Zeci de elevi, arşi de vii şi măcelăriţi în Nigeria de islamişti radicalizaţi

646x404by Diana Rusu

Militanţi islamici au incendiat un internat din nordul Nigeriei, unde se aflau încuiaţi câteva zeci de elevi creştini. Cei care au încercat să scape sărind pe geam au fost împuşcaţi sau măcelăriţi cu macetele. Cel puţin 58 de elevi au fost ucişi, iar cei mai mulţi au murit arşi de vii.

Unul dintre profesori, Adamu Garba, a declarat că elevii „au fost măcelăriţi cu macetele ca nişte oi“.

Soldaţii dintr-un punct de control de lângă şcoală au fost retraşi în mod misterios, cu câteva ore înainte ca militanţii să atace şcoala şi internatul Continue reading “Zeci de elevi, arşi de vii şi măcelăriţi în Nigeria de islamişti radicalizaţi”

Oamenii de ştiință se roagă? – Răspunsul lui Albert Einstein

Albert Einstein”Oamenii de ştiinţă spun rugăciuni?”

Este întrebarea care nu îi mai dădea pace unei eleve de clasa a şasea, de la şcoala duminicală The Riverside Church. Şi cine ar fi fost mai indicat să răspundă decât unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de ştiinţă, Albert Einstein?

Tânăra Phyllis i-a scris marelui fizician o scrisoare în care îşi exprima, politicos, curiozitatea şi a fost, probabil, surprinsă să primească un răspuns la fel de politicos, notează huffingtonpost.com.

Corespondenţa a fost publicată în cartea “Dragă profesore Einstein: Scrisorile lui Albert Einstein către şi de la copii“, publicată de Alice Calaprice. Continue reading “Oamenii de ştiință se roagă? – Răspunsul lui Albert Einstein”

Lectii de religie cu aberatii care socheaza elevii

manualele-de-religie-din-romania-ofera-lectii-socante-18471482Ce se întâmpla când nu cunosti litera si spiritul Bibliei?

Unele manuale de religie după care se învaţă în şcolile de România conţin idei de-a dreptul scandaloase.

Mai multe asociaţii atrag atenţia că orele de religie induc principii greşite elevilor, iar copiii ajung traumatizaţi de ideea că dacă păcătuiesc ajung în iad. Unul dintre exemple este că acei copii care mint vor fi călcaţi de maşină.

Spre exemplu, într-un manual de religie pentru clasa I se prezintă exemplul unui băieţel păcătos, care din cauză că a minţit este pedepsit de Dumnezeu şi este lovit de o maşină. Mai mult decât atât, în manualul de religie este prezentă o fotografie în care se arată clar cum băiatul ajunge pe capota autoturismului. Continue reading “Lectii de religie cu aberatii care socheaza elevii”

AMPRENTE ÎNCRUSTATE ÎN CĂRĂMIDĂ ROŞIE

Octavian LUPU - AMPRENTE INCRUSTATE IN CARAMIDA ROSIE1Merg grăbit spre locul de muncă. Fără să privesc în dreapta sau stânga, mă strecor printre ceilalţi călători mereu cu atenţia încordată către ceasul pe care îl port pe mâna mea cea stângă. Nu pot să îmi permit luxul de a întârzia la locul de muncă şi de aceea încerc să recuperez minutele preţioase pe care le-am pierdut în aşteptarea unei garnituri de metrou mereu amânate din raţiuni necunoscute.

Dar mintea nu pare să se poată fixa pe subiectul impus al ajungerii la timp la serviciu. Fără să vreau, gânduri din trecut şi proiecţii din viitor se revarsă asupra mea, chiar dacă nu le acord atenţie. Chiar în această clipă trec pe lângă mai mulţi muncitori care repară drumul. Un miros dens de motorină îmi atrage atenţia. Continue reading “AMPRENTE ÎNCRUSTATE ÎN CĂRĂMIDĂ ROŞIE”

Mașina de dializă

ScoalaNea Iani este portar. Portarul scolii mele generale. Să tot fi având 400 de pâini, salariu. Intr-o vreme, nici nu mai pleca de la școală. Avea la subsol, sub scara comandamentului de pioneri, de odinioară, o cămăruță, cu un pat de fier.

