ADRIAN BOTEZ: Am să mă plâng la Ambasadă

Adrian Botez

AM SĂ MĂ PLÂNG LA AMBASADĂ

am să mă duc la ambasada
pustiei – şi am să mă
plâng de zi şi de
noapte – de
elucubrantele retorici
lunare – de
privighetori şi de
şoapte

am să mă plâng – mai
ales – de o prea viforoasă
chitară – care pe valurile ei
umflate-nfocate – mă urcă – în
fiece vară – până în piscul zănaticei
zburatissimei cruci – şi
înapoi tot mă scapă-n
ocară – în viaţa
tuberculilor – iară şi
iară
***

FRAGMENT DE DES-CÂNTEC

…prin păduri – inorog
călăuz – sfânt milog
analog

galaxii – epopei:
se ţes zmei
descântaţi între ei

rase – lari – urşi stelari
se prăsesc
şi-s mai rari

idei vii – entelehii
boreal
cinci beţii

teandrii…

astrolog – inorog
ars de viu
în bârlog
***

Adrian BOTEZ

Leave a comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.