CONSILIUL  JUDETEAN  SUCEAVA
BIBLIOTECA BUCOVINEI
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMANIA – FILIALA  IASI
 
ORGANIZEAZA
MARTI, 23 NOIEMBRIE, ORA 17
LA SECTIA DE ARTE A  BIBLIOTECII BUCOVINEI
 
CORONA  SOUL  –  IN  MEMORIAM PAUL  CELAN
(23 noiembrie 1920, Cernauti – 20 aprilie 1970, Paris)
 
Un  MERIDIAN  cultural  trasat  de
 
ANGELA  FURTUNA, GUSTAV  MAHLER  SI  ARNOLD  DAGHANI
 
Programul 2010 – Anul Paul Celan, initiat si deschis la Biblioteca Bucovinei de scriitoarea Angela Furtuna in ianuarie 2010 in cadrul comemorarii Zilei Internationale a Holocaustului, a ajuns deja la finele drumului sau, gazduit partial si de Biblioteca Bucovinei, dar si de prestigioase foruri si reviste de cultura si universitar-academice, internationale si nationale, clasice sau internetice.
Paul Celan ramane poetul bucovinean a carui opera a atins cea mai mare cota internationala, opera sa continuand sa atraga in toata lumea buna interpretari si discutii, exegeze si relecturi.
In 2010, chiar pe 23 noiembrie, se implinesc 90 de ani de la nasterea sa, 40 de ani de cand s-a sinucis (la numai 50 de ani) si 50 de ani de cand Germania l-a onorat cu Marele Premiu Brüchner pentru poezie.
Originar din Cernauti, poetul – evreu de limba germana – isi petrece acolo copilaria, pe fondul cresterii antisemitismului si al politicilor criminale naziste, dar va ramane marcat pe viata de exterminarea parintilor in toamna anului 1942 in cadrul Holocaustului transnistrean, apoi fiind deportat el insusi intr-un lagar de munca fortata si exterminare din apropierea Buzaului, dupa care va pleca in Bucuresti, va incerca sa gaseasca o alta patrie in cateva capitale occidentale, pasager si in Israel, finalmente in Franta, unde se va sinucide aruncandu-se in Sena la 20 aprilie 1970. Patria sa ramasese in urma, in Bucovina, despre care a scris mereu cu demnitate si durere sfasietoare : « Bucovina – O tara unde nasc mereu oameni si carti ». Iar adevarata patrie pare sa fie astazi in inima cititorilor sai, conform propriei premonitii « Cuvantul se intoarce in inima ».
In cadrul Programului 2010 – Anul Paul Celan, Angela Furtuna a sustinut si o platforma publicistica redutabila, publicand mai multe studii si eseuri in prestigioasele reviste romanesti Acolada, nr. 4http://www.editurapleiade.eu/images/static/files/4_2010.pdf si nr. 5http://www.editurapleiade.eu/images/static/files/5_2010.pdf din 2010, Steaua nr. 4-5 din 2010 http://www.revisteaua.ro/core/numere/2010/Steaua%204-5%202010.pdf ca si in revistele americane Romanian Timeshttp://www.romaniantimes.com/index.php/angela-furtuna.html , Mission si Romanian Vip http://www.romanianvip.com/angela-furtuna-anul-paul-celan/ sau reviste israeliene de valoare, ca Minimum sau Nuante – Supliment de Cultuira al ISRO PRESS, Newsletterul Buna dimineata, Israel. Unele studii sunt deja publicate si pe bloggurile internetice specializate.
In cadrul Anului Paul Celan, la Biblioteca Bucovinei au avut loc conferin?e si  lecturi publice – sustinute in cadrul propriului program de Angela Furtuna si invitatii sai – din opera marelui scriitor sau a exegetilor operei (intre care Andrei Corbea, Alexis Nouss, Petre Solomon, Norman Manea, John Felstiner, Andrei Oisteanu si altii), iar impreuna cu Filiala Iasi a Uniunii Scriitorilor din Romania, cu Forumul Regional al Germanilor din Bucovina (prin colaborarile doamnelor Corina Derla si Gheorghiu si alti membri) si cu Comunitatea Evreilor din Suceava (prin presedintele acesteia prof. Sorin Golda) s-au derulat si continua sa se deruleze la Biblioteca Bucovinei recitaluri de poezie si workshopuri, conferinte si dezbateri, sub egida Integralei Frédéric Chopin, a Integralei Gustav Mahler si a Integralei Johann Sebastian Bach, Celan primind astfel o receptare noua, prin adaugarea spiritului muzicii la poeticitatea sa inconfundabila. Acesta este insusi spiritul urban si autentic evreiesc si german in care s-au format personalitatile excelentei culturale.
O interesanta expozitie de documente si fotografii tematice este in curs de pregatire si va fi vernisata in curand la Biblioteca Bucovinei, in cadrul Anului Paul Celan. Evenimentul va fi anuntat din timp.
 
