Viorel Ilișoi

Nu m-am bărbierit nouă zile după ce a murit tata. Părintele a spus că e de-ajuns și atât, dacă nu pot ține 40 de zile. Mi-a crescut o barbă urâtă, țepoasă și, vai!, albă, tot mai albă. Am dat-o jos fiindcă trebuie să merg în locuri și la evenimente unde nu se cade să apar neras.

M-a podidit plânsul în timp ce dădeam cu lama pe față. Continue reading “Tata mă așteaptă zilnic în oglindă” →