By Simona Botezan, Washington D.C.

 

În data de 14 septembrie 2011, Asociatia Generala a Inginerilor din România (AGIR) va împlini 93 de ani de activitate.

Începând cu anul 2000, printr-o hotarâre de guvern, în data de 14 septembrie se sarbatoreste “Ziua Inginerului Român”. Cu aceasta ocazie doresc sa-i felicit pe toti inginerii români si în mod special pe cei care îsi reprezinta cu cinste tara si profesia pe toate meridianele.

 

“Succesul este un joc, cu cât joci de mai multe ori cu atât câstigi de mai multe ori si cu cât câstigi de mai multe ori, cu atât vei juca mai bine.” spunea Allan Pease.

Inginerii din lumea întreaga aplica acest concept în practica de zi cu zi.Îndemnul inginerului Cezar Parteni Antoni (exprimat în anul 1940), sta la baza codului etic al inginerului român: “Orice inginer trebuie sa aiba idealul de creatie, dorinta de a descoperi adevarul si de a stapâni natura cât mai mult posibil. Sentimentul dreptatii sa-i fie infiltrat în sânge si mereu sa se considere în serviciul natiunii si omenirii, pentru o cât de slaba îmbunatatire a soartei celor multi si necajiti.”

 

Situatia economica, sociala si politica din România impune schimbari pe toate planurile, iar inginerii sunt primii din familia intelectualilor, care au pregatirea necesara pentru a aduce în societate progresul si disciplina sociala atât de necesare. Din pacate, începând cu 1990, cei mai capabili ingineri români profeseaza în strainatate. Agonia economiei, lipsurile disciplinare si etice din societatea româneasca, readuc în actualitate cuvintele politicianului Ion Bratianu: “Tara nu se poate ridica decât prin ingineri!”

Profesia de inginer are o veche traditie în România, primul Corp Tehnic din tara fiind înfiintat la 15 iunie 1894. Prima asociatie inginereasca este consemnata în cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea, “Societatea de Ingineri si Arhitecti” înfiintata în1876.

Societatea Politehnica a fost constituita la 6 decembrie 1881, în prezenta regelui Carol I, cu ocazia inaugurarii primei cai ferate Buzau-Marasesti, proiectata si realizata în întregime de ingineri români.

Asociatia Generala a Inginerilor din România (AGIR) a aparut în anul Marii Uniri (1918) si este o federatie nationala preocupata de rezolvarea problemelor inginerilor indiferent de specialitate, cuprinzând probleme profesionale, organizatorice, de reprezentare pe lânga guvern si în organizatiile similare internationale. Asociatia a încheiat protocoale de colaborare bilaterala cu asociatii similare din alte tari, de pe toate continentele si a obtinut acreditarea facultatilor tehnice din România în strainatate. AGIR este membra a Federatiei Mondiale a Organizatiilor Ingineresti ( WFEO/FMOI); Federatiei Europene a Asociatiilor Nationale de Ingineri (FEANI). Este reprezentata în Consiliului de Coodronare Regionala a Asociatiilor Ingineresti din ?arile Central si Est Europene (RCC); în Comitetul de Tehnologie al WFEO/FMOI si în Consiliul de Administratie al Asociatiei Internationale de Educatie Continua Inginereasca – IACEE.

Conform site-ului propriu al organizatiei, AGIR recunoaste importanta cuvântului scris, care reprezinta în continuare cel mai important mediu de comunicare. AGIR a intiat un proiect de lege pentru recunoasterea si protejarea meseriei de inginer si înfiintarea Registrului National al Inginerilor din România.

Lumea a evoluat odata cu inginerii, contributia lor fiind decisiva la progresul stiintific si tehnologic al planetei. Confortul nostrum zilnic este rezultatul muncii unor ingineri. Masini cu pilot automat, camere de luat vederi, senzori si GPS-uri; roboti industriali, I-pod-uri si Black Berry’s; tuneluri subacvatice, vase de croaziera luxoase, avioane invizibile, transatlantice; structuri de sticla si metal care ating cerul; poduri care sfideaza gravitatia; nave spatiale si sateliti; materiale, aparatura medicala si medicamente desprinse parca din literatura stiintifico-fantastica; plante si animale modificate genetic; vopsele, cosmetice si parfumuri, sau banale solutii de curatat, toate sunt rezultatul inteligentei creatoare a inginerilor.

