A 75-a aniversare a poetului Marin Sorescu la Centrul Cultural hispano-roman din Coslada, Spania

La Centrul hispano-roman Coslada al fundatiei Iberoamérica Europa a avut loc miercuri, 18 februarie 2011, cea de-a 75-a aniversare a poetului roman Marin Sorescu. Celebrarea a constat intr-o seara poetica coordonata de poetul si jurnalistul Marin Trasca.
Activitatea s-a desfasurat in colaborare cu Biblioteca Municipala din San Fernando de Henares “Rafael Alberti”, care a pus la dispozitie volume bilingve ale poetului Marin Sorescu. La eveniment au mai participat Violeta Boboc, responsabila cu monitorizarea proiectului „Biblioteca deschisa” si Dragos Popa, coordonator al cercului literar al asociatiei socio-culturale „Dor roman” din Arganda del Rey.

75º aniversario del poeta Marin Sorescu, en el Centro Hispano Rumano de Coslada

(Coslada, 18/02/2011) La Fundación Iberoamérica Europa, a través del Centro Hispano-Rumano de Coslada, celebró el pasado miércoles el 75º aniversario del poeta rumano Marin Sorescu. La celebración consistió en una velada poética dentro del encuentro literario homónimo cuya actividad lleva un año desarrollándose en el CEPI, bajo la coordinación del poeta y periodista Marin Trasca.
La actividad se llevó a cabo con la colaboración de la Biblioteca Municipal de San Fernando de Henares “Rafael Alberti”, que nos facilitó tomos bilingües con los poemas de Marin Sorescu. Contamos también con la presencia de Violeta Boboc, monitora del programa “Biblioteca abierta”, y Dragos Popa, coordinador del circulo literario de la Asociación socio-cultural “Dor roman” de Arganda del Rey.

Centro Hispano-Rumano de Coslada
Gestionado por la Fundación Iberoamérica Europa
Consejería de Empleo, Mujer e Inmigración
Comunidad de Madrid

SCRISOARE DIN BENISSA:MAGII CUM SOSIRA

Cum e Craciunul in Spania? Subiectul pare banal, dar tot ma pune in incurcatura. Fireste, Craciunul e acelasi peste tot, premizele religioase sunt identice: cu totii suntem crestini si ne inspiram din aceeasi biblie. Insa ma tem ca paralelele raman, cuminti, prin biserici. Pentru ca, de cum iese din locasul de cult, Craciunul imbraca straie surprinzatoare, altele decat cele cu care ne-am obisnuit noi acasa.
 
In satul ardelean in care am copilarit, luam primul contact cu „Mosu’” pe 6 decembrie, cand ieseau pe inserate „Nicolausii” sasi pe strada. Pocneau amenintator din bice si somau copiii sa fie cuminti. Aveam o frica teribila de ei, chiar daca banuiam ca, la cat de cuminte eram, nu m-ar fi bagat tocmai pe mine in sac. Dar parca poti sa stii? Nici baiatul vecinilor – Culita al lu’ Stefenel – nu facuse cine stie ce nazbatii in anul in care l-am vazut itindu-si capul dintr-o gura de sac, din carca unui mos zelos nevoie-mare. Abia peste ani aveam sa aflu ca era acolo de bunavoie, la schimb contra unei pungi de boboroante.

Si pe Costa Blanca adie vantul innoirii de pe data de 6 decembrie, dar motivul e mai prozaic: natiunea sarbatoreste cu alai Ziua Constitutiei. Familiile de la oras imbraca hainele de duminica si se plimba alene pe falezele Mediteranei, asaltand ca la comanda hotelurile de lux si restaurantele scumpe. „Puente” – puntea –  e minivacanta care uneste zilele libere de 6 si 8 decembrie (Intampinarea Fecioarei Maria) cu weekendul cel mai apropiat. Se umplu casele ramase pustii dupa vara iar forfota turistica proprie sezonului estival ia litoralul cu asalt. Cat despre Mos, nici urma!

Usor zburataciti si bucurosi de oaspeti, noi, localnicii, ne scuturam veseli dupa plecarea „invadatorilor”, caci incepe sa miroasa a halvita de Craciun de prin fabricile din Alicante si Jijona, responsabile pentru exportul in intreaga lume a hranitoarei delicatese lipicioase, framantata din migdale pisate si miere. Strazile prind viata sub ghirlandele viu colorate, cu motive hibernale, pe care nu prea stii de unde sa le iei, aici unde zapada nu este. Nu exista localitate, oricat ar fi ea de mica sau de nevoiasa, care sa nu geama sub povara tavanelor grele de lanturi si plase din beculete colorate. Poate doar fastul paradelor de mauri si crestini, din vara de mult uitata sa depaseasca avantul nestavilit cu care lanseaza municipalitatile locale chemarea la intrecere in disciplina „lumini si umbre”.

Prin curtile si gradinile Costei Blanca „ard” frunzele arbustilor supradimensionali de „flor  de Pascua” (poinsetia), planta tipica de Craciun, care se vinde la ghiveci prin alte tari. Aici e la ea acasa si atinge inaltimi de pana la trei metri. Punctuala cum e, la cumpana anilor, ne putem fixa ceasurile pe ora de iarna dupa ea. Si asta in ciuda numele ei neasteptat, care aminteste de …Pasti. Frunzele afla pe cai nestiute cand se scurteaza lumina zilei si se branseaza automat pe rosu aprins. Un semafor de alarma pentru anul caruia in curand ii va suna ceasul. Un pom de Craciun mai reusit nici ca se putea!

Desi, parca poti sa stii? Nu sunt de ici colo nici portocalii si lamaii, care atarna plini de fructe. In preajma Craciunului, „globurile citrice”, comestibile si zemoase, isi ating apogeul in parg.

Entuziasmul pune de pe acum stapanire pe toata lumea. Se inghesuie popor ciorchine pe la targurile presarate generos in sambetele si duminicile inceputului de decembrie. Unele sunt de dimensiuni imense, cum este balciul din Cocentaina, care se tine fara intrerupere de mai bine de 650 de ani incoace (adica de la descoperierea Americii!). In cele doua zile de targ, oraselul de provincie lasa impresia ca nimic nu s-ar fi schimbat de cand lumea. Mesterii, imbracati in straie medievale, exercita in public cele mai diverse indeletniciri istorice. Strazile stramte, cat sa incapa un carucior tras de un magarus, au pavajul lustruit de talpile fluviului uman curgator. O jumatate de milion de oameni trec pe aici in doar doua zile!

Popoarele conlocuitoare stabilite la Marea Mediterana purced la treaba. Nemtii impletesc coroane din ramuri de brad si aprind lumanarile de advent. Englezii scot mosul cu baterii de la naftalina si-l plaseaza in fata usii, pe post de detector de miscare, care striga „Ho-Ho-Ho” cand ii vine careva prea aproape. Americanii atarna adevarate lanturi si retele electrice pe fatadele caselor. Bazarele chinezesti vand mosi gonflabili in marime naturala, de atarnat pe scarite sau franghii pe la geamurile caselor. Olandezii impart dulciuri, norvegienii impodobesc brazi importati. Se scot cizmulite in fata usii, se agata sosete la gura caminului, se canta colinde in coruri, se merge la restaurant cu colegii de serviciu. Unii se bucura si de-o jordita, altii vor vin fiert si gasca impanata.

In puhoiul de obiceiuri exuberante, spaniolii trec aproape neobservati in propria lor tara. Dar nu si la ei acasa, aici e chitibusul. La loc de cinste, in fiecare camera de zi, se amenajeaza ieslea, infatisand nasterea Mantuitorului.

Noi, cand eram mici, ne alegeam cate un glob preferat, pe care il cautam infrigurati in pomul impodobit. Pustii spanioli au inventat, in replica, jocul de-a ieslea. Fiecare membru al familiei „adopta” cite un personaj biblic si il impinge imperceptibil, zi de zi, cu cate un pas mai aproape de pruncul binecuvantat. Asa se face ca in seara de Ajun se intalnesc toti ai casei in jurul mesei bogate, la fel ca figurinele, bulucite parca sa vada minunea. Nu lipsesc nici oitele, magarusii, pastorii. Ba chiar si prin boschetii „ieslei” nu-i exclus sa dai peste surprize. Poarta ghinion daca nu ascunde intr-un colt silueta chircita a unui personaj surprins de solemnitatea evenimentului intr-un moment nepotrivit. Micutul  simbolizeaza nevinovatia copilului nou nascut si, intr-un fel, propria noastra marginire fata cu maretia si miracolul vietii.

Daca noua, luarea in deradere a Nasterii Domnului ni se pare un sacrilegiu, spaniolii sunt lejeri. Comerciantii inventivi profita de moda inedita si scot pe piata, an de an, figurine de „cagones” cu „fata umana”. In Barcelona, onoarea revine primarului general iar in anul nuntii princiare figurinele stilizau dragastos un Felipe si o Letitie cu pantalonii lasati pe vine.

Ieslea publica (el belen) e prilej de mandrie. Primariile expun orgolioase rezultatul migalei artistilor locali. Se angajeaza actori pentru personajele principale, se incorporeaza fantani, mori de vant sau paraie cu apa curgatoare. Exista muzee de „belenuri” festive. Doar Mosul, ia-l de unde nu-i!

