UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GȂT ÎN SUA CȂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC

20130705192335(15)Mihaela Biliovschi, WASHINGTON D.C.

.

Aflați în capitala Americană până pe 7 iulie, ungurii au participat la Festivalul ”Hungarian Heritage – Roots to Revival”  produs de ”Smithsonian Center for Folklife and Culture” în parteneriat cu ”Balassi Institute”, Budapesta.Alături de ei s-au aflat și maghiari din România care au pus în scenă un spectacol de zile mari. Spectacol a fost și atunci când, după încheierea festivalului, ungurii au cerut românilor și americanilor să părăsească mall-ul național pentru că se simțeau ”provocați”.

O americancă de 70 de ani, Maurleen, a spus că așa ceva nu a văzut în viața ei. Femeia a fost și ea admonestată de o dansatoare unguroaică pentru că purta o brățară din pânză în culorile României. Continue reading “UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GȂT ÎN SUA CȂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC”

LADITA CU MARTISOARE

CASA DE CULTURA A SINDICATELOR GALATI
GRADINITA nr.64 ILEANA COSANZEANA
va invita in data de luni 28 februarie 2011, orele 10.00 la evenimentul:
“LADITA CU MARTISOARE DE LA GRADINITA nr.64 ILEANA COSANZEANA”

locatia: C.C.Sind.Gl.,et.1
Coordonatori proiect:
·        Fundulea Mioara –director Gradinita nr. 64 „Ileana Cosanzeana „;
·        Angela Baciu        – scriitor, consilier cultural Casa de Cultura  a Sindicatelor Galati

Colaboratori:

v    Ciobotaru Ana, educatoare;
v    Dumitrascu Claudia,institutor II;
v    Tofan Eta –Marinela,educatoare;
v    Toropoc Tatiana, profesor pentru invatamantul prescolar;
v    Teleuca Nicoleta, educatoare;
v    Ares Roxana, Institutor II;
v    Tacaluta Maria , profesor pentru invatamantul prescolar ;
v    Paraschiv Alexandra ,educatoare;
v    Broasca  Georgeta, educatoare;
v    Toader Mirela , educatoare;
v    Hurduc Gina, institutor II;
v    Luparu Jenica, educatoare;
v    Stan Dan – Nicoleta , institutor I ;
v    Hodorogea Milica , educatoare.

motto proiect:

“Copiii care traiesc in generozitate,invata sa fie generosi ,
Copiii care traiesc in prietenie , invata ca lumea e un loc frumos in care poti  trai.”
(Dorothy L. Nolte)
Obiectivele protocolului:
* Cunoasterea  unor traditii si obiceiuri stramosesti;
* Formarea unor virtuti culturare si a unui comportament  moral  adecvat varstei;
* Implicarea prescolarilor la unele obiceiuri specifice tarditiilor culturale  mai importante la romani (Sarbatoarea „Martisorului”);

Justificarea proiectului:
Copilul inca de la varsta prescolara vine in contact cu realitati , simboluri si manifestari cultural- traditinale  ale caror semnificatii in intelesul lor cel mai simplu este bine sa le cunoasca.Mai intai in familie , apoi in gradinita prescolarii invata sa manifeste anumite comportamente  si deprinderi de conduita traditionala , cu ajutorul carora va deveni o persoana deschisa comunicarii in noul context european .
evenimentul va cuprinde: – o expozite de martisoare handmade

– program artistic: momente de poezie, muzica, jocuri, s.a.
– decernare diplome de merit

va asteptam, intrarea este libera,
ceaiul din partea casei!

(foto afis: cristian nastase, afis realizat de “adquest image)

Angela BACIU
scriitor, membru U.S.R
consiier cultural C.C.Sind.Gl

Orasul Charleroi – o locatie din inima Europei

Centru economic si cultural al unei aglomerari de 201 550 de locuitori, orasul Charleroi este un important nod al transporturilor rutiere, feroviare si fliviale din Belgia. Pasajul Ardenne se bucura de o pozitie privelegiata, la 50 de km sud de Bruxelles, capitala Europei. Orasul Charleroi este membru al retelei Eurocities.

Atmosfera si primire calduroasa

Locuitorii orasului sunt cunoscuti pentru entuziasmul, generozitatea si bunatatea lor. Valoarea pe care se pune accentul este ospitalitatea. Cu strazile sale pietonale, piete, parcuri, artere si centre comerciale, precum si infrastructura turistica si de agrement, Charleroi este un oras prietenos prin care e o placere sa mergi la plimbare sau la cumparaturi. In fiecare saptamana, piata de duminica atrage mii de oameni care vin de departe.