La începutul mileniului trei, inginerii ofera mapamondului minuni greu de imaginat. Rolul lor este de a face posibile cele mai îndraznete vise ale omenirii. “O idee, oricât de valoroasa ar fi, nu face doi bani daca nu o pui în practica.” spunea Thomas Edison, un reputat inventator, cercetator stiintific si om de afaceri. Acesta este unul dintre dezideratele inginerilor, iar realizarile recente tind sa învinga si ultima frontiera – puterea gândului. Iata câteva exemple:

PARC EOLIAN ÎN MIJLOCUL MARII La 20 km de coasta Danemarcei se afla Horns Rev, cel mai mare parc eolian din lume, compus din 80 de elice înalte de 110 m fiecare, cu o putere de 160 MW, mult mai puternice decât oricare centrala eoliana de uscat. Elicele cu o lungime de 30 m fiecare se asambleaza la sol si sunt transportate pe mare cu ajutorul unor barje speciale. Montajul pe stâlpi în mare se face cu echipe formate din câte 4 tehnicieni si macarale immense, montate pe vapoare ce stationeaza lânga stâlpii uriasi, ce rasar din mare asemeni unui gard straniu si alb.

AUTOSTRADA IMPOSIBILA Numele ei oficial este Autostrada Articului si se afla în Canada. Uneste orasele Tibbitt si Contwoyoto si este considerata cea mai periculoasa sosea din lume. Situata în tinuturile arctice din nordul taigalei canadiene, soseaua se desfasoara pe o lungime de 500 km, pâna la uriasele mine de diamante din nordul înghetat. Este periculoasa deoarece 85% din suprafata ei traverseaza lacuri înghetate, iar stratul de gheata se poate rupe înghitind camioanele care strabat soseaua de gheata. Acest traseu se poate face doar iarna, în lunile cu temperaturi foarte scazute.

În fiecare iarna, angajatii de la Nuna Logistics intra în actiune! Pornesc masinariile enorme de curatat si nivelat zapada. Utilajele lor deschid o strada larga de 70 m, echivalentul unei autostrazi cu 8 benzi, care permite camioanelor de 70 de tone sa ajunga la minele de diamante. Câteodata natura are ultimul cuvânt, iar camioanele dispar sub stratul gros de gheata. Poate ca si acesta este un motiv pentru care diamantele sunt atât de scumpe…

COLOSI PE MARE Cele mai mari meganave din lume se folosesc pentru a transporta obiecte foarte mari si grele, cum ar fi statiile petroliere off-shore, utilaje pentru lichefierea gazului pentru platformele de exploatare marine, statii militare radar, submarine, alte nave de tonaj mai mic. V-ati întrebat vreodata cum se încarca aceste meganave? Mare parte din suprafata unui asemenea vas o reprezinta platforma transportoare. Aceasta se scufunda, se parcheaza deasupra încarcatura, apoi platforma se ridica si navigheaza spre destinatie. Simplu, nu?

PODUL DE APA PESTE APA Este un pod real, seamana cu o autostrada inundata si exista pe Terra, nu este o halucinatie a lui Jules Verne. Este vorba despre podul Magdeburg din Germania, cu o lungime de un kilometru si latimea de 32 m. Este necesar sa-l privesti de mai multe ori ca sa-ti dai seama ca exista si ca este construit de mâna omului. Este un pod de apa care traverseaza fluviul Elba si permite circulatia navelor între cele mai mari canale fluviale din Germania. A costat peste 500 milioane de euro, iar conceptia si constructia lui au durat 6 ani.

La toate aceste proiecte si-au adus aportul si inginerii români. Daca-i adaugam si pe cei care lucreaza pentru Bill Gates&Microsoft, pe inginerii români din Silicon Valley, pe cei de pe platformele petroliere din Golful Mexic si pe cei implicati în proiecte guvernamentale americane; pe inginerii romani din bazele NATO sau pe constructorii români din Europa Occidentala si Orientul Mijlociu, vom avea dimensiunea reala, valoarea si puterea creatoare a scolii politehnice românesti.

Cinste lor, iar de ziua profesiei un sincer si calduros: “La Multi Ani!”

 

Epigrama

(La ziua inginerului poet)
De Horia Ivascan, Turda

La ziua inginerului poet
Contestatori cerura-n van
Un strop de vin, vreo tuica, un cotlet
Dar el spuse simplu : Ce-s barman?