by mraconia.com
Am o sută de saci… Cu cărţi. De ce ţii, nene, cărţile-n saci? Să nu fugă cultura! Şi… ai citit toţi sacii? Vreo şaizeci… Restul? Restul… nu-i rest! Am senzaţia că i-am citit! Cred că ştiu mai mult ce este în ei, decât în ceilalţi… Astfel, ştiu ce mai am de făcut… Nu pari fericit? Nu par, nu sunt! Motiv? Am. Nu vrea nimeni ca să-i desigileze… Cultura n-o poţi ţine prea mult închisă… Nedeschiderea este rană şi nefericire. Cred că, nici religia nu e religie, dacă nu e culturală… Nu pot crede, dacă nu mă îndoiesc „cultural”! Cei patruzeci de saci mă vor ajuta să-L exprim pe Dumnezeu. Sunt mucenicii însoţitori spre mântuire, dascalii pentru concentrarea interioară şi predispoziţia binelui, lămuritorii empirismului vieţii mele… Ei îmi sunt călăuza pentru isihasmul trăirilor la temelia credinţei. Prin credinţă a adus Abel lui Dumnezeu o jertfă mai bună decât Cain.
Pentru ca dragostea mea pentru Tine şi pentru semenii mei să crească, ajută-mă, Doamne, să cred!
Revista ARMONIA - Saltmin Media 