Un oras verde din unul negru

Fosta capitala a Revolutiei Industriale, cu unul din bazinele cele mai prospere din domeniul productiei de carbune, otel si sticla, Charleroi este acum un oras in plina restructurare urbana si de mediu. Grija pentru reamenajarea centrului si valorificarea patrimoniului e demonstrata de angajamentul sau fata de promovarea calitatii vietii urbane. Numeroasele parcuri sunt plamanii orasului, elementul vegetal fiind omniprezent.

Metropola economica

Marile companii internationale si multe IMM-uri au ales situatia favorabila, know-how-ul si dinamismul din Charleroi pentru a-si extinde activitatile. Oteluri speciale, constructii de aeronave, telecomunicatii, informatica, industrie alimentara, inginerie mecanica si de imprimerie, produse chimice, servicii pentru intreprinderi si persoane fizice si multe alte sectoare sunt inca bine reprezentate in Charleroi. Intercomunala Igretec este structura publica specializata in promovarea economica a metropolei si in ospitalitatea investitorilor. De asemenea, joaca un rol important in sprijinirea activitatii IMM-urilor si in special in exporturi.

Charleroi, oras sportiv…

Este un oras in care se practica sportul la nivel inalt: baschet, fotbal, volei, tenis de masa, Charleroi fiind dotat cu o infrastructura demna de ambitiile sale, gazduind in fiecare an concursuri internationale si, printre altele, meciuri din UEFA 2000. Jocul traditional practicat in Charleroi este pelota, joc sportiv de origine basca, intre doi jucatori, care consta in aruncarea unei mingi de cauciuc brut intr-un perete, de unde, ricosand si atingand pamantul, este preluata de partener.

… si cultural

Si din punct de vedere cultural orasul Charleroi merita vazut. In fiecare an acesta este sediul unor expozitii de prestigiu si gazduieste numeroase spectacole. Reputatia Palatului de Arte Frumoase, Muzeul de Fotografie, de Dans… au depasit demult granitele Belgiei. Muzeele din Charleroi ofera ocazia de a descoperi frumoase colectii in domeniul picturii, sculpturii, sticlei, fotografiei, arheologiei industriale, stiintei… Charleroi este leaganul benzilor desenate belgiene cu Scoala Marcinelle ilustrata de Editions Dupuis.

Leaganul traditiilor

Locuitorii orasului au ca obiectiv promovarea folclorului, acesta fiind prezent in timpul carnavalurilor traditionale de Mardi Gras sau procesiuni si marsuri napoleoniene, evenimente care aduna in fiecare an mii de participanti costumati in imbracaminte de epoca. Targul de Pasti transforma inima orasului intr-un gigant parc de distractie. Originea acestor sarbatori dateaza de mai multe secole.

Proiectul orasului Charleroi

Din 1991 in Charleroi s-a stabilit un proiect urban care contine strategia sa de dezvoltare, adoptand in 1994 si o harta care defineste calitatile esentiale spre care acesta aspira: Charleroi vrea sa fie un oras metropolitan, deschis, echilibrat, prietenos, solidar, tanar, inovator, sanatos, cultural, sportiv, un partener sigur…

Charleroi in cateva cifre

Suprafata: 102 km2 sau 10.213 ha, 57% – mediu urban si 43% – mediu rural (parcuri, paduri, terenuri agricole…)
Densitate: 1 974,6 loc./km²
Altitudine fata de nivelul marii: 121 m
Coordonate geografice: Latitudine : 50° 24′ 0” Nord, Longitudine : 4° 25′ 60” Est

