prof. dr. Adrian Botez

 .

…În martie 2012, se împlinesc 15 ani de la începutul unei Mari Marturii a ORTODOXIEI ROMÂNESTI: miraculoasa aparitie a revistei „Credinta Ortodoxa” (cu binecuvântare de la Episcopia Alexandriei si Teleormanului), condusa de martiricul carturar Ioan ENACHE, a însemnat si, probabil, va însemna, în Istoria Neamului Românilor – aparitia, pe Cerul Dumnezeului Celui Viu, a uneia dintre cele mai jertfelnice si mai curajoase RASTIGNIRI ÎNTRU SLOVA/publicatii, ale DUHULUI ORTODOX ROMÂNESC!

…Eu primesc si citesc zeci de publicatii ale BOR. Fiecare dintre ele are câte ceva bun si luminator, între paginile ei – dar în fata niciuneia nu ma plec, cu mai adânca si cutremurata smerenie, precum o fac când citesc versetele de foc si sânge hristic, ale „Credintei Ortodoxe”! De ce încerc acest sentiment unic? Pentru ca revista „Credinta Ortodoxa” respecta, SINGURA, SI FARA DE CLINTIRE, porunca Mântuitorului HRISTOS: „NU VA TEMETI!”

…Numai între paginile „Credintei Ortodoxe”, sufletul si cugetul meu se hodinesc întru lumina si linistire curata, pentru ca stiu ca, atunci când voi citi cuvintele unui preasfintit calugar, ieromonah, ori ale unui laic, asupra caruia Duhul Sfânt a pogorât Revelatia Adevarului – nu ma voi sminti, cu Duhul, întru nimic! – ci ma voi lumina DEPLIN, întru pregustarea Celor Patru Rasarituri ale Raiului Hristic!

…Un alt miracol al Vointei Lui Dumnezeu: pe când mii de reviste au nevoie (adunat!) de sute de mii de pagini, nu pentru a limpezi Cerul, ci pentru a chema furtuni si bezne si tot mai încruntate neîntelegeri… – ei bine, revista de 20/15 cm, „Credinta Ortodoxa”, are nevoie doar de 16 pagini (format mic, spre minuscul!) pentru a lamuri si a ne spala sufletele de orice întuneric al ne-întelegerii! Precum o apa de lumina trece peste sufletul cititorului, care, când o gateste de citit, O ARE, DEJA, SCRISA, CU LITERE DE FOC, ÎN INIMA!!!

Si, parca, simte ca, dupa ce s-a ospatat din aceste bucate ale Duhului Celui mai Ales, nu mai are trebuinta de alta luminare…caci tot ce ar citi si auzi mai mult decât versetele revistei dlui Ioan ENACHE – spre tulburare si nepriinta i-ar fi!

…Multa, multa sanatate ctitorului si directorului ei mucenicesc, Ioan ENACHE! La fel, si tuturor celor care se strâng în jurul lui, spre a fi deja, ori a deveni curând – ADEVARATE CALAUZE, PENTRU DUHUL ROMÂNESC AL VEACULUI CELUI MAI CUMPLIT SI CONTRADICTORIU – VEACUL XXI!

LA MULTI ANI SI RODNICI, ÎNTRU TOATE CELE ALE DUHULUI! – si sa va ajute Bunul Dumnezeu, întru tot binele pe care-l aduceti noua, spre luminata învatatura! Cu adevarat se revarsa Hristos Cel Înviat, din toate slovele-vapai ale revistei – si, daca cineva se întreaba, cumva, care ar fi „piatra de încercare”, pentru Duhul sau, spre a si-l dovedi trudind întru Hristos, spre Calea Rasaritului/Învierii – apoi, nu exista mai buna masura pentru orice Duh sovaielnic în credinta, decât citirea celor scrise, cu toata sinceritatea si daruirea, întru Dulcea Durere a Biruintei asupra Pacatului – cele care ard în cuprinsul de rai pregustat al revistei lui Ioan ENACHE!

…Cu aceasta carticica-de-reviste la piept, ctitorul cel sângerat de toti ghimpii lumii se va arata la Poarta Raiului, si recunoscut va fi (dimpreuna cu, sfintiti, multi dintre colaboratorii sai, preacucernici parinti-calugari!), ca fiind din ceata binevoitorilor întru Lumina Sfânta si Lina Hodina, dupa atâta ARDERE CURATA DE DUH!