Învierea din păcat, nu e posibilă fără moarte!

Ca să cunoască învierea, Hristos a trebuit ca mai întâi să guste moartea

by Nicolae Geantă

E adevărat, a învins moartea, dar n-a putut s-o ocolească. Și a fost singura cale spre Înviere a Lui Isus, dar și a noastră, prin El.

Oamenii vor să aibă înviere dar nu vor să guste din moarte! Sfântul apostol Pavel spune că numai “dacă ne-am făcut una cu El printr-o moarte asemănătoare cu a Lui, vom fi una cu El și printr-o înviere ca a Lui“.

Dar cine să moară? Omul nostru cel vechi, rob al păcatului, să fie răstignit împreună cu El, pentru ca trupul păcatului să fie dezbrăcat de puterea lui! Astfel, să ne dezbrăcăm de omul cel vechi care se strică după poftele înșelătoare ale lumii și să ne înoim în duhul minții, îmbrăcați în omul cel nou făcut după chipul lui Dumnezeu, de o neprihănire (dreptate) și sfințenie pe care o dă adevărul. Altfel, ne va merge numele că trăim…

Când cineva a murit în Hristos, va și trăi împreună cu El. Și cine înviază nu mai moare. Căci învierea nu poate fi stăpânită de moarte… Deci, pentru cine a murit gâlceava, certurile, bârfele, mâniile, războaiele, partidele, bețiile, curviile, împroșcarea cu noroi și alte un milion și una de păcate, moartea nu mai pune stăpânire pe el. Însă, cine le practică, n-a murit față de ele. Și deci n-a înviat în Hristos!

Dacă deci ați înviat – zice apostolul Pavel – umblați după lucrurile de sus, unde Hristos șade la dreapta lui Dumnezeu… Îmbrăcaţi-vă cu o inimă plină de îndurare, cu bunătate, cu smerenie, cu blândeţe, cu îndelungă răbdare. Îngăduiţi-vă unii pe alţii, şi dacă unul are pricină să se plângă de altul, iertaţi-vă unul pe altul. Cum v-a iertat Hristos, aşa iertaţi-vă şi voi. […] Fiţi recunoscători lui Dumnezeu… Şi orice faceţi, cu cuvântul sau cu fapta, să faceţi totul în Numele Domnului Isus şi mulţumiţi, prin El, lui Dumnezeu Tatăl. (Coloseni, 3: 1-16)

O învățatoare care sfida copiii pocăiților a întrebat într-o zi un băiețel în fața clasei:

” – Dacă tot spui că există Cer, cum se ajunge acolo?”.

” – Doamnă, ca să ajungeți în Cer, mai întâi trebuie să fiți moartă!”.

Omorâți zilnic omul vechi. Și trăiți fraților. Nu tu, frate, ci Hristosul din tine. Altfel nu veți atinge Cerul. Și nu uitați, El e viu! Și dacă e viu, vede tot, și tot ce vede, judecă!

“Dar acum, odată ce aţi fost izbăviţi de păcat şi v-aţi făcut robi ai lui Dumnezeu, aveţi ca rod sfinţirea, iar ca sfârşit viaţa veşnică. Fiindcă plata păcatului este moartea, dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viaţa veşnică în Isus Hristos, Domnul nostru.” (Epistola către Romani, 6: 22-23)

Nicolae Geantă