Hotarati parca sa ne puna rabdarea la incercare cu orice pret, spaniolii ne mai trag o fraiereala oficala pe 28 decembrie – Ziua Inocentilor – echivalenta cu 1. Aprilie de pe la noi. Trecem, asadar resemnati pragul Anului Nou si ne pregatim de pe acum de normalitate, consolandu-ne ca am ramas fara cadouri.

Cand colo, ce sa vezi?! Pe 6 ianuarie, rasuna ulitele de harmalaie ca la balamuc. Suflarea satului se aduna sa intampine nu un Mos, ci trei deodata! Cei trei Crai de la Rasarit  – „Los Reyes Magos” – vin cu ce se nimereste, uneori cu barca sau cu camila. Irod le taie calea, dar cedeaza si el, momit de o dansatoare din buric. Aerul e plin de confetti, zboara bomboane si nu-i exclus sa te trezesti bombardat cu „carbune dulce” (carbon de reyes). 

De pe tronuri fastuoase,  Caspar, Baltazar si Melchior ii striga pe copiii, inmanandu-le cadourile ravnite. Parintii indeamna odraslele sfioase sa recite o poezie sau sa cante un cantecel. In scuarul invecinat se incing deja primele hirjoneli si jocuri intre pustanii scapati cu bine de emotiile inca unui „interogatoriu” cu Inaltimile Lor.

Magii cum venira, la fel si disparura, in lumea lor de basm, peste mari si tari. A doua zi, nimic nu mai aminteste de miracolul serii precedente, de imbujorari si ochi sclipitori. Anul cel nou are deja o saptamana implinita. Scoala a inceput, nici pruncul nu mai trebuie infasat. „Mosii” de la rasarit vin cu intirziere, dar vin la plural.

Gabriela Calutiu-SONNENBERG
Benissa, Spania
decembrie 2010

Caruta cu vise pe drumul stelelor

Avand obarsii in Balsul haiducilor olteni, Marin Trasca scrie precum respira, precum ii curge prin vene, departe de casa, sangele de roman. „Boala” scrisului a fost ursita inca de la nastere, de catre vreddnicele moase ale poporului roman, care l-au scaldat in busuioc, dandu-i puterea slovei. In copilarie prin joaca, amestecand literele forma cuvinte prin care adresa spunea celorlalti ceea ce simtea. Astazi impartaseste sentimentele in vers, intregii lumi. Este mesagerul, pe coarda sensibila a inimii, a frumusetilor ancestrale oltenesti, a apei nemuritoare, a vantului hoinar, a lunii singuratice, a soarelui stralucitor, a pribeagului plecat departe de tara natala, care isi colinda pamantul sfant in rime.
Debutul in poezie l-a avut in anul 1988 la celebra revista „Tribuna”, sub auspiciile Cenaclului literar „Ritmuri” de la Deva, pastorit de Valeriu Bargau. De atunci, a adunat, in zeci de publicati, tot pe atatea poeziii care vibreaza peste timp alaturea cu sufletul geaman al romanului.
Odata cu primii pasi ai libertatii Marin Trasca a imbratisat munca de ziarist, lucrand la mai toate ziarele din Olt, in acelasi timp avand o colaborare si cu Radio Oltenia din Craiova. Editorialele presarate in paginile ziarelor, gandurile usor stilizate ale lumii, construirea civilizatiei post-decembriste, sunt cuprinse in volumul  „Singur printre ziaristi”, care a vazut lumina tiparului in anul 2002 la Editura Pro Humanitas. Instantanee, flashuri, lumini, cautari, raspunsuri, semne de intrebare puse de jurnalistul profesionist, oglindite prin lupa scriitorului care croseteaza metafore. Desi traieste in Spania, nu a uitat de tara, de romanism, prin intermediul saptamanalului „Noi in Spania!” promovand arta, frumusetea, clipa de binecuvantare.
In „Caruta cu vise” sunt trairile, iubirile, dorintele, implinirile si aspiratiile ultimilor 20 de ani, care reliefeaza zbuciumul poetului deasupra caruia pluteste …singuratatea, acea stare care, atunci cand se aseaza in ungherul sufletului, te raporteaza la dorul dupa ulitele satului copilariei, unde  „mama s-a culcat cu Luna-n ochi” si se trezeste odata cu mangaierea razelor de soare, stamparata de doina dulce, atunci cand “ulita ningea cu amintiri”. Este greu departe de tara, este greu sa porti nestamparatele amintiri, este greu sa nu fi cu ai tai in momentele importante. „Avand   nevoie de lumina/ aprinse  un  Luceafar/ sa-l aiba de sarbatori”, ca o mangaiere a inimii pe care lacata strainatatii n-o mai poate stapani. Atunci cand zalele se rup salta de bucurie versul, poetul fiind in transa creatiei: “ Sunt un  cobai/ Al paginilor nescrise,/ Carora li se fura/ Nisipul din clepsidra”. Timpul incremeneste spre nemurire, limbile ceasului se opresc, iar cartea devine stapana meleagului celest.
Daca ar fi sa raspund la intrebarea poetului  “Cate lacrimi ar incapea intr-o caruta/ Cu sare?”, as spune ca tot atatea cata bucurie incape in versul neprihanit de durerea neimplinirii, tot atatea cata vapaie emana Lumina Lumii prin darul si harul ce s-au pogorat asupra lui Marin Trasca.
A fi poet este , fara doar si poate, ochiul care soarbe profunzimea ideii adaptand-o in timp si spatiu. Reflexia gandirii separa farama de ostilitate si puzderie de imagini se deruleaza in mintea artistului. Uneori, scandalizat de duplicitatea firii umane sau de zgomotul unui ras ironic, isi incruciseaza mainile cu un vag sentiment al pierderii, al goliciunii: “Imaginea lui/ Cu genunchii indoiti/ Si mainile/ In patru ganduri,/ Ar trebui sa fie asezata/ La poarta fiecarui Rai”. Apreciezi valoarea deosebita a omului ce imortalizeaza imaginea ideii in cateva cuvinte insirate cu dibacie in randuri suprapuse: “Puterea cuvantului mai poate despica lumea,/ Doar cand este spus in doi peri./ Poetul scrie ce nu vede,/ Dar este!”. Spre nemurire…
” Nimeni nu mai are timp/ Nici macar sa fie!” pare sa spuna ultimul vers dintr-un poem, inainte ca tu sa-ti dai seama ca mintea va deschide ochiului tau imaginea vie a cuvintelor. Poetul, descatusat parca de orice constrangeri, se dedica libertatii si magiei cuvantului. Marturiseste in poezie sentimentul durerii sau al frustrarii intemnitat cu buna stiinta de zbuciumul unui suflet insetat.
Poezia este o gradina botanica cu o splendoare stranie. Soaptele ei iti gadila sufletul sibilinic ca cantecul de sirena. Iti da senzatia ca plutesti pe valurile adevarului ce produce o stare de nostalgie extraordinar de placuta:” Daca mai canta si cucul,/ Am certitudinea ca/ Adevarul imi apartine”. Strafundurile sufletului se incarca de energie si parca inima iti bate in cadentele ceasului cu cuc, sau ale pasarii de acolo de la acasa.
Pendularea intre cer si pamant a spiritului poetic, atitudinea de razvratire si orgoliu sau de adancire in sine, este cautarea de innoire a ceea ce ne inconjoara: “Rezolva aceste legi, / Doamne,/ Apoi da comanda lumii sa ma nasca!” sau: „Dorul de a redeveni Om/ Mai tine pamantul pe umeri”..
Aflat in cautarea “rostului poetic”, alege calea dialogului: un timp al Prezentei, al instituirii, constituirii si reconstituirii expunerii, adecvat unui plan care vizeaza un scop conturat pe masura asigurarii intre tepusele celor mai potrivite intrebari pe care poate sa si le puna Fiinta: “Sa nu impiedic lumea la mers,/ Pana si somnul il am ghemuit”. Poetul aluneca in lumea conexiunilor (din cele existente, in cele posibile) pentru a gasi un model, o paradigma operationala a fiintei, capabila de o schema ontologic-topologica: “In lumea noastra stramta,/ Cea fara de spatiu,/ Iubirea nu se mai iubeste”.
Nasterea operei e o relatie mediata de Poet – subiectul, conceptul unei actiuni si morfologii divine: lui i se reveleaza, el gaseste “ferestre” si “pe calea astfel luminata” aglutineaza cuvintele rigide si elastice, pina izbuteste sa le aduca la un maximum de “imitare” a precuvintelor, a vibratiei lor proprii”. Ca si in cazul muzicii, aici trebuie sa cante golul, tacerea dintre cuvinte, ca si culorile pe o panza, cuvintele trebuie sa inceteze de a mai fi identic cu sine, incepand sa fie.
Pe drumul dorului singuratatea vine, asa ca atunci “Cand nu are cine sa-ti dea”buna ziua”,/ Nu te bucura”, pentru ca departarea de cuibul natal, in cautarea idealului are si un revers al medaliei: „ Libertate,/ Ce dor mi-a fost de tine!/ Vorbesc,/ Dar simt ca nu ma aud!”. Intr-o vreme in care „ Iuda ne plange de mila”, in care destinul strainului este:  „ de-a colinda prin lume fara sat,/ rostul de a plange/ la rasaritul soarelui/ si de a visa/ la scapatatul lui”!, poetul trece puntea pentru a numara statuile “Azvarlite in haos/ De neintelegearea mostenita/ La Facerea Lumii”, in cautarea salcamului care ”mai poarta pe umeri/ Povara unei lumi pierduta-ntr-un colind/ Al colacilor/ Aburiti de ochii mamei/ In diminetile de Ajun”.
Citind cartea veti auzi „tropote de cai inhamati/ La o caruta cu vise”.
Cu credinta din ce in ce mai puternica in Divinul Creator, cel care a facut Cerul, Pamantul, Apele si…Cuvantul. Care era de la El si El era Cuvantul…

Menut Maximinian

De sarbatori

pentru ca toate sunt asa cum sunt,
omul
trebui sa-si faca de lucru
cu timpul prezent la timpul trecut,

trase dupa el Carul Mare,
il inlocui pe cel Mic,
iar Closca o puse sa scoata pui
in palma unei femei.

avand nevoie de lumina
aprinse un Luceafar
sa-l aiba de Sarbatori.