DESPRE PAUL CELAN
 
(Paul Antschel, Paul Celan – 23 noiembrie 1920, Cernauti – 20 aprilie 1970, Paris)
« DESPRE ACTUALITATEA  LUI  PAUL  CELAN – REFLECTII ASUPRA IDENTITATII, POETICII SI  POEZEI
MOTO: You Were My Death
You were my death:
you I could hold
when all fell away from me.
Tenebrae
We have drunk, Lord.
The blood and the image that was in the blood, Lord.
 
Pray, Lord.
We are near.
 
Andrei Corbea, in Paul Celan si “meridianul” sau (p.149), il fixeaza exemplar pe Celan in propria epoca, iar in acest scop il citeaza si pe Georg Simmel, care ramane maestrul portretului-robot al “strainului” constituit din suma cenusilor lasate, in epoca, de luptele intense de emancipare a evreilor europeni: “pribeagul potential, cel care, chiar de se opreste din drum, nu si-a infrant definitiv  nestatornicia plecarilor si a intoarcerilor”. Dar acelasi exeget remarca faptul ca marginalitatea evreului are un determinism mult mai subtil: marginalizarea, ca fapt social obiectiv, tine si de o componenta spirituala aparte, deloc de neglijat nici chiar in acea faimoasa combinatie dintre stranietate si rationalitate, ce ar fi stimulat desacralizarea “lumii”, galopantul proces al modernizarii in era capitalista.Recursul la viziunea istorica si sociologizanta este evident**. Circumstantele istorice europene, si in mod particular cele din anii 30 din Bucovina (micul proiect de paradis regional multicultural si multi-identitar pus in opera de civilizatorul Imperiu Austro-Ungar, cel in careo anume identitate europeana experimentala isi extragea radacinile din cel putin cateva lumi capabile sa interactioneze si sa interfereze), nu au reusit, insa, sa evite sacrificarea identitatii evreiesti, ci dimpotriva, sa o impinga inspre solutii de mare risc si de sacrificiu, cum sunt indeobste iluziile “asimiliste”. Intr-o astfel de iluzie s-a prabusit si s-a fracturat mai apoi identitatea lui Paul Celan, pentru ca situatia lui nu a putut depasi situatia tuturor evreilor ce alesesera germanizarea ca alternativa la Holocaust: asumarea germanitatii s-a dovedit a fi nu o iluzie salvatoare, ci o iluzie fatala; explicatia oferita de sociologi se intalneste cu cea a lui Andrei Corbea, atunci cand deconstruieste (in op.cit., p. 150) spatiul iluzoriu care  a fost pentru evreii anilor 30, deci si pentru Paul Celan, doar visul de a putea depasi prin limba si cultura realitatea starii de outsider – de aici si progresiva instrainare de Sine, cu punctual culminant a ceea ce Theodor Lessing numea Ura de sine ***. Este aceeasi problema pe care o dezbatea si Jean de Rider cu aplicatie pe Modernitatea vieneza si crizele identitatii, dar de care s-au ocupat si un Pollak sau Schorske si Perron. Laboratorul de experimentare a sfarsitului lumii, ramane, de aceea, locul in care tensiunea conflictelor identitare atinge cotele cele mai inalte, dar si expresivitatea cea mai bogata.
………………………………………………………………………………..
Geniul lui Celan a fost in permanenta alimentat de tensiunea abisala, ramasa nerezolvata, dintre omul rational si omul psihologic.
 