Tatiana Scurtu-Munteanu

Traditii culinare si cutume belgiene de Craciun

By Tatiana Scurtu-Munteanu

E bine cunoscut ca sezonul sarbatorilor de iarna in Belgia incepe pe 6 decembrie, odata cu sarbatoarea Sfantului Nicolae – patronul elevilor si se termina cu Revelionul sau Anul Nou.
Ajunul Craciunului se petrece in familie, se merge la Liturghia de la miezul noptii sau iluminand piata orasului cu lumanari in timp ce bat clopotele de la 12 noaptea. Traditiile variaza in functie de oras si de particularitatile fiecarei familii. Copiii primesc cadouri impartite, evident, de Mos Craciun. In Nivelle si Andenne, de exemplu, cei mici au posibilitatea de a descoperi deliciile din regiune, cum ar fi „cougnous” – biscuiti care il infatiseaza pe micul Isus sau pe Sfantul Nicolae. Toata lumea se poate bucura, de asemenea, de o alta specialitate: „boukètes” – un desert insotit de vinul fiert. Urarea obisnuita de Craciun in Belgia este „Zalig Kertfeest”.
Indreptandu-ne atentia spre orasul Liege, descoperim acolo organizarea unui festival cu ocazia sarbatorilor de iarna, iar in a doua zi de Craciun a unui concurs la care candidatii pot castiga titlul de cel mai rapid mancator al placintei Gaumais, o placinta cu carne care trebuie mancata in 20 de minute. O specialitate, care duce la multe alte feluri de mancare oferite pe tot parcursul lunii decembrie in tara este vanatul. Budinca facuta din varza creata si mezeluri se bucura de popularitate in sudul Belgiei. Gama meniurilor este foarte variata, putem intalni pe mesele de Craciun de la carnea de strut pana la carnea de cangur, iar in ziua de Anul Nou, nelipsita varza murata.
Targurile de Craciun au o veche traditie in orasele belgiene, acestea se organizeaza cu mare fast in Bruxelles, Liege, Bruges si alte mari orase, unele mai fermecatoare decat altele. Acestea sunt caracterizate de sclipirile miilor de luminite si concerte in aer liber, patinoare in inima oraselor si o oportunitate unica de a face turism pentru comerciantii din zona care isi expun obiectele artizanale, bijuterii si decoratiuni.
Cei trei magi reprezinta un simbol al sarbatorii Nasterii lui Isus. Povestea lor provine din Evanghelia dupa Matei, care i-a portretizat ca pelerini nobili ghidati de o stea, in cautarea nou-nascutului Isus. Acestia ajung la Betleem in ziua de Boboteaza, conform versiunii lui Jacques de Voragine si ofera pruncului daruri ce constau in aur, smirna si tamaie.
Impodobirea pomilor de Craciun reprezinta un obicei relativ nou pentru belgieni. Ei aleg ca decoratiuni biscuitii pe care ii atarna de ramurelele bradului, in timp ce la Muzeul de Stiinta si Industrie pomul e impodobit cu fructe, in semn de recompensa bogata a agriculturii belgiene.
Piesele de teatru si scenetele care descriu Nasterea Mantuitorului sunt foarte populare in Belgia. In satele mai mici „cei trei regi” canta colinde din usa in usa pe 6 ianuarie.
Ziua de Anul nou este numita Nieuwjaarsdag. La miezul noptii din ajunul Anului Nou oamenii din Belgia se saruta si isi fac urari pentru noul an, sa fie plin de bucurie si surprize.

TRADITIILE SARBATORILOR DE IARNA IN CARINTIA

Expozitie Nasterea Domnului. Obiceiuri de Craciun din Carintia, Austria

Muzeul de Etnografie Saseasca „Emil Sigerus” din Sibiu adaposteste gratie colaborarii dintre Muzeul ASTRA si Asociatia de Parteneriat Klagenfurt o expozitie temporara, inedita cu carcater etnografic, mai exact Expozitia Nasterii Domnului ce ilustreaza prin aproximativ patruzeci de machete, calendarul obiceiuri de Craciun din Carintia, sudul Austriei. Vernisajul expozitiei a avut loc in data de 4 decembrie, aceasta putand fi vizitata pana in data de 11 ianuarie 2011.

Trebuie precizat ca o parte dintre obiceiurile prezentate se regasesc si in Transilvania, zona Sibiului datorita convietuirii sasilor cu landlerii, o minoritate etnica raspandita pe arie restransa in Romania in localitatile Turnisor (astazi cartier al Sibiului), Cristian si Apoldu de Sus. Expozitia este structurata pe doua segmente: pe de o parte sunt reprezentate scene ale Nasterii Domnului, pe de alta, evenimentele ce fac parte din ciclul anual al sarbatorilor de iarna.

Calendarul sarbatorilor din Carintia

Obiceiurile de iarna debuteaza odata cu prima duminica de Advent, post al Craciunului. Cu acest prilej se confectioneaza o coronita din crengute de brad, pe care sunt dispuse patru lumanari, fiecare dintre acestea reprezenta cate o duminica din perioada de post si simbolizeaza lumina adusa prin Nasterea lui Iisus. Pe 6 decembrie intalnim personajul Sfantului Nicolae, care aceeasi menire de a merge din casa in casa pentru a imparti daruri copiilor. Ineditul apare prin dedublarea acestuia de Krampus, extrema negativa a lui Mos Nicolae, acesta pedepseste cu o jordita copiii neascultatori. Traditia celor doua personaje isi are sorgintea in precrestinism, trimitand la ideea luptei dintre primavara si iarna, bine si rau.