Marin Trasca

GALA CELEBRITATILOR ROMANIA-SPANIA, 2010

„Fara eu nu e Dumnezeu,
fara neamul meu nu e lume.”
Mihai Eminescu

Romania, o tara mai frumoasa ca o fotografie. Atat de nebalcanicul popor roman fiinteaza… Urmas de romani, are ceva din spiritul latin, suficienta verva si destula inclinatie spre relativele placeri lumesti, este neistovit in veselie si mare gurmand, trecatoarelor clipe le raspunde cu un „carpe diem”, insista sa-si traiasca viata.

Toate popoarele isi aleg printre gloriile panteonului lor national, pe aceia care le reprezinta mai bine: italienii pe Dante, englezii pe Shakespeare, spaniolii pe Cervantes, francezii pe Voltaire, germanii pe Goethe, rusii pe Puskin. Romanii ii deleaga lui Eminescu sarcina de a-i reprezenta in fata lumii intregi, fiindca ei insisi au dobandit in opera lui constiinta insufletitoare a trecutului si a nazuintelor lor si le-au inspirat increderea deplina in puterea lor de a imbogati, prin creatie originala, cultura universala…

Fara Eminescu nu putem intelege bine, ca pe niste produse ale culturii romanesti, nici pe Xenopol, nici pe Sadoveanu, nici pe Iorga, nici pe Parvan, nici pe Arghezi. Avantul spiritual al lui Eminescu s-a propagat in acestia si in altii, largind orizontul lumii pentru noi toti.

Situat in sud-estul Europei, cu o populatie de peste 21 milioane de locuitori, teritoriul Romaniei a fost locuit din timpuri stravechi. Stramosii nostri sunt romanii si limba noastra este de origine latina, inrudita cu franceza, spaniola si italiana. Romania este in NATO si in Uniunea Europeana. Faima Romaniei a fost dusa peste hotare de sportivii sai renumiti: Ilie Nastase si Ion Tiriac la tenis, Nadia Comaneci si ani la rand de echipa romaneasca la gimnastica, Gheorghe Hagi la fotbal, Kati Szabo la atletism, cei de la handbal, baschet, volei, box, natatie, canotaj, rugby, care au adus numeroase medalii de aur, argint si bronz participand la diferite competitii.

Muntii Carpati, Valea Prahovei unde se afla Castelul Bran al legendarului Dracula si manastirile din Moldova monumente intrate in patrimoniul UNESCO, Marea Neagra, Delta Dunarii unica in Europa, Targu Jiu cu complexul monumental care cuprinde „Coloana Infinitului”, „Masa Tacerii” si „Poarta Sarutului” ale sculptorului Constantin Brancusi, Transilvania cu asezarile sale medievale, orasele Sibiu, Sighisoara, Brasov cu Tara Barsei, Alba Iulia si Muntii Apuseni, Maramuresul si multe altele atrag turisti romani si strain.     

Avem o tara, o istorie deosebita,  suntem un popor plin de inteligenta, imaginatie si poezie. Viata? E sfanta! In tara ta nu esti sclavul nimanui. Ore in sir pline de istorie si de poezie si nu mi-ar ajunge alte mii de ore in care sa vorbesc despre plaiurile noastre romanesti.

Totul rade, totul canta,
e infinitu-n sarbatoare,
 In frumusetea florilor se-mbina,
 Candoarea razelor de soare.

In Spania soarele luceste mereu, Alicante are 350 de zile insorite pe an, Mediterana este una dintre cele mai mari mari, iar oamenii… latini din cap pana-n picioare si cu cat mai la sud, cu atat mai latini, cred ca cea mai buna definitie care li se poate da e ca… aplica cu multa sarguinta zicala „Carpe Diem”. Pentru ca e imposibil sa vezi un spaniol incruntat, nu exista problema fara solutie, miine e alta zi… Spaniolii sunt foarte veseli! Daca exista o molima de care omul nu se fereste aici, aceasta este molima veseliei.

Spania, reprezinta taramul unde cresteau merele de aur ale lui Hercule si de asemenea taramul care era considerat Raiul pe Pamant de arabi. iar pentru scriitorul Ernest Hemingway, Spania era o arena in care istoria se situa la granita dintre faptele eroice si tragedia, cand toreadorii sfidau moartea.

Din toate timpurile, Spania a ramas in ochii necunoscatorilor o tara presarata cu mistere. Frumusetea unica si asezarea sa geografica privilegiata, intre Europa si Africa, au facut din aceasta tara, inca din antichitate, o rascruce, un punct de intalnire intre est si vest. Diversitatea culturala, amestecul de civilizatii care si-au gasit aici un loc ideal, au lasat in urma lor o cultura originala unica, un experiment admirabil.

Spania, atat de des cucerita, dar in final o cuceritoare, a reusit sa-si adune dispersatele vestigii, intr-o tara moderna, ai carei locuitori, mandri de trecutul lor, s-au decis sa accepte si provocarile viitorului. Spania este o tara variata si foarte diferita: nordul umed si verde; centrul ses, rar populat; coasta mediteraneeana fertila si stralucitoare; sudul (Andalusia)… cel mai renumit, uscat si fierbinte, luminos ca vopseaua alba cu care sunt pictate casele; cele doua arhipelaguri, Baleare si Canare, ca doua surori… In comparatie cu orasele istorice din Spania ca Toledo, Salamanca, Sevilla, Granada, Madridul este mai putin spectaculos, dar monarhii au reusit sa formeze in timp o impresionanta colectie de arta care constituie baza muzeului Prado si principala atractie turistica.

Astfel i s-a asigurat Madridului un loc privilegiat in circuitul cultural European, statutul de oras al artei pe care-l merita cu prisosinta capitala Spaniei.

Rodica Elena Lupu
Madrid, 5 decembrie 2010

***

Mihaela SERBAN

GALA INTERNATIONALA A CELEBRITATILOR

Proiectul international al GALEI CELEBRITATILOR se desfasoara cu succes peste hotare pentru sprijinul imaginii Romaniei, pentru a intarii valoarea noastra la nivel internatioanal si pentru a demonstra inca o data faptul ca Romania are oameni de succes pe fiecare continent al lumii!

Prima editie s-a desfasurat in Italia la Roma, unde Directorul RAI,  Stefano Mensurati a fost inca odata alaturi de Romania, in calitate de premiat de aceasta data, el fiind cel care a comentat la nivel international: Revolutia in anul 1989, apoi integrarea Romaniei in Uniunea Europeana!

Dupa Italia, „Gala Internationala a Celebritatilor”, organizata de catre Televiziunea Romana, Professional Celebrity, Mihaela Serban, cu sprijinul Departamentului Romanilor de Pretutindeni s-a desfasurat si in Spania, vineri 3 decembrie 2010 in Salonul de Festivitati al Facultatii de Stiintele Comunicarii din cadrul Universitatii Complutense din Madrid.

Gala „Celebritatile Anului” se desfasoara in Romania de patru ani timp in care a reusit sa aduca in atentia publicului sute de personalitati indragite din toate domeniile de activitate. Incepand cu anul 2010, aceasta se desfasoara si la nivel international. In cadrul spectacolului de la Madrid, au fost decernati cu „Trofelul Celebritatii” romani si spanioli care au contribuit la dezvoltarea relatiei dintre Romania si Spania, in special prin implicare socio-culturala, popularitate, activitate academica, jurnalistica si economica.

Pe lista celor care au fost premiati s-au mai aflat, printre altii, indragitul cantaret Julio Iglesias, fotbalistul Iker Casillas, alaturi de alte personalitati precum Nicu Covaci, liderul trupei Phoenix, cantaretul Costel Busuioc, dirijorul Orchestrei Filarmonice a Universitatii din Alicante – Mihnea Ignat si fostul mare fotbalist si golgheter al Universitatii Craiova, Gica Craioveanu. Acesta a primit premiul pentru realizarile sale atat in perioada cat a fost jucator in Primera Division, cat si dupa retragerea sa de pe teren. El a jucat la Real Sociedad, Villarreal si Getafe. Craioveanu este singurul fotbalist roman care are o statuie in Getafe. In prezent, este comentator sportiv, analist al postului TV La Sexta si al postului de radio Onda Cero. Un premiu special, post-mortem, a fost acordat lui Valeriu Lazarov.

