ar dori să aibă credință, dar de fapt ei nu o doresc. De ce? Pentru că lucrurile din această lume îi țin legați. Dar când cineva Îl acceptă pe Mântuitorul ca Domn al vieții sale, toate lucrurile se schimbă.

Isus a luat cuvântul și le-a zis: „Aveți credință în Dumnezeu!“ (Marcu 11:22)

*

Invitație pentru toți

Veniți la Mine, toți cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă.

Matei 11:28

Dragostea desăvârșită și mare a Mântuitorului Hristos  invită pe toți oamenii la odihna oferită de El!

Dar și cât de împotrivitoare este inima omului, ca să asculte de Domnul! Mântuitorul a venit în lumea noastră, ca să mântuiască ce era pierdut. Când te vei simți “pierdut” din Mâna Sa ocrotitoare (dar și clăuzitoare), caută-L din tată inima și-L vei găsi.  Căci El ESTE calea, adevărul și viața.  De aceea îi invită pe toți oamenii, fără deosebire, la El. Dar, se știe, mulți sunt chemați, puțini sunt aleși, căci îngustă este calea și poarta este strâmtă pentru veșnicia din Împărăția Lui, iar largă e calea și larg e poarta pe care merge lumea și cei mulți.

Cine sunt cei trudiți? Sunt oamenii care caută prin ostenelile lor, prin faptele bune să-și câștige mântuirea. Iar împovărații sunt acei oameni care simt greutatea și gravitatea păcatelor osândite de conștiința lor. Mântuitorul a spus: „N-am venit să chem la pocăință pe cei neprihăniți, ci pe cei păcătoși“ (Luca 5.32).

Toți trudiții și împovărații trebuie să se înfățișeze în fața luminii adevărului dumnezeiesc și acolo să-și vadă starea dezastruoasă. Dacă vor face acest lucru, vor putea spune cuvintele profetului: „Vai de mine! Sunt pierdut, căci sunt un om cu buze necurate, locuiesc în mijlocul unui popor tot cu buze necurate …“ (Isaia 6.5).

Cine recunoaște că aceasta este și starea lui și vine la Mântuitorul nu va fi izgonit, ci va primi prin credință iertarea păcatelor și pacea lui Dumnezeu care întrece orice cunoștință omenească. La Golgota, Mântuitorul a câștigat biruința asupra lui Satan și a morții, și în puterea lucrării Sale poate să ierte păcatele tuturor care-L primesc în viața lor. Numai El poate da odihnă sufletelor. El poate face toate lucrurile noi și în viața omului!

(Din culegerea de meditații „Sămânța bună” – primite prin Email)