Sub ingrijirea si atenta coordonare a scriitoarei si traducatoarei Veronica Barladeanu din Bucuresti, editura Ramura de Maslin a publicat de curand (decembrie, 2010) volumul-surpriza „Cu… si despre M.N.Rusu”. Volumul, pregatit de-a lungul mai multor ani de munca editoriala intensa, intr-o totala discretie, a ajuns in manile iubitorilor de carte si literatura, de la cenaclul „Mihai Eminescu” din New York, la mijlocul lunii decembrie, 2010. Intre acoladele unui moment de rara emotie pentru criticul si istoricul M.N.Rusu, cartea a fost prezentata si discutata la ultima intalnire, pe anul 2010, a cenaclului, in absenta autoarei, care din motive de sanatate nu a putut fi prezenta la New York, la acest moment festiv.
 Conceput intr-o forma recuperatorie care aduce istoria trecuta in clipa palpabila a prezentului, „Cu… si despre M.N.Rusu” este – asa cum marturisea autoarea cartii – „un semnal, sau poate o semnalare, socotind ca restituirea cuvenita in toata dimensiunea ei trebuie sa o faca istoricii literari si istoria literaturii”. Rodul unei activitati de ziarist si reporter – pe care M.N.Rusu a avut-o timp de peste treizeci de ani, in Romania si mai apoi in Statele Unite ale Americii – volumul adunat si alcatuit de Veronica Barladeanu, defineste pasiunea unui jurnalist care s-a implicat in istoria literaturii romane intr-unul din momentele cele mai delicate ale acesteia: perioada regimului comunist. Inductabilitatea acestuia fata de dogmatismul politic aplicat, in general, culturii romane, precum si refuzul de a se conforma „indicatiilor pretioase”, l-au scos din  sfera servilismul de partid, intr-un ricoseu cu efect de bumerang. A preferat sa exploreze, ca un exilat extra muros, conurile de umbra ale istoriei literare, dand la iveala nume si fapte de o importanta extrema pentru cultura romaneasca. Amintesc, spre exemplu: Unirea Principatelor aflata in  manuscrisele lui Dimitrie Ciocarlia-Matila, Diversitatea cartii, Istoria lui Del Chearo, Lucian Blaga, inedit – Jurnal vienez, Urmuz si istoria arhitecturii romanesti, Eminescu si spatiul mioritic, s.a.
Cu ocazia lansarii acestei carti la New York, poetul Theodor Damian preciza ca „Volumul, in afara ca publica toate referintele la M.N.Rusu din dictionarele si istoriile literaturii romane de pana acum – ceea ce este o initiativa extrem de binevenita – mentioneaza si prezenta acestuia in revista Lumina Lina, de la New York… Toate aceste referinte scot in evidenta bogatia aportului sau cultural, pe cat de intens in tara pe atat de intens in Diaspora, la crearea culturii romane si nu numai, ci si la mentinerea spiritului nostru romanesc in America. Exista si un capitol cu autografe, pe care Veronica Barladeanu le-a colectat de pe cartile primite de-a lungul timpului de catre M.N.Rusu. Capiolele cartii sunt aerisite, pe ici pe colo, cu poezii dedicate lui M.N.Rusu si imi face placere sa mentionez ca una dintre marile dedicatii de poezie facute, este poezia Doina, scrisa de marele meu mentor spiritual si poetic, Mihail Crama. Mi-a placut intuitia extraordinara pe care Veronica Barladeanu a avut-o, cand a scris cartea despre M.N.Rusu… Primul titlu din volum este intitulat Un nume drept de respect. Pare oarecum banal, dar in cazul nostru aceasta sintagma are o semnificatie cu totul aparte. Mircea este un om extrem de modest… ma refer la un anumit tip de modestie, care azi nu mai exista, un fel de curent contra-cultural. Mai toti ziaristii isi aduna articolele publicate la ziare, pentru a le pune intr-un volum, care va ajunge pe rafturile unei biblioteci… Mircea putea sa faca aceasta de foarte mult timp, dar nu a facut-o! El a avut puterea aceasta de a merge contra curentului cultural… si va mentionez cateva reviste care au fost principalele arene de lupta ale lui Mircea, in Romania: Luceafarul, Viata Studenteasca, Amfiteatru, Saptamana, Romania Literara, Viata Capitalei si alte publicatii cum ar fi  Almanahul Coresi, Brasovul Cultural si Artistic, Manuscriptum, Dialog, Astra, Caiete de Literatura, Cronica si altele. M-am uitat la titlurile articolelor… oare exagerez spunand ca sunt doua mii?! Sunt de fapt trei mii si ceva… Aceasta este un fenomen! De ce nu a mai publicat o alta carte, dupa debutul cu Utopica? Pe deoparte este un mister, iar pe de alta parte este o intelegere anume a lui, contra-culturala, despre rolul unui critic literar intr-o cultura nationala… Ceea ce a scris el a ramas, se vede si va fi acolo pentru totdeauna”.
S-a comentat apoi conditia jurnalistului de profesie, pe care a demonstrat-o si M.N.Rusu de-a lungul carierei sale, ocazie cu care Grigore Culian, directorul si fondatorul ziarului „New York Magazin” a precizat: „Este important ca s-a amintit ca d-na Barladeanu, autoarea acestei carti, si-a inceput cariera profesionala ca si reporter. De fapt si eu cand am lucrat la Micro Magazin, unde pentru o perioada a lucrat si M.N.Rusu, am facut de toate: distributie, reportaj, editare… Meseria de reporter in jurnalistica este cea mai grea, cea mai ingrata. Te poti duce in medii ostile, unde te poti alege cu orice ce… este o prima faza care te formeaza ca ziarist. Cred ca am autoritatea sa vorbesc despre ziaristului M.N.Rusu, pentru ca am colaborat cu el inca de la inceputurile mele cand am fondat ziarul New York Magazin, ziar la care el s-a oferit sa ma sprijine… nu erau bani, dar pe el il macina ideea de a ajuta o publicatie!”
Au mai vorbit prof. Viorica Ciaprazi, jurnalista Mariana Terra („Romanian Journal”) si Alexandru Gotea. Ultima intalnire literara a cenaclului „Mihai Eminescu” pe anul 2010, a fost incheiata printr-o scurta alocutiune a criticul si istoricul literar M.N.Rusu, la finalul careia acesta le-a multumit invitatilor, exprimandu-si speranta ca „d-na Veronica Barladeanu va supravietui acestei seri, care ii va produce o imensa bucurie…”

Nicholas Buda