Om bun. In putere. Cărunt, oleacă. Săritor. Priceput la toate. Ajutat de toate, pe nimica toată.

Și cum vă descurcați, nea Iani, cu viața? Cu banii? Din 400 de pâini? Continue reading “Mașina de dializă”

“Romania Liberă” si noua ideologie sexuală

Luna de miereALIANTA FAMILIILOR DIN ROMÂNIA      
.
31 ianuarie 2013
 

ROMÂNIA LIBERĂ” SI NOUA IDEOLOGIE SEXUALĂ
.
Cu doua saptamâni in urma un cititor ne-a atentionat asupra unui articol publicat pe 17 ianuarie in Ziarul “România Libera” cu un titlu ireverentios si agresiv: “Atractia periculoasa a Papei.”
.
Cititorul ne indemnase sa facem un protest pe lânga “România Libera”. Nu am facut-o, socotind ca o astfel de actiune pe linga un ziar secular ar fi o irosire de timp. Dar nota cititorului ne-a dat de gândit si ne-a motivat sa alegem subiectul de astazi. Ii multumim.
.
“România Libera” si in general mass media din Romania promoveaza noua ideologie sexuala. O ideologie in intregime straina civilizatiei si traditiei romane ori crestine. Una imprumutata din afara civilizatiei romane, conceputa in universitatile radicale si decadente ale Europei si Americii, si promovata in documentele oficiale ale Uniunii Europene, Consiliului Europei si Organizatiei Natiunilor Unite. Odata transformate in ideologie, noile concepte sunt afirmate prin voturile forurilor europene si internationale, inclusiv al majoritarii europarlamentarilor romani. Materialul publicat in Romania Libera desemneaza punctele cardinale ale noii ideologii sexuale occidentale. Spunem “occidentale” pentru ca aceasta “ideologie” inca nu s-a extins la nivel global, cu toate ca spre asta se tinde.
.

 Despre ce e vorba? Articolul cu pricina e scris de un american, Ian Buruma, profesor la Bard College in New York City. Motto-ul lui Bard College este “a place to think” (“un loc pentru gandit”). Redam mai jos in intregime textul articolului tradus in romaneste. Este aparent ca Romania Libera a tradus articolul in romaneste si l-a publicat. Cam asa e cu mass media Romaniei: multa copiere dar putina originalitate. E mai usor sa copiezi si mai greu sa gandesti. Titlul original al articolului, insa, e mult mai ireverentios decit a fost tradus in romaneste: “The Pope’s Dangerous Sex Appeal”. (“Atractia sexuala periculoasa a Papei”) Il aflati in linkul acesta: http://www.project-syndicate.org/commentary/pope-benedict-xvi-s-misguided-view-of-sexual-dangers-by-ian-buruma L-am depistat si noi cu saptmâni in urma dar atunci nu am indraznit sa-l facem public in Romania tocmai din cauza tonului lui tendentios. Va sugeram insa sa-l cititi si in original si mai ales comentariile vitriolice la adresa autorului. Continue reading ““Romania Liberă” si noua ideologie sexuală”

DOAMNA CONSTIINTA!

de Rodica Botan

Aseara citisem ceva si as fi vrut sa traduc…numai daca m-as fi putut dezlipi de canapea. Dar un duh de neputinta m-a tinut legata de pernele moi si confortabile; asa ca n-am tradus nimic. Asta nu inseamna ca n-am sa va spun povestioara care am citit-o…mai ales ca este una adevarata.

Nu ma intrebati numele scriitorului ca nici asta nu-mi amintesc. Aseara am avut o lene generala Continue reading “DOAMNA CONSTIINTA!”

