Vavila POPOVICI: VINE CRĂCIUNUL! FIȚI BUNI!

… Să ningă, o, Doamne, să ningă / și tu prin troiene să treci… /
Hai vin-o, cânta-vom colinde, / vom spune atâtea povești!


(Din volumul „Tăcutele ierni”)

   Indignată la citirea unor articole din presa românească, încep prin a spune că în vremea comunismului, răutatea, denigrarea, distrugerea sufletelor se făcea prin teroare: arestare, anchete, închisoare. Elita românească a fost distrusă. Astăzi alții au preluat menirea securității aservită partidului comunist: te desființează prin publicarea unor articole în diferite ziare, reviste. Iar acestea, dornice de senzațional, le publică imediat. N-am mai văzut din acea vreme a comunismului, atâta ură față de elita românească! Față de acei pe care îi mai aveți rămași în țară. Trageți săgeți, umiliți-i la vârsta înaintată pe care o au, nu-i lăsați să moară mulțumiți de munca lor făcută în folosul vostru al tuturor, nu-i lăsați să se sfârșească liniștiți. Continue reading “Vavila POPOVICI: VINE CRĂCIUNUL! FIȚI BUNI!”

Vavila Popovici: Machiavelismul alegerilor

 „E mai bine să eșuezi în condiții onorabile decât să reușești prin fraudă.” – Sofocle

   Frauda, înșelăciunea sau hoția se definește ca o faptă de rea-credință și care se pedepsește penal. Acțiunea este denumită în fel și chip: furt, hoție, furătură, furtișag, furăciune, șparlire. A fura vine din latina vulgară – furare.

   Fapta este răspândită pe întreaga planetă, desigur în mod variat. Cauza? La unii – lăcomia, la alții – sărăcia, și la alții – gustul înșelăciunii, al trădării de sine – în primul rând – , fără ca acest simț să fie trecut prin filtrul propriei rațiuni. Continue reading “Vavila Popovici: Machiavelismul alegerilor”

Vavila Popovici: FILOZOFIA, RELIGIA, ȘTIINȚA și POLITICA (24) – SCHELLING

„Arta – prin faptul că reprezintă în fiecare moment, esența, scoate afară din timp produsul naturii, îl lasă să apară în ființa lui veșnică, în eternitatea vieții sale.” – Schelling

   Filozofia este analiza profundă a diferitelor gânduri cu privire la ființă, la sensul vieții, divinitate, moarte, univers etc. Ea a izvorât din sentimentul profund al religiozității și meritul ei este că a trasat drumul oamenilor care s-au preocupat de știință. Uneori fiecare parte a încercat să-și evidențieze supremația, dar progresul nu se poate concepe fără o conlucrare, fiecare recunoscând binele cunoașterii anterioare și afirmându-și aportul în noua cunoaștere obținută, fiindcă, năzuința de cunoaștere este pornită întotdeauna din dragoste a adevărului. Continue reading “Vavila Popovici: FILOZOFIA, RELIGIA, ȘTIINȚA și POLITICA (24) – SCHELLING”

Vavila Popovici (SUA): SCOS / SCOȘI DE LA NAFTALINĂ

„Mulți nu înțeleg binele nici măcar atunci când îl au la îndemână.” – William Faulkner

   Naftalina, ne spun dicționarele (greacă naphtha – petrol, țiței) este o substanță cristalizată, lucioasă, albă, cu miros pătrunzător, extrasă din gudroanele de la distilarea uscată a cărbunilor de pământ și folosită în industria chimică, ca insecticid, la conservarea blănurilor și a materialelor textile etc. Este o hidrocarbură aromatică cu două nuclee ciclice, o substanță dăunătoare sănătății și mediului înconjurător. A fost izolată din cărbune în anul 1819 de un chimist englez, iar formula chimică a fost descoperită în anul 1866 de un chimist german. Naftalina este considerată în mod tradițional o hidrocarbură aromatică policiclică, fiind compusă din două nuclee alipite de benzen. Oricine își poate imagina formula, întrucât ciclul benzenului a fost ușor de reținut din timpul școlarizării noastre. Continue reading “Vavila Popovici (SUA): SCOS / SCOȘI DE LA NAFTALINĂ”

Vavila Popovici: „SPERANȚA ESTE VISUL OMULUI TREAZ”