Invitatul de onoare al „Galei Internationale a Celebritatilor-Spania 2010”, a fost Alteta Sa, Leandro Alfonso de Bórbon Ruiz, unchiul Regelui Juan Carlos al II-lea al Spaniei care a fost prezent pe toata durata spectacolului. Acesta a marturisit ca premiul pe care l-a primit este unul special datorita relatiei de exceptie pe care o are cu grupul de artisti romani de la Madrid, mai ales ca trofeul ii este decernat la scurt timp dupa momentul in care artistul plastic Romeo Niram a oferit un tablou nepotului Altetei Sale, Printul Felipe de Asturias.

Cunoscutul si indragitul cantaret Julio Iglesias si-a exprimat regretul ca nu a reusit sa fie prezent la evenimentul de la Madrid, printr-o scrisoare adresata lui Octavian Bellu, Cristian Topescu si Mihaela Serban, subliniind ca se simte onorat si recunoscator pentru „Trofeul Celebritatii” oferit. In scrisoare, Julio Iglesias aminteste de prietenia si dragostea care il leaga de romani inca din anul 1969, cand regretatul realizator Valeriu Lazarov, unul dintre bunii prieteni ai artistului, l-a invitat sa participe la Festivalul Cerbul de Aur, de la Brasov. De-a lungul carierei sale, Julio Iglesias a colaborat in nenumarate randuri cu Valeriu Lazarov, pe care il considera un geniu al televiziunii si un foarte bun prieten. De fiecare data cand s-a intors in Romania, in 1999, 2007 si 2008, Julio Iglesias a fost inconjurat de afectiunea sincera a romanilor, simtindu-se ca acasa. Dupa cum se arata in scrisoarea adresata de Julio Igesias, „Gala Internationala a Celebritatilor 2010” reprezinta pentru marele cantaret, ocazia de a le multumi din inima romanilor.

Aceleasi cuvinte de multumire la adresa Romaniei a transmis si o alta personalitate spaniola, Fernando Fernández-Savater Martín, unul dintre cei mai cunoscuti filozofi contemporani spanioli care, a dedicat „Trofeul Celebritatii” lui Emil Cioran, in apropierea comemorarii centenarului sau. Filozoful spaniol marturiseste in mesajul trimis faptul ca adevaratul premiu si stimulul decisiv pentru dezvoltarea sa intelectuala a fost intalnirea cu opera marelui filozof roman si apoi cu Cioran personal, de care l-a legat o prietenie ce a durat mai bine de 20 de ani. Prin intermediul traducerilor operelor lui Cioran realizate de filozoful spaniol, Emil Cioran a fost un maestru pentru milioane de persoane care vorbesc limba spaniola.

Iker Casillas Fernández, portarul titular al clubului de fotbal spaniol Real Madrid ?i al selectionatei nationale de fotbal a Spaniei si-a exprimat regretul ca nu a reusit sa participe la festivitatea de premiere a „Galei Internationale a Celebritatilor”, trofeul acestuia fiind ridicat de Emilio Butragueño Santos, fost jucator de fotbal spaniol, cel mai bine cunoscut dupa perioada petrecuta la Real Madrid. Poreclit El Buitre („Vulturul”), tehnicul jucator a facut parte din legendarul Quinta del Buitre alaturi de Manolo Sanchís, Rafael Martín Vázquez, Míchel ?i Miguel Pardeza.

Jurizarea premiantilor de la Madrid s-a efectuat la Bucuresti de catre un juriu al carui presedinte a fost antrenorul de gimnastica, Octavian Bellu, „cel mai de succes antrenor din lume”, iar vicepresedinte, senatorul si omul de televiziune, Cristian Topescu, personalitati romane cunoscute. „Gala Internationala a Celebritatilor”- Spania 2010 a fost difuzata la nivel international de Televiziunea Romana, prezentata de catre Mihaela Serban iar traducerea in limba spaniola a fost efectuata de jurnalistul, Fabianni Belemuski.

TROFEUL CELEBRITATII
a fost acordat urmatoarelor personalitati spaniole si romane, care au contribuit la dezvoltarea relatiei dintre Romania si Spania:

• DISTINCTIA DE ONOARE SI EXECELENTA DIN PARTEA ROMANIEI

Alteta Sa Regala, Don Leandro Alfonso de Bórbon Ruis
Este fiul regelui Alfonso XIII de Spania si unchiul regelui Spaniei Don Juan Carlos. Capitan de onoare a Garzii Reales Tercios, alaturi de care a desfasurat in ultimii doi ani numeroase proiecte de promovare a artistilor romani si a culturii romane in Spania. Mare admirator al operei lui Constantin Brancusi, a sprijinit cunoasterea marelui artist roman in Spania. Altetea sa a spus: „Sunt alaturi de Romania, pentru ca e o tara frumoasa, cu oameni de succes, dar mai ales tineri ambitiosi, iar acest lucru se vede acum si mai mult  prin prezenta acestei frumoase prezentatoare Mihaela Serban, care promoveaza foarte bine succesul si vorbeste cu multa mandrie, emotie si sensibilitate despre tara ei, dar si despre Spania. Acest lucru m-a impresionat! Multumesc Romaniei pentru premiu si voi fi mereu un sustinator al acestui program al succesului romanesc, care a adus in aceasta seara bucurie si  spaniolilor, pentru ca suntem premiati impreuna. Mi se pare o idee extraordinara si speram sa ne revedem si anul viitor. In plus sunt un admirator al unui mare artist roman, Romeo Niram, care l-a pictat pe nepotul meu printul Felipe de Asturias. Admir seriozitatea artistilor valorosi care sunt aici in Spania…” In incheiere, Alteta Sa Regala, a recitat o poezie care intarea intelegerea si dragostea dintre popoare, in cazul de fata, intelegerea dintre Romania si Spania.

• PREMIU DE EXCELENTA PENTRU INTREAGA CARIERA

Manuel Fuentes Cabrera – locotenet general, presedintele Garzii „Reales Tercios” din Spania. A contribuit la integrarea culturii romane in Regatul Spaniol si a desfasurat numeroase proiecte sociale si culturale in multe tari ale lumii, iar cel mai mare aport pe care l-a adus Romaniei este faptul ca a promovat lucrarile artistilor romani la Casa Regala a Spaniei.

• PREMIU DE EXECELENTA PENTRU CEL MAI BUN PICTOR ROMAN DIN DIASPORA

Romeo Niram – pictor. Locuieste si lucreaza in prezent in Spania. Pe langa activitatea artistica, este implicat in mai multe proiecte culturale de promovare a valorilor romanesti si de crearea de legaturi artistice si culturale intre Romania, Israel, Spania si Portugalia. Este fondatorul mai multor publicatii de arta si cultura romaneasca in afara tarii.

• PREMIU DE EXCELENTA PENTRU PROMOVAREA CULTURII ROMANESTI IN SPANIA

Miguel Angel Galán Segovia – locotenent colonel in Garda Reales Tercios din Spania.
Este si directorul Editurii Niram Art din Madrid, editura care a adoptat in linia editoriala, promovarea marilor personalitati ale Romaniei.

DIPLOMATIE

• PREMIU DE EXCELENTA PENTRU ACTIVITATEA DIPLOMATICA DE SUCCES

Maria Ligor – Ambasadorul Romaniei in Regatul Spaniei. Pe parcursul mandatului sau a intarit relatiile diplomatice dintre Spania si Romania si a acordat sprijin de exceptie comunitatii romanesti din Regatul Spaniol.

• PREMIU DE EXCELENTA PENTRU INTREAGA CARIERA DIPLOMATICA

Petre Constantin – Consulul Romaniei la Madrid. Diplomat de exceptie, colaboreaza cu institutiile spaniole in vederea integrarii romanilor in Spania.

• PREMIU DE EXCELENTA PENTRU SPRIJINUL ACORDAT COMUNITATILOR ROMANESTI IN DIASPORA

William Brinza – deputat in Parlamentul Romaniei. Primul politician roman care a perceput ca cea mai sigura cale de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana se realizeaza prin intermediul artei si culturii.

• PREMIU DE EXCELENTA PENTRU SPRIJINUL ADUS DIASPOREI ROMANE

Eugen Tomac – secretar de stat pentru romanii de pretutindeni in cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Polititcian, istoric si jurnalist roman.

Cezar Patriche – ministru-consilier al Economiei Romaniei in Spania

Bogdan Iosif – Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Romaniei in Spania

SPORT

• PREMIU DE EXCELENTA PENTRU CEL MAI BUN PORTAR DIN LUME

Iker Casillas Fernández. Portarul titular al clubului de fotbal spaniol Real Madrid si al selectionatei nationale de fotbal a Spaniei. Desemnat cel mai bun portar al lumii in 2008, 2009 si 2010. Iker Casillas a fost reprezentat de marele fotbalist al lumii Emilio  Butragueno – fost atacant ala echipei Real Madrid. In cadrul galei, Emilio Butragueno a spus: „Mi se pare o idee absolut minunata aceasta gala si felicit Romania si initiatoarea Galei Celebritatilor Ramano-Spaniole, pe prezentatoarea Mihaela Serban si pe ceilalti organizatori. Asa cum a spus Alteta Sa Regala, este o idee minunata si cu siguranta si noi spaniolii avem ce invata de la romani. Prin realizarea acestui frumos proiect ne-ati luat-o inainte cu promovarea traditiei si a valorilor nationale! Transmit felicitari  Guvernului Roman si domnilor Octavian Bellu, Cristian Topescu si sportivilor din Romania!”