Craciunul carintian nu exclude prezenta bradului. Decoratiile acestuia sunt diversificate, insa modelul traditional este acela in a carui recuzita intra turtele dulci, stelutele confectionate din paie, figurine de lemn, si globurile rosii din sticla. Despre clasicele globuri se spune ca initial se realizau doar in cateva glajerii din Alpi si erau accesibile doar nobililor, pentru ca mai apoi acestea sa ajunga in casele oamenilor simpli.

Pentru perioda Anului Nou sunt infatisate alte personaje precrestine, spirite care alunga iarna. Cea mai impresionanta figura din alaiul austriac este Perchten, acoperit de blana si o masca fioroasa din lemn, pe care sunt dispuse coarne, acesta are menirea de alunga demonii prin zgomotele pe care le face cu lantul si talangi. Alaturi de acesta in cadrul expozitiei apare o vrajitoare care pe perioada celor trei nopti de Craciun trebuia sa tamaieze casele oamenilor cu muguri de salcie, matisori, cregute de ienupar si tamaie, pentru a le feri pericole.

Ciclul sabatorilor de iarna continua cu un eveniment indragit de copii si nu numai, colinda. In seara de 28 decembrie, de Ziua Pruncilor Nevinovati acestia merg din casa in casa cu sorcova.. Tot o traditie dedicata copiilor este Epifania, sarbatoarea Celor Trei Crai de la Rasarit, care incheie calendarul pe 6 ianuarie, prilej cu care copiii degizati colinda din casa in casa cu steaua pentru a vesti bucuria Nasterii lui Hristos.

Traditia miniaturilor reprezentand Nasterea lui Iisus

Traditia confectionarii machetelor este una destul de indelungata, inceputurile acesteia fiind plasate in sec XIII. Daca la inceput au fost folosite doar in bisericile din Franta, Italia si Germania, prin Ordinul Iezuitilor utilizarea acestor reprezentari a patruns in toata lumea crestin-cataolica, intrand si in casele oamenilor. Sub forma de caseta, reprezentate in forme de butoi sau felinar, confectionate din lut, piatra, paie, lemn sau sticla, scenetele au fost intotdeauna punctul central al sarbatorilor de iarna. In timp mesteri specializati, au adaugat peisaje pictate specifice zonelor din care provin, fie diverse detalii care confera autenticitate.

Maria STOIAN

Dialog cu jurnalista si scriitoarea Ligya Diaconescu despre cum este sa fii proprietarul si directorul general al unei publicatii online cu peste 1.000.000.000 de vizitatori

ligyaNumele jurnalistei si scriitoarei Ligya Diaconescu este sinonim cu dorinta de autodepasire. Cunoscuta realizatoare de emisiuni de televiziune, dar si promotoare a culturii si turismului din Romania, aceasta considera ca intotdeauna exista loc de mai bine si… mai mult. De aceea, daca ar fi sa poata schimba ceva in lumea noastra, Ligya Diaconescu ar schimba doar… conceptia oamenilor.Ligya Diaconescu s-a nascut pe 14 iulie 1960. Vorbind despre inceputuri, despre parintii ei, ea afirma ca deoarece Dumnezeu a harazit-o sa iubeasca frumosul , cultura , sa asculte cum creste iarba, sa simta mirosul romanesc al fanului proaspat cosit, i-a daruit tata valcean… Si pentru ca tot Dumnezeu a harazit-o de asemenea, sa auda muzica valului ce se sparge la poale de Ceahlau in Bistricioara si sa colinde potecile Duraului , i-a daruit mama, din judetul Neamt. De la amandoi, scriitoarea a invatat optimismul si a dobandit mentalitatea de invingator si puterea de a lupta pentru a-si realiza nazuintele. Ligya Diaconescu detine o licenta in finante-contabilitate, luata la Iasi si una in jurnalism, obtinuta la Bucuresti , cu specializare la BBC Londra. Este casatorita si are o fiica, Andrada-Victoria, care a terminat anul acesta, liceul. Continue reading “Dialog cu jurnalista si scriitoarea Ligya Diaconescu despre cum este sa fii proprietarul si directorul general al unei publicatii online cu peste 1.000.000.000 de vizitatori”