 A trăi fără speranță înseamnă să încetezi să trăiești.” – Feodor Dostoievski

   Anii trecuți am scris un eseu intitulat „Speranța se construiește”. Astăzi a sosit momentul să ne amintim de Speranță, fiindcă ea este cea care ne dă putere, acționând ca o energie a sufletului. Este un vis pe care-l avem cu ochii deschiși, și pentru a fi înfăptuit avem nevoie de voință care este însoțită de răbdare, inteligență și curaj. Ca atare, voința este o forță care imprimă o mișcare, ea putând fi greșită dacă este grăbită, haotică dacă nu solicită inteligența și curajul pentru a-i da un sens. Continue reading “Vavila Popovici: „SPERANȚA ESTE VISUL OMULUI TREAZ””

CE TREBUIE SĂ ȘTIM ȘI SĂ NU UITĂM

(Despre Religie și Morală)

„Există un singur bine – cunoașterea și un singur rău – ignoranța”. – Socrate   

   Prin Morală se înțelege modul de comportare a individului în familie și societate, Morala fiind linia generală de conduită a cuiva.

  Civilizația este nivelul de dezvoltare a culturii materiale și spirituale ale unei societăți.

  Religia și Morala, credința și moralitatea constituie un tot organic, inseparabil. Marii oameni de știință și  artiști, care ne pot fi un exemplu de urmat, au fost oameni de o profundă religiozitate: Poeți ca Ovidiu, Horațiu; muzicieni ca Bach, Haydn, Mozart, Beethoven, Schubert; pictori  și sculptori ca Leonardo da Vinci, Tițian, Michelangelo și mulți alții. La fel, istoria ne dă multe exemple de oameni, conducători și oameni simpli, revoluționari, a căror moralitate a constituit un exemplu, ei luptând pentru binele și progresul țării lor. Continue reading “CE TREBUIE SĂ ȘTIM ȘI SĂ NU UITĂM”

Vavila Popovici: DESPRE PATRIOTISM ȘI IUBIRE

 „Nu poți iubi patria legat la ochi.” – Federico Garcia Lorca

   Iubirea este cel mai frumos sentiment care unește sufletele oamenilor. Întreg Universul funcționează cu și datorită iubirii. Iubirea este sursa de energie a realizării tuturor lucrurilor, impulsul mișcării tuturor ființelor, este scopul mișcării, a muncii noastre.    

Iubirea este liantul între Cel de Sus și Omul de pe acest pământ. Întâia epistolă sobornicească a Sfântului Apostol Ioan, ne spune: „Dumnezeu este iubire și cel ce rămâne în iubire rămâne în Dumnezeu și Dumnezeu rămâne întru el”.
Viața nu poate fi absolvită de iubire, căci „unde dragoste nu e, nimic nu e!” Tot Biblia ne spune: „Chiar dacă aș vorbi în limbi omenești și îngerești, și n-aș avea dragoste, sunt o aramă sunătoare sau un chimval zângănitor” (1 Corinteni, cap.13).

Continue reading “Vavila Popovici: DESPRE PATRIOTISM ȘI IUBIRE”

Vavila Popovici: FILOZOFIA, RELIGIA, ȘTIINȚA, POLITICA (23) – Georg Wilhelm Friedrich Hegel

„Cine visează să înfăptuiască ceva măreț, trebuie mai întâi să-și verifice forțele și limitele. Cine vrea totul dintr-o dată, nu dorește în realitate nimic și nu va realiza nimic.”
– Hegel

   Filozofia modernă, și în special idealismul german, continuă să suscite numeroase dezbateri în mediile științifice din întreaga lume, cu privire la considerarea omului ca scop al său însuși și implantării umanității spiritul de dreptate și libertate. Unul dintre cei mai importanți filozofi din istorie a fost Hegel, considerat și reprezentantul marcant al curentului idealist german. A avut preocupări multiple în sfera filozofiei, interesat fiind de politică, logică, spirit și religie, influențat și de perioada istorică în care a trăit, marcată de Revoluția franceză, ascensiunea lui Napoleon și evoluția capitalismului. Continue reading “Vavila Popovici: FILOZOFIA, RELIGIA, ȘTIINȚA, POLITICA (23) – Georg Wilhelm Friedrich Hegel”