Fiind intrebat de prezentatoare daca a contracarat intr-un meci vreo minge venita de la Gheorghe Hagi, Emilio Butragueno a spus: „Ma cunosc bine cu Hagi, este un mare jucator pe care-l respect si il apreciez, iar relatia noastra este foarte buna, dar nu am avut ocazia sa-i pasez nicio minge lui Hagi! Sunt aici pentru a ridica premiul lui Iker Casillas, deoarece are meci si transmit un mesaj de multumire si respect si din partea lui. Felicit inca odata Romania si gala din aceasta seara!”

• PREMIU DE EXCELENTA PENTRU CEL MAI BUN FOTBALIST ROMAN AL TUTUROR TIMPURILOR

Gheorghe Hagi, fost fotbalist roman, supranumit „regele fotbalului romanesc” si „Maradona din Carpati”. Este cel mai bun marcator din istoria nationalei Romaniei cu 35 de goluri inscrise. Fotbalist si antrenor, este printre cei mai buni fotbalisti din lume. A jucat si la echipa Clubului de Fotbal Real Madrid si Barcelona.

• PREMIU DE EXCELENTA PENTRU INTREAGA CARIERA SPORTIVA

Gheorghe Craioveanu. A primit premiul pentru pentru realizarile sale atat in perioada cat a fost jucator in Primera Division, cat si dupa retragerea sa de pe teren. El a jucat la Real Sociedad, Villarreal si Getafe. Craioveanu este singurul fotbalist roman care are o statuie in Getafe. In prezent, este comentator sportiv, analist al postului TV La Sexta si al postului de radio Onda Cero.

• PREMIU DE EXCELENTA PENTRU CEL MAI BUN CAMPION DE KICK-BOXING

Emil Pop – Campion european la Kick-Boxing. Traieste in Spania din anul 2003 iar in 2009 a obtinut pentru Spania titlul de campion european la Kick-Boxing. In 2010 i s-a oferit cetatenia spaniola pe care a refuzat-o, deoarece doreste sa concureze sub drapel romanesc.

CULTURA

• PREMIU DE EXECELENTA PENTRU SPIJINUL ADUS INTELECTUALILOR SI ARTISTILOR ROMANI IN SPANIA

Horia Barna – profesor, traducator, editor, ex-director ICR Madrid. Este un intelectual de referinta. Inzestrat si cu un simt managerial aparte, ancorat in realitatea societatii spaniole. A reusit sa transforme in scurt timp institutia pe care o condus-o intr-o adevarata rampa de promovare a culturii romanesti din Spania.

• PREMIU DE EXECELENTA PENTRU SPRIJINUL ADUS INTELECTUALILOR SI ARTISTILOR ROMANI IN SPANIA

Joaquín Garrigós Bueno – doctor honoris causa, fost director al Institutului Cervantes din Bucuresti. Licentiat in Drept si in Filologie Hispanica la Universitatea din Murcia, a fost numit Doctor honoris causa de Universitatea de Vest „Vasile Goldis” din Arad. Este cel mai cunoscut interpret si traducator al limbii romane. A tradus 40 de carti din romana in spaniola si a prezentat publicului spaniol autori celebri precum Liviu Rebreanu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Camil Petrescu, Vasile Voiculescu, Mihail Sebastian, Liliana Popescu, Varujan Vosganian. Datorita contributiei sale, opere nemuritoare ale literaturii in limba romana exista astazi in casele cetatenilor spanioli.

• PREMIU DE EXECELNTA PENTRU INTREAGA CARIERA CULTURALA

Rodica Elena Lupu – poeta si scriitoare consacrata. Licentiata in stiinte juridice, a publicat numeroase volume de proza si poezie, precum si eseuri si povestiri in reviste din Romania si din strainatate. Este membru de onoare al unor asociatii interculturale din Nürnberg si Quebec si membru al Academiei de Stiinte, Literatura si Arte (ASLA – Oradea), redactor Radio Diaspora SUA, redactor Radio V.I.S., apare in Enciclopedia Personalitatilor din Romania 2006, nominalizata la Gala Celebritatilor „Femei de succes 2009”, sectia Cultura si Premiul Special Gala Celebritatilor Romania, Cultura, iunie 2010.

• PREMIU SPECIAL PENTRU ACTIVITATE DE SUSCCES

Valentin Potrivitu – promotor cultural. Presedintele Asociatiei „Por Que No”, organizator a numeroase concerte, piese de teatru, expozitii, cu scopul de-a revigora imaginiea Romaniei.

MUZICA

• PREMIU DE EXCELENTA PENTRU INTREAGA CARIERA MUZICALA

Julio Iglesias – cantaret spaniol. Parintii lui, Dr. Iglesias Puga si Maria del Rosario au avut grija ca fiul lor Julio, sa studieze dreptul la Universitatea Complutense din Madrid.  Nu si-a putut insa termina studiile din cauza unui accident de masina ce l-a lasat paralizat, moment in care a realizat ca cea mai buna metoda de a-si canaliza durerea morala si fizica e sa se inchida in minunata lume a muzicii. Totul a inceput atunci cand internat in spital, a primit o chitara de la medicul care-l ingrijea. Asa a inceput fulminanta sa cariera care se intinde pe o perioda respectabila de 40 de ani incununati cu numeroase albume rasplatite cu aur, platina si numeroase distinctii, uneori unice in lume.

• PREMIU SPECIAL PENTRU CARIERA MUZICALA

Costel Busuioc – tenor. A devenit celebru in urma emisiunii Hijos de Babel, emisiune concurs dedicata imigrantilor stabiliti in Spania si unde Costel Busuioc a castigat concursul in 2008. Rezultatul a implicat incheierea unui contract intre acesta si casa de discuri Sony. Costel Busuioc a multumit pentru premiul acordat si a interpretat live o arie din repertoriul sau, aplaudat frenetic de publicul numeros care se afla in sala.

• PREMIU DE EXCELENTA PENTRU CEL MAI BUN DIRIJOR AL ANULUI

Mihnea Ignat – director al Filarmonicii Universitatii din Alicante. Dirijor titular si directorul artistic al Orchestrei Filarmonice a Universitatii din Alicante inca de la infiintarea acesteia. Anul acesta a primit Premiul Special al Filarmonicii Toscanini din Italia, in cadrul celei de-a IX-a editii a Concursului International de Dirijat Orchestra „Arturo Toscanini”, organizat la Parma, Italia. Dirijorului roman i-a fost decernat acest premiu in unanimitate de voturi. Concursul „Arturo Toscanini” este una dintre cele mai prestigioase competitii internationale de specialitate.

• PREMIU SPECIAL PENTRU CARIERA COMPLEXA-ACTORIE, TELEVIZIUNE, MUZICA

Geraldine Larrosa Innocence – cantareata. Cantareata, actrita si prezentatoare de televiziune, franco-spaniola. Discurile sale s-au bucurat de mare succes in Spania, Anglia, Lisabona, Statele Unite ale Americii si Japonia. In prezent este implicata intr-un proiect muzical cu Romania, urmand ca anul viitor sa sustina o serie de concerte in tara noastra.

• PREMIU DE EXCELENTA PENTRU INTREAGA CARIERA ARTISTICA

Nicu Covaci – cantaret, compozitor si liderul formatiei Phoenix. Este o legenda vie a muzicii romanesti. In anul 1962, a fondat formatia Phoenix care s-a bucurat intotdeauna de mare succes in Romania si peste hotare. Nicu Covaci, liderul formatiei, este muzician, pictor si grafician. Este considerat ca fiind unul dintre cei mai buni chitaristi rock din Romania generatiei sale. In prezent locuieste in Spania.

CRITICA SI ARTA

• PREMIU DE EXCELENTA PENTRU SPRIJINUL ADUS CULTURII ROMANE

Mercedes Monmany – critic literar. Este specializata in literatura contemporana si est-europeana in special. A participat la numeroase evenimente legate de operele unor scriitori romani consacrati precum Eliade, Cioran, Ionesco sau Norman Manea. In ultimul deceniu, Mercedes Monmany, o persoana speciala si generoasa, a avut o contributie colosala in promovarea operelor marilor scriitori romani in Spania.

• PREMIU DE EXCELENTA PENTRU CEL MAI BUN CRITIC DE ARTA

Dan Caragea – critic de arta, critic literar, fondator al Galeriei de Arte Nicole Blanco. Publicist, eseist si traducator roman, doctor in psihologie, specialist in lingvistica computationala. A coordonat ca director pentru Spania si Portugalia, un proiect pionier in primul soft de inteligenta artificiala care a revolutionat analiza unui text. A fondat Galeria Nicole Blanco din Madrid, care a oferit un real sprijin artistilor din spatiul european.