Cerul ca o mare, si norii ca niste insule

TOVARASEI INVATATOARE DINICA SANDA

Înalta, cu ten masliniu, ochi negri, ochelari cu rama subtire, par negru cu spice albe, strâns la spate, barbia autoritara, obrajii plini, buzele carnoase – tovarasa învatatoare Dinica Sanda se pierduse de tot. Nu mai ramasese din dânsa nicio farâma scrisa în memoria elevilor clasei a IV-a C, a Scolii generale numarul 5, care poarta astazi numele celui care si-a investit averea pâna la ultima ei caramida: boierul Petrache Triscu.

Nu îmi aduc aminte mai nimic despre tovarasa învatatoare; doar faptul ca într-o buna zi ne-a spus ca la cercul de matematica, pe care îl conducea, vom avea oaspeti de onoare: viitori absolventi ai Facultatii de Matematica din oras. De aceea, sa fim atenti, si sa nu o facem, si sa ne facem si pe noi, mai ales, de râs. Aveam cu totii emotii. Noi, fruntasii la matematica ai clasei a IV-a C, si nu numai la matematica: Liviu, Marina, Liliana, si altii, ale caror nume, si rezultate de frunte, mi s-au sters din minte. Si iata ca intram în clasa, ne asezam în banci, si iata ca tovarasa intra si dânsa, si pofteste studentii sa intre, si studentii erau doar studente, si iata ca tovarasa învatatoare ne zâmbeste, ne spune sa ne gândim bine la problemele pe care ni le va spune, înainte de a raspunde, si începe cu prima:

Doi elevi au fiecare, câte un borcan cu pesti. Daca se ia un peste din borcanul unuia, si se pune într-al celuilalt, unul din ei are în borcan cu doi pesti mai mult decat celalalt. Câti pesti se aflau înainte de mutare, în borcanul fiecarui elev?

În spatele clasei, unde se asezasera, tovarasele studente, viitoare profesoare, vor fi scris, probabil:

Fie X numarul de pesti din borcanul primului elev.

Fie Y numarul de pesti din borcanul celui de-al doilea elev.

Atunci:

X + 1 = numarul de pesti în borcanul elevului care a primit un peste.

Y – 1 = numarul de pesti în borcanul elevului din care s-a luat un peste.

Cum diferenta dintre numerele de pesti din cele doua borcane, dupa mutare, este 2, atunci:

X + 1 – ( Y – 1 ) = 2.

Adica:

X – Y + 2 = 2.

Adica:

X=Y.

Asadar, cei doi elevi aveau initial în borcane acelasi numar de pesti.

Asa vor fi scris tovarasele studente.

Dar noi, elevi în clasa a IV-a, nu stiam algebra!

Ne-am tot gândit, si am ridicat pe rând degetele:

         Unul are 6, altul 4!

         Unul are 7, altul 5!

         Unul are 8, altul 6!

Pai, sa facem proba! A zâmbit tovarasa învatatoare.

Si proba ne arata la toti ca, în cazul tuturor raspunsurilor noastre, dupa mutarea câte unui peste, cei doi elevi ar fi avut în borcane nu doua numere de pesti a caror diferenta ar fi fost de 2 pesti, ci un numar egal de pesti. Adica, proba ducea la un rezultat gresit.

         Tovarasele studente din spate, au vreo idée? A întrebat tovarasa învatatoare.

Spre mirarea noastra, tovarasele au zâmbit stingherit, si au plecat capetele. Nu stiau nici dânsele raspunsul corect.

– Tovarasa, tovarasa, stati putin…

Am strigat noi, Liviu, Marina, Liliana, si altii, de care nu îmi amintesc.

         4 cu 4!

         5 cu 5 !

         6 cu 6 !

        

         Tovarasa învatatoare, proba este verificata pentru toate aceste numere!

         Tovarasa, tovarasa!

         Spune, poftim!

         Cei doi elevi au avut initial în borcane un numar egal de pesti!

         FOARTE BINE! ASA ESTE! A zâmbit tovarasa învatatoare.

Nu va mai spun ce încântare a fost pe mine, pentru ca în fata tovarasei si în fata atâtor studente la matematica, am dat raspunsul corect.

