ZIUA DOBROGEI

Tinutul dintre Dunare si mare a fost locuit din cele mai vechi timpuri. Despre locutorii lui,  cunoscutul „parinte al istoriei” Herodot a facut afirmatia ca erau „cei mai viteji si mai drepti  dintre traci”(1) chiar in conditiile in care au fost infranti totusi de oastea lui Darius I, imparatul persan, care in 514 i Hr a trecut peste aceste meleaguri.

In timpul marii colonizari grecesti din secolele VIII-VI i Hr, la tarmul Pontului Euxin au fost intemeiate emporiile: Histria, Tomis si Callatis, ale caror ruine se vad si astazi. Marele rege dac Burebista, creatorul primului stat dac ce reprezenta o forta politica si militara in epoca, „primul si cel mai mare dintre regii din Tracia”(2),  a stapanit aceste teritorii dupa cucerirea lor in anul  55 i Hr.

Dobrogea a fost primul teritoriu din spatiul carpato-danubiano-pontic integrat in lumea romana, intai prin foedusul din 72-71 i Hr incheiat cu cetatile grecesti de reprezentantii Romei, care le transforma astfel in aliati, apoi prin cucerire efectiva si integrare in provincia romana Moesia in anul 46 d Hr.(3) Crestinismul a patruns in acest spatiu prin intermediul misionarilor si mai ales pe cale apostolica prin prezenta Sfantului Apostol Andrei, cel care a locuit, se pare, in vestita pestera din sudul Dobrogei.(4)

Etnogeneza romaneasca a cunoscut si aici doua etape, cea a formatiunilor prestale, amintite de Ana Comnena(5) in Alexiada, opera sa, numind conducatorii locali Tatos, Satza si Seslav, ori mentionate de  inscriptiile care ii amintesc pe jupan Dimitrie si jupan Gheorghe, precum si o a doua etapa, a statului feudal propriu zis, Tara Cavarnei, statul lui Balica despotul, a lui Dobrotici, apoi Ivanco.

Mircea cel Batran se pare ca a alungat vremelic pericolul turcesc devenind „singur stapanitor pana la Marea cea Mare”(6), la sfarsitul domniei lui (1418) sau a urmasului sau Dan al II lea(1420), Dobrogea devenind parte componenta a Imperiului Otoman, integrata pasalacului Rumelia, pastrata sub administratie turceasca timp de patru secole si jumatate. Razboiul de Independenta (1877-1878) a fost prilejul recuperarii Dobrogei prin jerta de sange a ostasilor romani pe campul de lupta. La finele razboiului, conform prevederilor Tratatului de Pace de la Berlin s-a hotarat reintegrarea Dobrogei in Romania.

23 noiembrie 1878 reprezinta ziua intrarii oficiale a autoritatilor civile si militare romane in orasul Constanta, dupa ce la 14 noiembrie Carol I emisese doua documente fundamentale si anume „Proclamatia catre dobrogeni“, respectiv „Inalt Ordin de Zi catre Armata“, prin care se arata ca „Dobrogea de astazi, vechea posesiune a lui Mircea cel Batrin, face parte din Romania”.

Numita in zilele nostre, din ordinul prefectului Danut Culetu, „Ziua Recunostintei Constantenilor”(7), Ziua Dobrogei merita sa fie sarbatorita in fiecare an ca data importanta in devenirea noastra ca natiune moderna.

De fapt, ziua de 14 noiembrie ar trebui marcata ca zi a Dobrogei, dupa spusele bine cunoscutului istoric conf.univ.dr. Stoica Lascu, presedintele Filialei Constanta a Societatii de Stiinte Istorice din Romania, cel care intr-un articol din ziarul „Telegraf” preciza: „14 Noiembrie 1878 este una din orele astrale ale Romaniei, fara de existenta careia cu greu ne-am putea imagina evolutia moderna si contemporana, independenta si prospera a tarii noastre. Este ceea ce putem numi Ziua Dobrogei”.(8)

„Ziua Dobrogei” se datoreaza cu precadere vizitei lui Carol I la Constanta si a faptului ca „Proclamatia Domnitorului Romaniei catre dobrogeni”, datata 14 noiembrie 1878, era o afirmare, era o asigurare si era un indemn: „Locuitori de orice nationalitate si religie, Dobrogea – vechea posesiune a lui Mircea cel Batran – de astazi face parte din Romania. Voi de acum atarnati de un Stat unde nu vointa arbitrara, ci numai legea dezbatuta si incuviintata de natiune hotaraste si ocarmuieste. Cele mai sfinte si mai scumpe bunuri ale omenirii: viata, onoarea si proprietatea sunt puse sub scutul unei Constitutii pe care ne-o ravnesc multe tari straine. Religiunea voastra, familia voastra, pragul casei voastre vor fi aparate de legile noastre si nimeni nu le va putea lovi, fara a-si primi legitima pedeapsa…  Armata romana, care intra in Dobrogea, nu are alta chemare decat a mentine ordinea si, model de disciplina, de a ocroti pasnica voastra vietuire. Salutati dar cu iubire drapelul roman, care va fi pentru voi drapelul libertatii. drapelul dreptatii si al pacii. In curand provincia voastra, pe cale constitutionala, va primi o organizatiune definitiva. care va tine seama de trebuintele si moravurile voastre, care va aseza pe temelii statornice pozitia voastra cetateneasca.   Iubiti tara la a carei soarta este lipita de acum si soarta voastra”.(9)
——————————-
(1) Adrian Radulescu, Ion Bitoleanu, Istoria romanilor dintre Dunare si Mare, Editura Stiin?ifica si Enciclopedica ,Bucuresti, 1979, p 50
(2) Idem, p 73
(3) Ibidem, p 77
(4) http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-pestera-sfantului-apostol-andrei-67904.html
(5) http://www.fordham.edu/halsall/basis/AnnaComnena-Alexiad.html
(6) Istoria Romaniei in date,( coordonator Horia C Matei), Mica intreprindere editorial- poligrafica „Crai nou”, Chisinau, 1992, p 234
(7) http://www.telegrafonline.ro/1195682400/articol/40867/prefectul_culetu_si_modelul_american.html
(8)  http://www.telegrafonline.ro/pdf/1be744933c7293bcd05d5d94d4979113.pdf
(9) http://moldova.go.ro/pagini/istorie/undobrogei.htm

—————-
Prof. Gigi STANCIU
Constanta
Noiembrie 2010

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.