Mă dor din tine zorii dimineața
.
Mă dor din tine zorii dimineața
Și ploile din tine mă înțes,
Nemărginirile-n cuvinte se scufundă,
Iar timpul n-are niciun înțeles.
C-om fi venit aici s-aprindem stele
Sau să împădurim călătorii,
Pe toate câte-n suflet se perindă
Eu nu le știu și nici tu nu le știi.
În zbor să ne atingem răsuflarea
Și secerați să ne-aruncăm în gol,
E-atât de serafimică chemarea
De ne-ndreptăm către același pol.