Tovarasa învatatatoare Dinica Sanda era un vorbitor de limba româna mestesugit: curgator, fluent, avea dictie, avea intonatie, nuante, caldura, asprime, tact, diplomatie, rabdare, sensibilitate, emotie, bucurie, daruire, cumpanire.

Pentru sustinerea lectiilor, avea urmatoarele materiale didactice auxiliare de mare pret: vocea, privirea, zâmbetul (pentru încurajare) , sprâncenele (pentru mustrare), mâinile, batul aratator, creta si tabla.

La sfârsitul clasei a IV, tovarasa învatatoare a fost regizor, scenograf, costumier, sufleur, si sufletul unui spectacol, având ca personaje albinele si trântorii. Fruntasii, si codasii unei clase. Albinele intra în trântori, si îi dau pe brazda. Pentru ca scoala nu are menirea sa formeze genii pustii, si tineri care putrezesc de vii. Ci formeaza un stup de albine. În care – pentru a culege mierea vietii – este nevoie de fiecare. Spectacolul, prezentat la serbarea de sfârsit de an, a fost un succes. Toti profesorii se mirau: au jucat atât de bine, atât de firesc, fara emotii, fara trac! Nu i-am vazut niciodata asa! Si asta pentru ca piesa, si felul în care tovarasa învatatoare ne-o intona, ne mersese la inima tuturor.

Am auzit acum ceva timp ca tovarasa învatatoare Dinica Sanda ar fi murit. Nu stiu când. Nu stiu de ce. Nu stiu de la cine. Nu stiu daca e adevarat. Poate a fost un simplu zvon.

As fi vrut sa îi spun tovarasei învatatoare ca am uitat aproape tot. Din copilarie. Din tinerete. Din studentie. Dar azi, mi-am adus aminte de dânsa. Si sunt fericit. Ca un preot batrân a avut dreptate. Cu trecerea timpului, ne vom aduce aminte tot. Si mai ales, ne vom aminti de cei care ne-au dat totul. Au facut, cât de cât, tot. Ca sa fim si noi, mai departe, câte un exemplu de mentor de limba româna, de matematica, de teatru, de agerimea mintii, de caldura, de disciplina, de simplitate, de maternitate, de dascal, de inteligenta, de calm. Stiti, pe vremea tovarasei învatatoare, nici nu am auzit de iubire : se traia prin exemplele enumerate, doar, si iubirea era atât de discreta, încât ramânea, cuminte, acasa. În intimitate.

La parterul locuintei tovarasei, în care nu mai sta demult, este o florarie. As vrea sa o fi deschis eu acolo, în semn de recunostinta.

Scriu aceste rânduri, si le expediez pe internet, cu o speranta:

Sa scrieti si Dumneavoastra, tovaraselor Domniilor Voastre, învatatoare.

Azi m-am gândit la tovarasa învatatoare Dinica Sanda. I-am cautat chiar si locuinta, pe Aleea Recunostintei. Asa cum mi-a aprins tovarasa, lumina dragostei pentru carte, sa îi aprind si eu, lumina, în casa, pentru prima oara. Dar nu i-am gasit adresa.

Cerul era ca o mare, si norii, ca niste insule…

1-3 octombrie 2011

Jianu Liviu-Florian

 

CE INVATA COPIII LA SCOALA? DAR LA BISERICA?

SEPTEMBRIE E O LUNA IN CARE PARINTII SUNT MULT OCUPATI!

Luni a inceput scoala si ne-am pregatit copiii din zor pentru scoala. Dupa traditie, pe baieti i-am dus la frizer si pe fete le-am aranjat frumos. Le-am cumparat haine noi, iar rechizitele, caietele si cartile inca miroase noi. Arata bine copiii nostri la inceputul acestui nou an de scoala! Milioanele de copii ai Romaniei, printre ei si ai nostri, incep iarasi sa-si umple mintea cu idei, invataturi, formule. Unele bune dar altele rele. Cit de des ne interesam ce exact invata copiii nostri la scoala? Dar la biserica? Cu ce isi umplu mintea? Anii trec si presupunem ca ce ei invata la scoala este ceea ce si noi am invatat cind eram de varsta lor. Din nefericire, majoritatea dintre noi nu suntem interesati in ce invata copiii nostri la scoala, presupunind ca tot ce primesc acolo e folositor sau ziditor. Nu tocmai.  