** Karl-Siegbert Rehberg, „Das Judentum in der frühen deutsche Soziologie”, in Hans Otto Horch (ed.), Judentum, Antisemitismus und europäische Kultur, Tübingen, 1988, p. 157.
 
*** Theodor Lessing, Der Jüdische Selbsthass, München, 1984, p. 31.”
 
(fragmente din prelegerea si studiul , DESPRE ACTUALITATEA  LUI  PAUL  CELAN – REFLECTII ASUPRA IDENTITATII, POETICII SI  POEZEI
 de Angela Furtuna, 2010)
 
………………………………………………………………………………………………………………………………………
 
„Atunci cand se arunca in Sena, pe 20 aprilie 1970, la varsta de numai cincizeci de ani, Paul Celan plonjase de fapt in istorie, dupa ce va fi trecut un prag de epoca personala fara intoarcere. Dispozitia poetului de a mai continua sa legitimeze ”iluzia” prin raportarea ei la realitatea exterioara data de lumea post-Shoah in care isi pierduse parintii, copilaria si paradisul fiintei se epuizase. Valenta constructiv proiectiva a poeziei ca promesse du bonheur nu mai reusise sa se substituie realului prin fascinatia salvatoare a imaginarului. Hipersemnul poemului se sfaramase neputincios de un absurd fara precedent al dezumanizarii Europei, pierise apoi prin imploziile tuturor certitudinilor cu care absolutul trancende adevarul. Meridianul isi sectiona brutal autorul…
Anul 2010 aduce asadar din nou in discutie, la un palier nou al cercetarii, recunoasterea universalita?ii lui Paul Celan. De aceea noi am si declarat deschis in Bucovina, mai intai in Suceava, Anul Paul Celan, la 27 ianuarie 2010 cu ocazia comemorarii Zilei Internationale a Holocaustului, marcand astfel si doua coincidente biografice semnificative: se implinesc 90 de ani de la nasterea poetului si 40 de ani (la 20 aprilie) de la tragica sa moarte. Posesorul unui spirit de dibuk, autorul unei scriituri aflate mereu in cautarea identitatii, Celanincarneaza imposibilul si da lectia suprema a manierei de a citi poezie dupa Auschwitz, adica de a vedea literele, poetica si poieza vorbind in cenusa de dupa incarnarea acestei aneantizari absolute:
 
Psalm 
Nimeni nu ne framinta  din nou din pamint si argila
nimeni nu discuta  pulberea noastra.
Nimeni.
Laudat sa fii tu nimeni.
De dragul tau vrem
noi sa inflorim.
Tie
in intimpinare.
Un nimic
eram noi, suntem noi, vom
ramine noi, infloritor:
Trandafirul Nimicului,
Trandafirul Nimanui.
Cu
condeiul luminos ca sufletul,
stamina pustie ca cerul,
coroana rosie
de cuvint purpuriu,
pe care il cintam,
peste, o peste
spin. “
 
(Fragmente din prelegerea si studiul CUVANTUL SE INTOARCE IN INIMA
 
sau Paul Celan: DE LA  LIMITELE ISTORIEI SI ZABRELELE LIMBAJULUI LA REINCARNAREA IMPOSIBILULUI 
Moto:
                 “Alle Dichter sind Juden” 
de Angela Furtuna)
 
Angela FURTUNA
Scriitoare, publicista, critic literar
Membra a Uniunii Scriitorilor din Romania
Master in PR si Comunicare
Master in Semiotica Limbajului in Massmedia si Publicitate
Specialist in Marketing Cultural si PR Biblioteca Bucovinei
Coordonatoarea Programului Anul 2010 – Anul International PAUL CELAN