Suntem cu adevărat copiii gliei străvechi, ai unei Moldove, ai unei Românii, dar, mai mult ai unei citadine aşezări de teritoriul căreia suntem legaţi cu inima şi sufletul, această aşezare istorică, consemnată în documente de peste şase secole, fiind municipiul Roman, draga noastră Urbe muşatină.

La întretăierea drumurilor comerciale de pe Valea Şiretului, la confluenţa cu apele Moldovei, într-o zonă de circulaţie europeană a oamenilor, mărfurilor şi ideilor vremurilor, oraşul Roman a dat naştere unei pleiade de creatori plastici şi a fost gazda unor manifestări culturale de anvergură în întreg spaţiul românesc.

Busola geo-istorică a fost prezentă an de an, înfiptă adânc în această Poartă, nu a Sărutului, ci a „bietului” popor sub vremi.

Această aşezare muşatină a dăruit, în timp, culturii naţionale şi universale, constelaţii dense, ca cele din Calea Lactee, de mânuitori de spiritualitate.

Artişti plastici, personalităţi demiurgice în cascadă, pe care îi vom cunoaşte în paginile lucrării de faţă, Identităţi artistice la Roman, semnată de Minodora Ursachi – competent analist al artelor vizuale din urbea Romanului, creatoare a Muzeului de Artă Roman.

Autoarea sintetizează în chip strălucit calităţile de istoric al artei, estetician şi eseist, cât şi fericitele însuşiri de iniţiator, organizator şi deschizător de perspective ale judecării evaluativ-critice a tuturor lucrărilor plastice, personale şi ale şcolilor şi curentelor naţionale şi universale, astfel încât, fiecare operă de mai mică sau de mai amplă reprezentare îşi găseşte „locul natural într-un Univers de creaţie, felurit şi diversificat la maximum.

Calităţile reale ale Omului, Artistului şi Istoricului, se adună mirific, în fiinţa autoarei, într-o concordanţă sui-generis, aparte – cu multitudinea de criterii obiective, care împart lumea artei, moderne şi contemporane, pe deasupra judecăţilor subiective, atât de varii, multiple şi contradictorii.

Postura elevată şi complexă a omului de cultură, Minodora Ursachi, ridică, în manieră perenă, toate întreprinderile organizatorice, în orizontul de viitor al unui oraş, care urcă în trăinicie şi valoare.

Şi alte aşezări au conceput astfel de lucrări, fie într-o formă mai simplă, fie într-o formă mai academică: Iaşiul, Fălticeniul, Bârladul etc.

Dar aici la Roman s-a constituit un Miracol.

Să fie oare, faptul că aici s-a zămislit nu numai o confluenţă de ape ci şi de drumuri lungi, venite de departe şi duse mai departe?.. .Sau că pe aici se cunoştea a fi aceea prea binecuvântată Moldovă de Mijloc, ca medie echilibrată a tuturor durerilor şi venirilor de orişiunde?

Şi toate acestea, nu au fost numai bătătorite de copite de cai, ci din toţi veniţii vremurilor de atunci, văzând “gura de rai” de aici, s-au oprit, au descălecat, au poposit, au dăruit şi au sfinţit locul…

O pleiadă de creatori pe care îi vom cunoaşte, păşind în universul cărţii de faţă, Identităţi artistice la Roman.

Sintagma românească, străveche: omul potrivit la locul potrivit, se instituie plenar în persoana criticului plastic Minodora Ursachi.

Editura Muşatinia editează astfel unul dintre cele mai ample dicţionare din domeniul artei plastice, publicat până acum la Roman.

Dorinţa de a cuprinde întreg domeniul artei romaşcane cât şi sinteza elementelor ce îi particularizează pe artiştii care au expus la Muzeul de Artă Roman ne conectează pe noi toţi, cei care citim această carte, la marele nucleu al artei universale.

Nu este mai mare bucurie decât de a picta şi de a dărui frumuseţe oamenilor.

Zborul unui artist, în permanentă confruntare cu el însuşi şi clipa de popas a acestui zbor ne este dăruit de o distinsă Doamnă a culturii romaşcane Minodora Ursachi – care scoate la lumină filoanele de aur ascunse de timp şi uitare din istoria artiştilor plastici care au poposit în cetatea urbei muşatine.

Emilia Ţuţuianu Dospinescu