Un subiect caruia i se acorda un loc tot mai central in curicula elevilor europeni si in alte tari dezvoltate este educatia sexuala. Da, am scris despre acest subiect de multe ori, dar revenim din nou astazi pentru ca ocazia ne-o impune. Si pentru ca incepind cu noul an scolar educatia sexuala atinge culmi noi si radicale in Europa, si dincolo de ocean in America, unde rezultatele educatiei sexuale seculare parcurse de mai multi ani tocmai au fost publicate. In Europa e vorba despre Franta iar in America despre statul Massachusetts. Educatia sexuala se pretinde a fi un subiect educativ in ambele tari, dar nu este. Este un curs care nu doar informeaza, ci in primul rind promoveaza o ideologie sexuala, o cultura sexuala, una promulgata si promovata de state seculare si formatori educativi seculari. Rezultatele educatiei sexuale incep sa iasa la iveala si sunt identice peste tot – confuzie privind identitatea sexuala a tinerilor, abandonarea standardelor sexuale traditionale, si cresterea vertiginoasa a numarului tinerilor infectati cu boli transmisibile. 

CONFUZIE SEXUALA IN LICEELE FRANTEI

Incepind cu noul an scolar francez, un nou curs de sexualitate a fost introdus in curicula liceenilor francezi – unul despre identitatea sexuala. Materialul acesta a fost tradus si pregatit pentru editia de astazi de Leonard Farauanu, AFR Cluj. Ii multumim. Textul in engleza poate fi citit aici: tp://www.lifesitenews.com/news/confusing-teens-about-their-gender-the-radical-new-french-high-school-curri/ 

Franta – Inducerea în confuzie a adolescentilor cu privire la identitatea lor sexuala: o noua programa radicala franceza pentru liceu  

Începând cu urmatoarea luna septembrie noua programa scolara oficiala franceza va cere tuturor elevilor de clasa a XI-a care se pregatesc pentru bacalaureat – majoritatea adolescentilor francezi – sa studieze un numar de teme mult mai apropiate de ideologia genului si de educatia sexuala decât de studiul naturii. Doua titluri mari, „Feminin-Masculin” si „Preluarea controlului vietii voastre sexuale, împreuna si în mod responsabil” acopera aproximativ o treime din programa anuala pentru studentii profilelor non-stiintifice. Ele sunt, de asemenea, incluse într-un program mai larg pentru candidatii profilelor stiintifice. Programul promoveaza cu nerusinare contraceptia, justifica avortul si apara activitatea homosexuala. 

Acesta minimizeaza, de asemenea, diferentele dintre barbati si femei: „Diferentele anatomice si fiziologice, cauzate de influenta hormonilor sexuali, dintre creierul masculin si feminin nu sunt mai importante decât diferentele dintre indivizii de acelasi sex”, este unul dintre „conceptele” pe care elevii clasei a XI-a il invata si il pregatesc pentru cind vor sustine examinarile publice. Spiritul programei este reflectat în mod abundent în manuale noi care vor fi finantate de bani publici si vor fi distribuite elevilor în toate scolile publice, dar si în scolile private finantate public – majoritatea catolice – la începutul anului scolar.   

Antropologia devine irelevanta

O gama de carti editate de majoritatea editorilor de manuale a fost deja oferita directorilor de scoli din întreaga tara pentru ca ei sa poata alege, însa niciuna [din carti] nu este acceptabila din punct de vedere moral: ele variaza de la scandalos la extrem de scandalos. Directorii de scoli, îngroziti, descopera cum editorii au dezvoltat fara ezitare subiectul ideologiei genului  în capitole întregi, sub titluri precum „A deveni barbat sau femeie”. Mesajul este clar: „identitatea sexuala” este sexul atribuit în mod social – cu toate „stereotipurile” sale – nu la nastere în conformitate cu „sexul biologic”. Cultura si educatia sunt aratate ca jucând un rol major în aceasta „atribuire sexuala”. „Orientarea sexuala” este altceva: este strict intima si raportata la „sfera privata”. Este prezentata ca o chestiune care depinde de alegerea libera. Cele mai multe manuale ilustreaza aceste notiuni cu fotografii cu adolescenti androgini si parade Gay Pride. 

