Intrebarile regelui Milinda catre inteleptul Nagasena

By Octavian Lupu
Sursa:  http://conexiuni.intercer.org

Cu greu ne-am putea imagina prosperitatea pe care a avut-o in trecut anumite regiuni ale pamantului. De multe ori ne este imposibil sa distingem maretia unor civilizatii de mult apuse, privind la ruinele sau vestigiile care au mai ramas.

Unde este gloria Romei? Dar imperiul lui Alexandru Macedon? Sau unde este Persia lui Darius cel Mare? Toate acestea au disparut de mult, iar ceea ce a ramas ne vorbeste prea putin despre ce au insemnat ele de-a lungul veacurilor. Daca nu ar fi fost inventat scrisul, chiar si amintirea lor ar fi disparut cu totul.

O astfel de regiune deosebit de bogata in urma cu 2.000 de ani, a fost si zona de est a Pakistanului, precum si o mare parte a Afghanistanului. Este incredibil cum locuri despre care aflam din buletinele de stiri cu privire la diferitele confruntari militare cu talibani nemilosi, unde distrugerile prin atentate cu bombe reprezinta ceva obisnuit, au avut perioada lor de inflorire undeva, in trecut.

Asa cum aminteam, in regiunea Afghanistanului a existat o interesanta cultura, ce a imbinat elementele de civilizatie elenistica, impreuna cu cele de sorginte indiana, mai precis budista. Este vorba despre Gandhara, un regat foarte puternic, care la apogeul dezvoltarii sale l-a avut drept conducator pe Menander I Soter, care in traditia indiana a ramas cu numele de regele Milinda.

Interesant este ca acest rege, grec in ce priveste originea, a purtat un dialog interesant cu Nagasena, un invatat budist de mare marca, un fel de Dalai-Lama al acelui timp, fapt consemnat intr-o carte numita „intrebarile regelui Milinda”. Mai mult decat atat, convins fiind de spiritualitatea deosebita a religiei budiste, regele Menander s-a convertit la aceasta religie, care era in multe privinte superioara, daca privim peste veacuri, paganismului elen.

Am rasfoit cu interes prin aceasta carte disponibila pe Internet in momentul de fata in limba engleza, si am descoperit o multime de invataturi ce pot deveni elemente de conexiune cu religia crestina si chiar cu psihologia secolului XXI. Fara a deveni un adept al budismului, nu pot sa nu recunosc profunzimea si valabilitatea multor afirmatii pe care Nagasena le ofera ca raspuns intrebarilor mintii elenistice, deosebit de abile, a lui Menander.

Ca maniera de prezentare a invataturilor din aceasta carte, am constatat o similaritate izbitoare cu parabolele sau pildele Domnului Hristos, sau cu limbajul profetilor Vechiului Testament, si mai ales cu genul stilistic al cartii Proverbelor.

Citind tot mai mult, am observat multimea de intrebari si de raspunsuri, fiecare urmand o logica a dialogului deschis, sincer, intre doua persoane cu orientari culturale diferite, fiecare incercand sa surprinda cat mai plastic diferitele idei sau invataturi.

Cu titlu de exemplu, am preluat dialogul cu privire la puterea asocierii dintre senzatii, mai bine zis perceptii, si ganduri, o tema deosebit de importanta in psihologia moderna:

si regele Milinda a intrebat: „Gandul ia nastere ori cate ori privirea sesizeaza un anumit lucru?”

inteleptul Nagasena a raspuns: „Da, cele doua sunt legate intre ele, astfel ca ori de cate ori va exista una, va exista si cealalta.”

Dar regele a continuat: „Dar care totusi este prima dintre ele? Gandirea sau privirea?”

Nagasena: „Mai intai privesti, iar dupa aceea apare si gandul.”

Milinda: „inseamna ca privirea are puterea de a porunci gandului? Sau gandul se pune imediat la dispozitie pentru a da inteles la ceea ce privesti?”

Nagasena: „Nu se poate spune ca gandul porunceste privirii, sau reciproc.”

Milinda: „Atunci cum se explica aparitia gandului ori de cate ori privirea sesizeaza ceva?”

Nagasena: „De fapt exista o tendinta naturala care cauzeaza acest lucru, pe baza unei cai de acces si a unui obicei deja creat de a asocia o anumita privire cu un anumit sau anumite ganduri.”