• PREMIU DE EXCELENTA PENTRU SUSTINEREA ARTEI SI CULTURII ROMANESTI

Antonio Calderón de Jesús – analist si critic de arta, proprietarul Galeriei Artejescal din Madrid. Promotor cultural, critic si analist de arta. In 2006 a demarat un amplu proiect de promovare in Spania a artistilor din Romania. A realizat numeroase filme documentare despre arta si artistii din Romania, a organizat in Spania expozitii de pictura si sculptura apartinand artistilor romani si a participat la evenimente culturale menite sa promoveze arta si cultura romana in Spania. Galeria Artejescal pe care o conduce, reprezinta o serie de artisti romani din Spania si Romania.

• PREMIU DE EXCELENTA PENTRU CEL MAI BUN ISTORIC SI CRITIC DE ARTA

Lara Gala – istoric si critic de arta in cadrul Universitatii Complutense din Madrid. Printre numeroasele proiecte a inclus fotografi si pictori romani, a publicat cronici despre lucrarile lor in reviste de specialitate din Spania. A participat la o serie de evenimente care vizau promovarea artei si culturii romane in Spania.

• PREMIU SPECIAL PENTRU CARIERA ARTISTICA

Bogdan Ater – artist plastic. Artist plastic complex, fotograf cu numeroase expozitii in intreg spatiul european, cu un mare impact in presa de specialitate, figura marcanta a artei contemporane in Spania. In 2009 a executat pentru Printii de Asturias, o sculptura, „Poarta Sarutului din Asturias”. Bogdan Ater este promotor cultural, organizatorul a numeroase evenimente de promovare a artei si culturii romane in spatiul iberic si nu numai.

• PREMIU SPECIAL PENTRU SPRIJINUL ADUS POEZIEI ROMANESTI

M.i.e.d.h.o. – artist plastic. Artist plastic si fotograf spaniol, absolvent al Academiei de Arta din cadrul Universitatii Complutense din Madrid. A creat ciclul de lucrari numit „Mihai Eminescu”, care are la baza poezia poetului national roman.

• PREMIU DE EXCELENTA PENTRU INTREAGA ACTIVITATE CULTURALA SI ARTISTICA

Tudor Serbanescu – artist plastic. Pictor roman reprezentat de galeria „ArteJescal” din Madrid, editor, fondatorul Centrului „Pro-Arte”, care a avut o bogata activitate in manifestarile artistice romano-spaniole, organizand expozitii de pictura, fotografie, lansari de carte, evenimente muzicale, conferinte, dezbateri culturale si artistice.

TEATRU

• PREMIU DE EXCELENTA PENTRU INTREAGA CARIERA DESFASURATA LA NIVEL INTERNATIONAL

Lorenzo Mijares – directorul Companiei de Teatru de Hemoficción din Barcelona. Fondatorul si directorul Companiei de Teatru de Hemoficción din Barcelona, curent de avangarda de mare succes in Europa si Statele Unite ale Americii. La cea de a patra Editie a Festivalului de Teatru de Hemoficción a inclus si Romania pe lista tarilor in care compania sa sustine reprezentatii. Festivalul se desfasoara la Barcelona, Madrid, Roma, Berlin, New York, Roterdam, Paris, Lisabona si Bucuresti. Piesele au fost traduse si vor fi puse in scena in limba romana.

INVATAMANT

• PREMIU DE EXCELENTA PENTRU SPRIJINUL ADUS ROMANIEI IN INVATAMANTUL UNIVERSITAR

José Antonio Himénes de las Heras – vice-decanul Facultatii de Stiintele Comunicarii – Universitatea Complutense Madrid. Este initiatorul tratatului de colaborare dintre Universitatea Complutense din Madrid si Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca oferind astfel, studentilor romani posibilitati privilegiate in campul investigatiilor de doctorat.

• PREMIU DE EXCELENTA PENTRU INTREAGA CARIERA DIDACTICA

Ioana Zlotescu Simatu – profesor de istorie universala. Preda Istoria Universala la Facultatea de Stiinte ale Informarii si este functionar al Corpului Tehnic din Ministerul Culturii spaniol din 1978. A fost directoarea Institutului Cervantes din Bucuresti. A editat si coordonat Operele Complete ale lui Ramón Gómez de la Serna, a publicat articole, recenzii si prefete si a luat cuvantul la numeroase congrese internationale. A tradus in romaneste volumele Stupul de Camilo José Cela si Trei romane exemplare, precum si un Prolog de Miguel de Unamuno.

• PREMIU DE EXCELENTA PENTRU INTREAGA CARIERA UNIVERSITARA

Catalina Iliescu Gheorghiu – profesor universitar si directorul Centrului Cultural al Universitatii din Alicante, presedinta Asociatiei Culturale ARIPI. Prin intermediul institutiilor pe care le conduce a desfasurat proiecte de integrare a romanilor si a culturii romane in Spania.

SCRIITORI

• PREMIU DE EXCELENTA PENTRU CARIERA COMPLEXA

Fernando Fernández-Savater Martín – scriitor, filozof, dramaturg, romancier. Cel mai cunoscut filozof spaniol contemporan, eseist, romancier si dramaturg. A facut parte din mai multe organizatii care militeaza pentru pace, impotriva terorismului. Ii apartine meritul de a-l prezenta pe Cioran publicului spaniol prin teza sa de doctorat „Eseu despre Cioran” care a fost interzisa in timpul dictaturii lui Franco.

• PREMIU SPECIAL PENTRU PROMOVAREA ARTEI SI CULTURII ROMANESTI

Fabianni Belemuski – scriitor, jurnalist, director al revistei Niram Art. Absolvent al facultatii Stiintele Comunicarii din cadrul Universitatii Complutense Madrid, director al revistei „Niram Art”, autor al volumului de proza „El Capitan NoSeke”. A scris nenumarate articole despre arta si cultura in publicatii din Spania. A primit premiul pentru promovare culturala acordat de Miscarea de Arta Contemporana din Portugalia, in 2009.

• PREMIU DE EXCELENTA PENTRU ACTIVITATEA CULTURALA DE SUCCES

Héctor Martínez Sanz – scriitor, filozof si directorul Revistei Madrid en Marco. Este autorul cartii Pentagon, un eseu despre personalitatile marcante ale culturii romane si universale (Eliade, Brancusi, Cioran, Tzara si Ionesco) si al romanului Mihai si Veronica, roman centrat pe figura poetului Mihai Eminescu. Este autorul a numeroase articole, critici literare si de arta, eseuri despre artisti si scriitori romani in presa din Spania si internationala. In martie 2010 a fost distins cu premiul „Amicus Romaniae”, decernat de catre Institutul Cultural Roman Madrid, iar in iunie a primit trofeul pentru critica oferit de Miscarea de Arta Contemporana din Portugalia.

• PREMIU SPECIAL PENTRU CEA MAI TANARA SPERANTA A POEZIEI ROMANESTI

Maria Teodora Miclea. O adolescenta de 15 ani, considerata una dintre cele mai tinere poete bilingve din lume. Activitatea sa poetica a inceput la varsta de 12 ani, cand si-a vazut pentru prima oara publicate versurile in revista Origini, ocazie cu care a castigat premiul „Tinere Talente” oferit de Ambasada Romaniei din Spania. La 13 ani si-a lansat prima carte, iar in prezent editura spaniola „Antigona” pregateste lansarea celui de al doilea volum al tinerei poete romance, cu o prefata semnata de scriitorul si filozoful Héctor Martínez Sanz, carte insotita de ilustratii executate de artistul plastic spaniol Javier Mourillo.

JURNALISM – TELEVIZIUNE

• PREMIU DE EXCELENTA IN JURNALISM

Kasandra Kalmann Nasaudean – important jurnalist roman din diaspora. Editor pentru Spania a publicatiei romano-americane „Gandacul de Colorado” din USA, Redactor al „Radio Diaspora” din USA, Redactor sef al publicatiei in limba romana „Roman in Lume” din Spania. A construit prin articolele si emisiunile sale radiofonice, o trainica punte de legatura intre romanii din Statele Unite, cu cei din Spania si din Romania. Militeaza pentru pastrarea nealterata a limbii romane, a traditiilor si obiceiurilor romanesti in diaspora. Colaboreaza in acest sens cu diverse organizatii si alte publicatii din lume si din tara.

• PREMIUL DE EXCELENTA (POST-MORTEM) PENTRU CEL MAI BUN PRODUCATOR ROMAN DE TELEVIZIUNE AL TUTUROR TIMPURILOR

Valeriu Lazarov – fost director general si consilier al televiziunii Telecinco din 1985 pana in 1994 si un celebru realizator al Televiziunii Spaniole in anii 1970.

• PREMIU DE EXCELENTA IN TELEVIZIUNEA SPANIOLA

Echipa emisiunii Babel-Antoni Font. Emisiunea Babel se difuzeaza la TVE (Televiziunea Spaniola) in fiecare duminica, incepand cu ora 12:00. Scopul emisiunii este prezentarea aspectelor din viata imigrantilor din Spania. Este emisiunea care se bucura de cel mai mare succes in Spania.