Ideea pare sa fie aceea de a induce confuzie in tineri cu privire la identitatea lor de baieti si fete. Textele si pozele din toate manualele insista pe similaritatea dintre fetusul mascul si femela înainte de „diferentierea sexuala”. Ele pun de asemenea un accent puternic pe rarele aberatii cromozomiale care produc indivizi nedeterminati – hermafroditi – sau barbati cu cromozomi XX si femei cu cromozomi XY. În ceea ce priveste latura „culturala”, sunt date exemple ale societatilor traditionale care au inventat un al „treilea gen”, ca de exemplu „fa’afafine”-ele polineziene care sunt nascute masculi însa sunt crescute ca si femele si care pot trai cu o femeie sau cu un barbat fara a fi niciodata considerate homosexuale.  

Obiective 

Scopul programei este cât se poate de clar. Este în mare parte subliniat de referiri frecvente la legile împotriva crimei de urâ („hate crime”) si la organizatiile publice care lupta împotriva discriminarii si a „homofobiei”. În ceea ce priveste latura „sexualizata”, programa si manualele sale au un alt scop inacceptabil: sa arate cum fiintele umane au „pus stapânire” pe sexualitate si cum ar trebui s-o stapâneasca, fie prin evitarea nasterii unei noi fiinte umane când se face sex în mod placut, fie prin depasirea infertilitatii cu ajutorul tehnicilor artificiale. 

Se va pretinde ca studentii sa explice faptul ca actul procreativ a evoluat de la un instinct determinat de hormoni asa cum se poate întâlni la sobolani sau la oi spre o activitate recreationala si culturala asa cum s-a observat la primate. S-a aratat ca maimutele Bonobo (sau cimpanzeii pigmei, asa cum erau numiti mai înainte), în momentul împerecherii, actioneaza în mare masura precum oamenii: ele au relatii pentru a se distra si pentru a crea legaturi, iar actele homosexuale sunt frecvente – se poate citi in manuale. Sexualitatea umana este descrisa ca si o varianta a acestei teme: putin mai complexa, posibil inhibata, însa nu mai mult decât un comportament animal.  

Reactia Bisericii 

Capitole despre prezervative („singura” cale de a evita infectiile sexuale), pilule contraceptive „100%” eficiente, pilule de a doua zi disponibile gratuit si toate felurile de avorturi completeaza imaginea. Se spune în mod fals ca sarcina începe odata cu implantarea embrionului în peretele uterului. Traumele post-avort si efectele secundare grave ale contraceptivelor „zilnice” hormonale nici nu sunt mentionate macar. Fertilizarea în eprubeta, înghetarea embrionilor si donatia de ovule sunt facute sa apara ca fiind complet normale – unul din manuale face efortul sa arate ca numai Biserica Catolica obiecteaza fata de toate metodele de procreatie artificiala. Toate celelalte feluri de judecata morala sunt complet absente. 

Câtiva directori de scoli catolice spera acum la o reactie extensiva si puternica din partea Bisericii. Experienta arata, totusi, ca scolile private finantate public tind sa pastreze tacerea în aceasta privinta. ?colile catolice independente, care sunt finantate în mod exclusiv de parinti, se confrunta cu o alta problema: desi ele nu sunt obligate sa urmeze programa publica, acestea pregatesc elevii lor de liceu pentru bacalaureat, care deschide drumul spre universitati si studii superioare. Pentru acesti elevi, care au un examen la stiinte la sfârsitul clasei a XI-a, dificultatea va consta în a nu-i expune alegerii între a fi nesinceri cu propria lor constiinta sau a primi note proaste si a fi testati ideologic de catre examinatori.  