Vavila Popovici: URA DIN SUFLETELE UNOR OAMENI

   „Compasiunea este baza moralității.” – Arthur Schopenhauer

  Joi seara, am aflat că Președintele Statelor Unite Donald Trump și Prima Doamnă au fost confirmaţi pozitiv la corona-virus, după ce consiliera sa Hope Hicks care l-a însoțit și la dezbaterea cu Joe Biden de miercuri, a fost de asemenea testată pozitiv. Președintele declarase joi noaptea, la Fox News: „Hope Hicks, care a muncit foarte mult, fără să facă nici măcar o mică pauză, tocmai a fost testată pozitiv la COVID-19. Teribil! Prima doamnă şi cu mine aşteptăm rezultatul propriilor teste. Între timp, vom începe procesul de carantinare”. Donald Trump a confirmat rezultatul pozitiv al testului său vineri dimineața.    Continue reading “Vavila Popovici: URA DIN SUFLETELE UNOR OAMENI”

Vavila Popovici: Despre dezbatere (Trump vs. Biden)

  DESPRE DEZBATERE

„Dezbaterea este cel mai bun lucru al omenirii.” – Publius Syrus

   Dicționarele ne învață că a dezbate înseamnă a face o analiză amănunțită, o discuție largă (de obicei în cadrul unei adunări cu caracter oficial, asupra unei probleme de interes obștesc.
   Dezbaterea este deci, o discuție, un act de comunicare în care două sau mai multe persoane se gândesc la unul sau mai multe subiecte și își expun ideile, își apără opiniile și interesele. Pe măsură ce argumentele prezentate de cineva cresc în cantitate și coerență, persoana devine mai credibilă. Există dezbateri cu moderatori și dezbateri fără moderatori. Când este moderată, persoana, moderatorul, este o persoană calificată, poziționată neutru față de cei pe care îi moderează (îndrumă discuția politică). El este ca un arbitru al unui meci. Continue reading “Vavila Popovici: Despre dezbatere (Trump vs. Biden)”

Vasile Filip: Recenzie la “Glasul inimii” de Vavila Popovici

                  Destinul – timpul, gândurile, faptele

,,Glasul inimii” este titlul cărții de poezie semnată de Vavila Popovici, recent apărută în SUA (LULU ENTERPRISES, în limbile română și engleză). Un volum constant din toate punctele de vedere, care împlinește portretul poetic al unui autor deja cunoscut în peisajul atât de divers al poeziei românești – parte demnă/neorgolioasă a întregului universal.

Încă din debutul volumului, în poezia ,,Facere” Vavila Popovici se mărturisește, ca într-o prefață: ,,Cad versuri ca niște picături de ploaie / pe câte o foaie însetată de cuvinte.” Pentru ca în finalul poeziei să dezvăluie și scopul miraculosului demers: ,,La urmă se face o carte / în oniric veșmânt îmbrăcată, / pe care o dăruiești celor pe care-i iubești, / și care cred în facerea minunilor ei…” Continue reading “Vasile Filip: Recenzie la “Glasul inimii” de Vavila Popovici”

Vavila Popovici: FILOZOFIA, RELIGIA, ȘTIINȚA și POLITICA (22) – Johann Gottlieb Fichte

„Nu ceea ce te face fericit este bine, ci numai ceea ce este bine te face fericit. Fără moralitate nu este posibilă nici o fericire.” – J. G. Fichte

Johann Gottlieb Fichte a fost un filozof german, cunoscut ca părinte al idealismului german și ca urmaș al lui Kant. El a precedat atât pe Schelling (1775-1854) care a fost considerat discipolul său, cât și pe Hegel.
De pe la mijlocul secolului al XIX-lea până la începutul secolului XX Fichte a fost considerat ca o simplă figură de tranziție care ducea de la Kant la Hegel; prin urmare, el nu a fost studiat de unul singur și, de cele mai multe ori, au fost luate în considerație doar scrierile sale din așa-numita perioadă Jena (1794-1799). Cu timpul însă, studii importante au oferit o imagine completă și importantă, asupra gândirii lui Fichte. Continue reading “Vavila Popovici: FILOZOFIA, RELIGIA, ȘTIINȚA și POLITICA (22) – Johann Gottlieb Fichte”