ADMINISTRATIE SI AFACERI

• PREMIU DE EXCELENTA PENTRU PROMOVAREA ROMANIEI IN SPANIA

Paulina Mircea – presedinta Camerei de Comert, Industrie si Turism Ramano-Spaniole din Madrid. A creat o importanta punte de colaborare comerciala intre Spania si Romania, favorizand dezvoltarea relatiilor bilaterale intre cele doua state, ce au culminat cu importante investitii spaniole in Romania.

• PREMIU DE EXCELENTA PENTRU DEZVOLTAREA RELATIEI DE AFACERI ROMANIA-SPANIA

Mirko Maschio – ambasador de pace pentru Romania.

• PREMIU DE EXECELENTA IN AFACERI

Ruxandra Ulici Focsa – proprietar al restaurantului „Acasa”, castigatoare a numeroase premii culinare. Restaurantul „Acasa” este un local cu specific romanesc, care a devenit un local de referinta in toata comunitatea Madridului. Restaurantul a gazduit personalitati celebre, printre care si pe presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu.

• PREMIU SPECIAL PENTRU CARIERA ADMINISTRATIVA

Florin Gaiseanu Tutuleasa – presedinte al Camerei de Comert, Industrie si Turism Romano-Spaniole din Catalunya. A intreprins numeroase activitati pentru promovarea turismului romanesc in Spania si a facilitat dezvoltarea investitiilor spaniole in Romania.

• PREMIU DE EXCELENTA PENTRU DEZVOLTAREA AFACERILOR ROMANESTI IN SPANIA

Nelu Barsan – om de afaceri. Antreprenor de succes in Alcalá de Henares, Spania. A sprijinit formarea echipei de fotbal F.C. Alba-Alcalá de Henares precum si infiintarea unei biserici romanesti in localitatea spaniola.

• PREMIU SPECIAL PENTRU SPRIJINUL ADUS INTEGRARII

Miguel Fonda Stefanescu – presedintele FEDROM. Presedintele fondator al FEDROM, prima federatie ce cuprinde asociatii de romani din Spania. A contribuit prin proiecte esentiale la integrarea romanilor in societatea spaniola. O persoana care cucereste prin modestia sa, seriozitatea si dorinta de a sprijini dezinteresat comunitatea romaneasca din Spania.

• PREMIU DE EXECELENTA PENTRU ACTIVITATEA ADMINISTRATIVA ADUSA IN SPRIJINUL ROMANILOR

Agustín Gonsáles Plasensia – director emigratie in cadrul Primariei Coslada. A fost implicat activ in integrarea sociala si culturala a comunitatii romanesti din Comunitatea Madridului. In martie 2010 a fost distins cu premiul „Amicus Romaniae”, decernat de catre Institutul Cultural Roman Madrid.

JUSTITIE

• PREMIU SPECIAL PENTRU PRIMUL AVOCAT ROMAN IN SPANIA

Gianina Ionela Palade – avocat. Primul avocat roman care a intrat in baroul avocatiilor din Madrid. A sprijinit constant membrii diasporei romanesti din Spania.

***

Gala Celebritatilor Romano – Spaniole s-a incheiat la stilatul restaurant madrilen „Acasa”, unde gazda, Ruxandra Ulici Focsa, a oferit invitatilor preparate romanesti iar cantecele populare interpretate de Mariana Birica si de alti cantareti romani talentati stabiliti in Spania au mangaiat inimile tuturor.

Amiaza în Spania

by Delia Almajan

Canada
Era la amiaza, si soarele, molesit de atâta vara, îsi raspândea lenes caldura latenta în toamna lui Septembrie. Autobuzul sosise de câteva minute în gara si priveam peronul asteptând sa-mi întâmpin verisorul. Minutele, însa, treceau si el întârzia, probabil prins în traficul infernal de pe autostrada. Asteptarea mea, prelungita în pasi lungi pe asfaltul strain de Spania, mi-a mângâiat însa urechile cu graiul de acasa. Mi-am dat seama ca limba româna, si numai ea, se despletea în nuante pline de armonie în auzul atât de însetat de vorbirea copilariei mele. Eram departe de vatra unde m-au leganat basmele lui Ion Creanga si melancolia iubirilor lui Eminescu. ?i totusi, aceleasi cuvinte ce au împodobit buzele iubitilor mei scriitori colorau acum atmosfera statuta din peronul acesta al Spaniei… Într-un sens ciudat si totusi deosebit de familiar celor în care mai fierbe înca patria, ma simteam acasa. Eram straini unii fata de altii, eu si românii ce îsi purtau cu usurinta pecetea dezradacinarii, si totusi ne lega ceva cu lanturi imperceptibile dar tari. Limba, sau acest „sirag de pietre rare”, ne încununa acum întâlnirile si simteam ca devenisem parte din acest tablou grandios a tot ce defineste ideea de român. Îi ascultam în umbra pe acesti frati de zicala, retinuta în a-mi dezvalui identitatea de românca. Ce vor crede, oare, daca m-as alatura oceanului lor de cuvinte? As fi, poate, ca un val spart pe un mal strain? Vor râde, poate, de îndrazneala mea, sau ma vor primi în cascada lor de românisme, de gesturi si deprinderi nascute la radacinile Carpatilor? I-am ascultat mult timp, si inima îmi batea cu mai multa tarie. Era ca o reîntrupare a graiului într-un loc ramas gol de multa vreme. Erau discutii banale, relatari ale unor lucruri de rutina, bucurii de reîntâlnire, asteptari de îndragostiti… N-aveau importanta, pentru mine, banalitatile lor erau ca aurul – aurul reîntâlnirii cu patria… Fusesem prevenita sa nu intru în discutie cu fratii mei de limba – i-as deranja din radacinile lor deosebit de slabe, în transplantarea lor pe pamântul lui Cervantes. În Canada ar fi normal sa intri în vorba cu cei care îti vorbesc limba si deseori ai sansa sa-ti zidesti o relatie trainica. Sa fie, oare, mai acuta durerea dezradacinarii pe pamântul Nord-Americii? Într-un târziu, a aparut verisorul meu, cu portbagajul plin de scuze. „Traficul!”, mi-a gesticulat mâna lui cu nerabdarea tipica de român sau balcanic. „Nu te îngrijora”, i-am raspuns cu un zâmbet jumatate românesc, „eu sunt deja acasa”. Îmi dadusem seama, în meditatiile asteptarii mele, ca saptesprezece ani de strainatate nu au fost destul de lungi ca sa stearga nelinistile lui Eminescu din mine. Aici, pe peronul spaniol, cufundata ca în trecut, în haos sau zgomotul de fond al conversatiilor românesti, românca din mine s-a eliberat. Era ca o iesire a celei din mine spre o identitate de multa vreme suprimata.

DESPRE EMIGRANTI SI ALTI ROMÂNI

by Alexandru PETRESCU
Madrid
martie 2010

Poporul român a ramas si astazi fidel Cazaniei si Pravilelor de acum 300 de ani si, parca nu are curajul sa înfrunte provocarile modernismului. Cei care au lasat totul în urma, copii, sotii, parinti si prieteni doar pentru a le fi mai bine au ajuns sa-si piarda identitatea în schimbul laptelui si mierii visate. Foarte multi dintre ei au într-adevar, situatii de invidiat, familiile lor s-au integrat perfect în marele „sin fin” al societatii adoptive si totusi, fiecare viseaza la brânza cu mamaliga, iar în perioda alegerilor, chiar si pe pamânt strain, la un mic, o bere si niste manele lautaresti. Cu toate acestea, românii continua sa fie tristi, sa viseze la emigrare, ca apoi sa viseze la întoarcerea acasa.

Mergând prin satele românesti, unsprezece luni din an vezi tristetea la portile caselor. Este usor sa identifici în ce tara au emigrat copiii celor de pe marginea drumului, dupa drapelul atârnat la streasina casei, unde acum un sfert de veac se întindeau suncile si jamboanele de porc afumate. Privind panorama postdecembrista trebuie sa învatam macar acum si sa acceptam ca suntem nu numai o generatie de sacrificiu, ci si una pierduta. Nimeni din politicienii români nu vrea o întoarcere acasa a românilor. Ar însemna pentru România înca doua milioane de someri si tot atâtea probleme. Ar trebui ca românul sa învete sa fie el însusi, sa-si ridice fruntea si sa-si vânda cât mai scump pielea.

De ce românul a emigrat este probabil problema tabu al guvernarilor anterioare. Emigararea în masa a românilor a adus o usurare sociala a statului român pe deoparte iar pe alta scutirea de proiecte viabile, un plan de pensii si întarâtarea capitalismului salbatic contra clasei muncitoare haituite. Iata-ne într-o U.E. generoasa care ne-a primit cum a putut clasa muncitoreasca ce dorea sa ajunga în Paradis (parafrazând unul din filmele lui Antonioni parca) sau niste versuri scrise pe un servetel într-o cofetarie iliesciana: „Sir dupa sir, trecând din vis în vis,/ Saracimea româna se duce-n paradis,/ Ca heruvimii, dupa cum se stie,/ Habar nu au de spaclu, ruleta sau mistrie!”.