Noua programa a fost dezvoltata si implementata în mod gradat începând cu ianuarie 2009, când Xavier Darcos, ministrul educatiei la acea vreme – sub presedintia lui Nicolas Sarkozy, a facut publica „reforma” liceului francez.  

IN MASSACHUSETTS

Micutul stat Massachusetts din nordestul SUA, impreuna cu California, este unul din statele cele mai imorale al Americii. Asta se datoreaza si faptului ca in Massachusetts se afla unele dintre cele mai prestigioase universitati si institutii de invatamint superior americane, toate insa dedicate promovarii de noi frontiere sociale radicale, printre ele Harvard University, Tufts University, Massachusetts Institute of Technology, etc. Doar Boston are peste 20 de colegii si universitati. In multe privinte, insa, Massachusetts intrece California la excesul de distrugere a valorilor. Daca Massachusetts a instituit casatoriile homosexuale in 2003, California a facut-o doar cu 5 ani mai tirziu. Si tot inaintea Californiei a luat-o Massachusetts si in privinta educatiei homosexuale in scolile publice din stat, fiind initiata in anii 90. In contrast, California urmeaza sa initieze astfel de cursuri obligatorii in scolile publice incepind cu 2015. Crestinii californieni insa au inceput un proiect de referend pentru stoparea acestei legi, asupra caruia vom reveni altadata. 

In Massachusetts,  incepind cu anii 90 elevii scolilor publice au fost indoctrinati in normalitatea homosexualitatii; a notiunii ca sexul uman nu se dobindeste la nastere (adica nu este un dat antropologic) ci e instituit de societate prin socializare (adica daca imbraci un baiat in rochita si ii dai papusi in loc de masinute cu care sa se joace inca inainte de a incepe sa vorbeasca si pina la adolescenta, va acapara trasaturi sexuale feminine); a notiunii ca sexul biologic se poate schimba; ca societatea constituita binar (adica bazata pe diferenta dintre sexe) e o anomalie in societatea postmoderna si ca trebuie inlocuita cu una construita unidimensional pe structuri unisex. Care au fost consecintele acestei educatii dupa scurgerea unei aproape intregi generatii de oameni? Toate negative. Dovada consta intr-un raport emis mai in vara asupra identitatii sexuale a tinerilor liceeni din Massachusetts.  

Un studiu finantat de statul Massachusetts si care a inclus 6.317 de adolescenti (elevi in clasele 9 la 12) din Boston, reflecta urmatoarele. Aproape 5% dintre ei se declara homosexuali sau bisexuali (adica cam 300). Un numar nespecificat declara ca nu isi cunosc identitatea sexuala (adica ca apartin sexului masculin sau feminin, ori ca sunt heterosexuali sau homosexuali). 25% dintre elevii care se declara homosexuali sau bisexuali sunt homeless (adica copii ai strazii), traiesc in haite, dorm pe sub poduri, si prin cladiri si depozite abandonate. Traiesc despartiti de parinti, si fie ca nu au parinti, fie ca parintii lor traiesc in relatii de concubinaj heterosexual sau homosexual, fie ca sunt divortati. In contrast, doar 3% dintre adolescentii care s-au declarat heterosexuali traiesc pe strazi (adica cam 190). http://www.allheadlinenews.com/articles/90054985?Almost%20a%20quarter%20of%20gay%20Massachusetts%20teens%20are%20homeless Studiul a fost facut si publicat de publicatia americana American Journal of Public Health. 

