de Aurelian ROMEO
Pruncul
De dincolo de râul de zgura,
se apropie un prunc trandafiriu
pasul avândul curtat
de un înger cu aripi de zahar
si buze ciresii.
– Lasatii-i sa zboare, va zic!
Pe ei, pe copii.
Lasati-i sa fie îngeri!!!
pe sub gândul de azi
pe sub gândul de azi
mi-am tras un tricou jerpelit si murdar
doar, doar nu s-o vedea
cu fiul meu dintr-o viata anterioara.
colivia a iesit la promenada
din oglinda înnorata,
colivia a iesit la promenada.
mânjita în rosu,
ca inima privita prin gaura cheii.
prin gaura coliviei
cheia se vede de pe acum
liliachie…
apocalipsa
cu barba de un cot
deseneaza din fumul oglinzii
singuratatea în pijama rosie.
…………………..
Rastignirea dupa Dali
pentru ca asa a vrut Dali,
Iisus sta pe cruce, cu barbia-n piept;
Cerul Îl priveste, de Sus, în desert;
El nu are ochi pentru Tatal,
nici gând,
ci ochii, murind Si-i îndreapta
tot catre omul-pamânt.
Din gura pruncilor
Plutesc biserici peste tot,
iar soarele rasare
din spatele oglinzii.
Icoane ning din ramuri
si din prunci,
iar luna-si face mantie
din ciucurii cortinei.
Suspendat între nori
Suspendat între nori,
cuvântul
– de-o tristete vecina
cu clipa.
Risipa îl cheama
s-o urce în adânc,
sa-i lumineze cu mormântul sau,
cripta.
Rascruce de îngeri
Te-ai nascut la rascruce de epoci
Si-ai crescut la rascruce de cruci.
Azi o rascruce de îngeri te-ncearca
Si nu-ntrebi: “Unde Doamne?”,
Dar te duci.
Cu ochiul ceasului
tu ma privesti cu ochiul
ceasului,
eu din nisip îmi desenez
colinda;
întreaba marul unde ma
ascund,
când pasul înfrunzit fluiera
cu aripi.
Tropotind prin furtuna
Herghelia cailor negri
strapungând prin furtuna.
Selena-i vrajita, acolo-n
astralul târziu
si uita sa-i caute
marii, prin plete