Milinda:  „Cum poate fi asa ceva? Ofera-mi o ilustratie asupra gandurilor ce apar datorita privirii, in baza unei tendinte naturale”.

Nagasena: „Ce crezi marite rege, atunci cand ploua, unde se va duce apa ce va cadea pe pamant?”

Milinda: „Va urma tendinta naturala de curgere la vale, catre locurile dispuse la o mai joasa altitudine.”

Nagasena: „Iar daca va ploua din nou, unde se va duce aceasta apa?”

Milinda: „Va urma acelasi traseu de scurgere.”

Nagasena: „Tot astfel, prin ratiunea tendintei naturale de scurgere, atunci cand privim, privirea in cauza va determina aparitia gandurilor. Nu este vorba despre faptul ca privirea domina gandirea, sau reciproc. Tot acest proces este bazat pe o tendinta naturala ce exista in noi.”

Dialogul se continua cu multe alte detalii, dar invatatura este clara, ca atunci cand privim, gandurile vor aparea in mod inevitabil, urmand o anumita tendinta naturala, similara pantei de scurgere a apei. Nu am putut sa nu ma gandesc la ceea ce sta scris despre Eva, in timp ce contempla pomul cunostintei binelui si raului, cand a rasarit gandul ca „pomul este placut de privit si de dorit pentru a manca din rodul sau”.

„Tendinta naturala” in cazul Evei a fost rezultatul incalcarii poruncii divine de a nu da atentie acelui pom, care prin puterea asocierii de porunca „Sa nu mananci din el”, genera in mod inevitabil ganduri de razvratire. De aici o prima concluzie, si anume de a nu da atentie lucrurilor pe care Dumnezeu ni le-a interzis sub o forma sau alta. Orice atentie acordata unui lucru rau va genera ganduri care ne vor adanci in starea de pacat.

Pe de alta parte, nu pot sa nu ma gandesc la afirmatia pe care o face apostolul Pavel, ca „privind suntem schimbati, din slava in slava, prin Duhul Domnului”. Daca vom privi catre Hristos, atunci gandurile, in baza unei „tendinte inscrise in noi de catre Duhul Sfant”, vor urma un traseu ascendent, in sensul innobilarii interioare si asemanarii cu Dumnezeu.

in acest moment, nu pot sa nu ma intreb cu privire la cantitatea de ganduri rele ce rezulta in urma vizionarii de emisiuni violente fie la televizor, fie pe calculator, pentru a nu mai vorbi de ceea ce se intampla in viata de zi cu zi in familie, biserica sau la locul de munca. Nu putem sa „glumim” cu pacatul, fiindca tendintele naturale inscrise in noi vor lucra prin puterea asocierii spre distrugerea noastra.

si pentru a confirma invatatura oferita de inteleptul Nagasena, voi cita cuvintele lui Hristos din „predica de pe munte”: „Ochiul este lumina trupului. Daca ochiul tau este sanatos, tot trupul tau va fi plin de lumina; dar daca ochiul tau este rau, tot trupul tau va fi plin de intuneric. Asa ca, daca lumina care este in tine este intuneric, cat de mare trebuie sa fie intunericul acesta!” (Matei 6:22-23).

in final, cred ca este bine sa intelegem ca pentru multitudinea de intrebari pe care le avem, similare in mare masura celor puse de catre regele Milinda, exista raspunsuri de mare valoare in Sfanta Scriptura, in aceasta carte de unii ignorata, de altii idolatrizata, insa cu toate acestea, putin inteleasa in aspectele ei practice, aplicate vietii de zi cu zi.

Bibliografie:

1. intrebarile regelui Milinda:
http://www.holyebooks.org/budhism/sbe35/index.html

2. Regele Milinda (Menander I):
http://en.wikipedia.org/wiki/Menander_I

3. Regatul Gandharei:
http://en.wikipedia.org/wiki/Gandhara

4. Predica de pe Munte:
http://www.biblephone.net/bibles/index.php/ro/1/web/Matth/6#22

5. Reactia Evei in fata pomului cunostintei binelui si raului:
http://www.biblephone.net/bibles/index.php/ro/1/web/Gen/3#6

6. Transformarea interioara privind catre Hristos:
http://www.biblephone.net/bibles/index.php/ro/1/web/2Corinth/3#18

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.