Marea maree a românimii ce a invadat occidentul nu a venit pregatita sa fie ca Manole de la Curtea de Arges ci se prezentau pe santierele spaniole cu tupeu raspunzând patronilor ca stiu sa faca „orice”. Românii nu stiau ca acesta meserie nu exista. Si cum nu stiau cum se zice la mistrie pe limba telenovelei îngânau precum Gulita a lu’ Coana Chirita „mistria…tion, zugrava…vision”… Încet, dar sigur noua clasa a miticilor români s-a înrolat în „colhozurile” spaniole ca mâna de munca ieftina si nepragatita. Si spaniolii s-au lasat pacaliti, sau poate chiar i-am pacalit. Ingineri, fosti militieni, tinichigii auto, brutari, ciobani, lucratori pe la caile feratea… s-au transformat în oameni de nadejde ai monarhiei caramizilor spaniole, asa cum fusesera programati de catre sloganurile cincinalurilor noastre trecute.

Spania a însemnat pentru multi dupa anul 2000 refugiul într-o democratie autentica si nu originala. Spania a însemnat o scoala de viata transformând gloata noastra si educând-o în a fi mai toleranta. I-a învatat sa poarte castile de protectie pe teasta si sa se spele pe mâini când patronul îi ducea la restaurant… Sa fumeze si un puro (tigara de foi) ca un mic burghez! Spania, Spania…! Muncitorii români s-au transformat într-un test al viitoarei democratii românesti care va domesticii sigur apucaturile animalice ale capitalistior feroci ramasi în tara cu biciul într-o mâna si diplomatul în alta. Clasa muncitoare romana a învatat aici sa se respecte pentru ca a fost respectata. Stie care-i sunt obligatiile si drepturile. Poate de aceea românii supti acum de seva puterilor si aruncati la groapa gunoiului istoric de catre o economie spaniola care a ajuns la tarm vor dori sa vina în tara. Dar nu vor mai mânca din surfertasele din aluminiu si dormi în baracile de placaj ca cele din reclamele despre „consumul de coniac ce uneste”.

Si cum patronii de pe malurile Dâmbovitei, Dâmbului, Ariesului si alte ape nu vor putea sa se adapteze cerintelor noii clase muncitoare, vor fracasa, producându-se convulsii sociale în viitori ani. România nu întinde o mâna de ajutor somerilor români din Iberia de dragul concetatenilor, ci smechereste, stiind ca vor veni bine pregatiti de acolo… Desigur vor fii mai buni de folosit decât indienii si pachistanezii ce vor zgâria la portile europenelor din est. Asa vom parea umani, salvând înecatii cu fire de paie.

Normal statul român ar trebui sa creeze un organism oficial care sa se ocupe în mod expres doar de problemele emigrantilor români atât a celor care se reîntorc cât si a celor care vor ramâne în exteriorul tarii. Sa fie subordonat Ministerului Muncii si Securitatii Sociale si sa fie corelat cu toatele instantele locale. În aceasta noua forma se pretinde în a ajuta emigrantii într-un proces de integrare în societatea de origine. Ar trebui creat un statut special pe o perioada de pâna la doi ani a celor care se reîntorc în tara lor de origine, prin care sa fie protejati în mod expres de un pachet de legi si un împrumut bancar cu interese financiare zero sau minime. Un salariu sau ajutor de somaj pâna la integrarea efectiva în munca, o renta activa de integrare în societate…

În cazul românilor reîntorsi ar trebui sa primeasca din partea statului plata cumulata pentru perioada de somaj care corespunde zilelor muncite legal în statul în care a prestat munca. În cazul celor care se reîntorc din tari din afara UE taxele vamale ale obiectelor cumulate si aduse sa fie zero. Sprijinirea creari de mici afaceri si noi activitati ce genereaza noi locuri de munca, reducerea intereselor si a creditelor, asistenta tehnica si formare profesionala a celor care se transforma în mici patroni.

Omologarea si validarea tuturor titlurilor si studiilor din sistemele educative obtinute în tarile din care provin în timpul emigrarii. Crearea de burse speciale gratuite chiar pentru copii celor reîntorsi în tara. Românii stiu ca nimic din toate astea nu-i va astepta acasa si de aceea tot spera în miracolul ca Madridului sa-i fie atribuita organizarea Jocurilor Olimpice din 2016 si vreo noua expozitie ca cea de la Zaragoza… Vor fi suficiente câteva petice pentru cârpirea pantalonilor înca o decada si întoarcerea în tara trimfal. Vor veni acasa chiar daca au fost cândva provinciali, aproape de mega-capitala Bucuresti într-o vila construita de spanioli sau italieni, cu un stil si o imagine substantial îmbunatatita, traind dintr-o pensie adevarata (si nu neaparat privata) a statului european unde si-au rupt cocoasa muncind.

Diferenta între cele doua milioane de spaniolii emigranti care s-au întors pâna la sfârsitul secolului trecut si românii ce vor marca viitorul deceniu va fi uriasa. „Los indianos” acei spanioli ce dupa ani si ani se reîntorceau în satele din care saraci fugisera de foame si franchism reveneau oferind, construind parca datori colectivitatii lasate la vatra, bilblioteci, biserici, scoli, spitale, case sociale pentru persoanele de vârsta a treia si chiar cartiere. Românul de moment construieste o casa cu înca doua -trei camere mai mare decât vecinul de peste drum care lucreaza în o alta tara ca el! Îsi cumpara o masina mai tare cu câteva mii de euro! Si astea se datoreaza cu siguranta reticentei de a fii învatat si crescut într-o societate unilateral (sub)dezvoltata care ne-a vaccinat cu ura. Românii din tara în loc sa fie stimulati de cei care vor (ar) veni cu o prosperitate economica, si sa-i ajunga în bunastare, îi vor trage în jos dorind ca vecinul sa pateasca ceva si sa fie la fel de sarac ca el… O iluzorie lume ancestrala, România profunda.

Pictorul Romeo Niram a fost decorat de Garda Reales Tercios din Spania

Comunicat de Presa – Defeses Fine Arts Madrid

În data de 17 octombrie, reprezentantii garzii Reales Tercios au organizat cea de a IX-a Editie a „Reuniunii Oficiale Regele Juan Carlos I”. La evenimentul care se desfasoara anual într-un cadru solemn, au participat membrii institutiei din toate zonele Spaniei.
Artistul Romeo Niram a fost prezent la eveniment în calitate de invitat de onoare. În cadrul festivitatii, artistul a fost decorat de generalul Manuel Fuentes Cabrera, presedintele garzii Reales Tercios.
„Romeo Niram a primit decoratie pentru merite deosebite. Am dorit sa îi acordam artistului aceasta distinctie pentru tabloul realizat pentru Printii de Asturias si pentru sprijinul altruist pe care ni l-a oferit”, a declarat generalul Manuel Fuentes Cabrera.
Romeo Niram este singurul strain din garda Reales Tercios si unicul membru care a fost decorat la numai sase luni dupa ce a fost admis în institutie.
La eveniment, a fost prezent Capitanul General Onorific al garzii Reales Tercios, Leandro Alfonso Luis de Bourbon Ruiz, unchiul regelui Juan Carlos I al Spaniei. Capitanul general l-a felicitat personal pe artistul român pentru tabloul realizat si pentru întreaga sa cariera. „Am aflat despre activitatea lui Romeo Niram si mi-a facut placere sa îl întâlnesc. Este primul român pe care l-am cunoscut”, a declarat Leandro Alfonso Luis de Bourbon Ruiz.
La sfârsitul saptamânii trecute, printii de Asturias au trimis o scrisoare garzii Reales Tercios, în care i-au transmis artistului Romeo Niram multumiri pentru tabloul oferit si si-au manifestat dorinta de a-l întâlni, în cadrul unei reuniuni private. La aceasta reuniune, vor participa generalul Manuel Fuentes Cabrera si locotenent-colonelul Miguel Angel Galán Segovia. La sfârsitul ceremoniei de decernare a premiilor si decoratiilor, presedintele garzii Reales Tercios a citit publicului scrisoarea trimisa de printi artistului.
„Este o onoare pentru garda Reales Tercios faptul ca printii ne-au anuntat oficial despre primirea tabloului realizat de Romeo Niram si au multumit si în scris pictorului. Peste 15 artisti din institutia noastra, pictori si sculptori, au dorit de-a lungul anilor sa ofere mostenitorilor tronului opere de arta, dar din nefericire, Casa Regala i-a refuzat”, a declarat locotenent-colonelul Miguel Angel Galán Segovia. Acesta este de parere ca tabloul lui Romeo Niram a fost acceptat deoarece artistul a facut o conexiune originala între operele lui Leonardo da Vinci, Dali si Brâncusi. „Operele din colectia regala pot fi admirate de vizitatori. Se gasesc opere de El Greco, Rubens, Caravaggio, Velázquez, Goya si foarte putine de arta contemporana. Este o mare responsabilitate primirea unei opere noi într-o colectie ce va reprezenta Casa Regala si peste generatii.”

Video: Romeo Niram in Garda Regala:

Video: Romeo Niram in atelier si Portretul Printilor de Asturias

Mai multe fotografii de rezolutie mare:
http://revistaniramart.wordpress.com/2009/10/19/pictorul-romeo-niram-a-fost-decorat-de-garda-reales-tercios-din-spania/