Ioana și Traian Băsescu pierd moșia Nana, plătesc creditul la CEC Bank și încurcă proprietățile țăranilor

Părintele șmecheriilor din ultimii zece ani, în fața unui decont dezastruos

Ce prevede legea pentru actele privitoare la terenurile proprietate publică?
Cum se întoarce moșia de la Nana în proprietatea statului român?
Ce pățesc țăranii din Nana cu pământurile aflate sub sechestru?
De ce nu mai pot călca în Nana nici Elena Udrea și nici familia Băsescu?
Cum plătește Ioana Băsescu creditul de la CEC Bank?

A fost Traian Băsescu păcălit de un italian șmecher, unul adus special pentru această operațiune, sau s-a grăbit, a forțat nota și s-a ars. Sau pur și simplu cel care le știa și dădea sentimentul că le învârte și le știe pe toate are totuși un computer perimat? Întrebarea aceasta stăruie chiar și în mintea procurorilor și a țăranilor de la Nana. Altfel de ce a cumpărat pe fugă o moșie atât de frumoasă fără să facă verificările minime? A împins-o în față pe fiica sa Ioana, a presat și CEC-ul pentru un credit neobișnuit și, fără să își dea seama ce face, a înghițit o ghiulea încinsă, pe care n-o va mai digera până la sfârșitul vieții. Traian Băsescu plătit pe semnătura Ioanei Băsescu (după cum a mărturisit singur la TV) cu suma de 4.600.000 lei (adică aproximativ 1.000.050 EUR) pentru 298 de hectare de pământ în comuna Nana, județul Călărași. Conform unei decizii a procurorilor, în acest moment, 200 de hectare din terenurile familiei Băsescu sunt puse sub sechestru. Terenurile de la Nana nu puteau fi repartizate țăranilor pentru simplul fapt că erau proprietate publică a statului. Iar schimbarea statutului acestora s-a făcut fără respectarea Legii 213/1998. Așa se explică de ce în 30 septembrie 2014, DNA a dat următorul comunicat:

Ce stă la baza sechestrului pe moșia de la Nana?

Iată comunicatul DNA:

”Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de următoarele persoane care, la data faptelor, aveau funcţiile arătate, după cum urmează:

ŞERBAN JENEL, prefect al județului Călărași,
COMAN CORNEL, subprefect al judeţului Călăraşi,
CLĂBESCU DORU EDUARD, subprefect al judeţului Călăraşi,
IFRIM ELENA, șef serviciu – Instituţia Prefectului,
NĂBÎRGEAC ION, director la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Călăraşi,
DOBRE AURELIAN, director executiv în Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Călăraşi,
JARUL EUGEN, şef al Administrației Domeniilor Statului – sucursala Călăraşi;
PŞANU STELIAN, director al Societății Naţionale “Îmbunătăţiri Funciare” Călărași,
TUDONE DUMITRU, secretar general, Consiliul Judeţean Călărași;
MARINESCU BADEA, inspector șef al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Bucureşti;
TITU ANA, director al Direcţiei Silvice Călăraşi,
BURUIANĂ CORNEL, reprezentant al Asociaţiei Naţionale a Proprietarilor de Pământ, de Păduri „ Propact “,

MANEA VICTOR, DOROBANŢU DOREL, TUDOR LUCIAN, CULEA DUMITRU, GIUREA CONSTANTIN, CHIRICĂ CONSTANTIN, reprezentanţi ai comisiilor locale de fond funciar din localităţile Fundulea, Lupşanu,Gurbăneşti, Valea Argovei, Nicolae Bălcescu, Tămădău,

toţi, sub aspectul săvârşirii infracțiunii de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, cu consecințe deosebit de grave.

Din ordonanța de efectuare în continuare a urmăririi penale întocmită de procurori a rezultat că există date şi indicii temeinice potrivit cărora:

Citiți continuarea în Cotidianul.ro

Autor: Cornel NISTORESCU