IN UNIUNEA EUROPEANA

In octombrie 2010 Organizatia Mondiala a Sanatatii si Centrul German Federal pentru Educatia in Sanatate au emis documentul alaturat, intitulat: “Standards for Sexuality Education in Europe, a framework for policy makers, educational and health authorities and specialists”  (“Standarde pentru o Educatie Sexula in Europa – un ghid pentru factorii decizionali, si autoritatile si specialistii in educatie si sanatate”) http://www.bzga-whocc.de/pdf.php?id=061a863a0fdf28218e4fe9e1b3f463b3 Documentul, lung de 68 de pagini, a fost compilat de 19 “experti” din 9 state europene occidentale. Nici un “expert” nu provine din Romania sau din tarile mai traditionale sau religioase a Uniunii Europene. Aceste “standarde,” ca de altfel si celelalte “standarde” emise fara voia noastra sau fara voia majoritatii covirsitoare a cetatenilor Uniunii Europene, vor deveni, mai devreme sau mai tiziu, fie ca ne plac sau nu, “normele” educative ale copiilor nostri din Romania. Standarde emise si impuse fara consultarea noastra ca parinti. Standarde concepute dupa sablonul gindirii seculare postmoderniste. Colegii din Republica Cehia tocmai ne informeaza ca grupuri pro-familie cehe au cautat sa intre in discutii cu ministerul educatiei din Cehia pentru implementarea unei programe de educatie sexuala bazata pe valorile familiei si cele crestine. Li s-a spus ca nu se poate intrucit Cehia trebuie sa adopte “standardele” enuntate in documentul unional de mai sus. 

Intre timp, in Moldova, Ministerul Educatiei cauta sa impinga educatia sexuala in scoli in aceasi directie, seculara si divortata de valorile crestine. http://www.parlamentultinerilor.md/asistenta-on-line/educaie-sexual-pentru-adolesceni Abstinenta nu este privita ca o valoare pozitiva, iar ideologia sexuala e impachetata sub lozinca cursurilor pentru sanatatea tinerilor.

http://logos.md/2011/07/14/ministerul-educatiei-va-lansa-un-curs-de-sanatate-pentru-tineri/ 

CE-I DE FACUT?

Noi, parintii din Romania nu suntem singurii preocupati de directia radicala in care doctrina pedagogica seculara ne indreapta copiii. Crestinii americani sunt si ei preocupati, dar nu stau cu miinile in sin. Se pregatesc. Pentru a coincide cu inceperea noului an scolar, organizatia americana Focus on the Family a intocmit si publicat recent un video clip de aproape 4 minute in care informeaza parintii cum sa combata propaganda homosexuala (“homosexual advocacy”) cu care copiii se confrunta la scoala. Vi-l recomandam: http://www.truetolerance.org/ Si tot recent Focus on the Family a lansat si clipul acesta, lung de 10 minute, in care explica parintilor indiciile vizibile ale sexualizarii copiilor in scoala: http://www.citizenlink.com/2011/08/30/sexualizing-our-schools/ 

CE INVATA COPIII LA BISERICA?

Multi dintre cititorii nostri sunt preoti, pastori, lideri de tineret, care ne scriu des. Din Romania, Spania, Italia, Suedia, Belgia, Austria, Franta, Anglia, Statele Unite, etc. Le multumim. Unii dintre ei ne descriu ingrijorarea fata de instrainarea tinerilor din comunitatile romane din afara tarii fata de valorile traditionale si crestine. Unii ne cer materiale, informatii, ori contacte cu organizatii sau grupuri specializate care i-ar putea ajuta in actiunile lor de promovare a moralitatii la tinara generatie romana. In ciuda unor astfel de eforturi, insa,  uneori se pare ca valorile crestine parca sunt mai putin practicate de tinerii care merg la biserica decit cei care nu merg. De aceea punem intrebarea astazi: oare ce invata tinerii la biserica? Nu o punem in sens tendentios ci pentru a confrunta o realitate care ne preocupa nu numai pe noi, romanii, ci si pe altii. 

Punem aceasta intrebare si cu multa ingrijorare la fel ca si parintii crestini din alte tari. Spre deosebire de Romania, insa, in alte tari se fac studii aprofundate privind pozitia tinerilor crestini fata de valorile crestine sau seculare. Un astfel de studiu a fost publicat in SUA luna trecuta. Citindu-l ne-am ingrijorat. In 2008 majoritatea tinerilor crestini americani (intre 18 si 30 de ani) au votat pentru Presedintele Omaba care inca din timpul campaniei electorale s-a pronuntat impotriva valorile crestine si in favoarea drepturilor homosexualilor. Expertii si statisticienii au conchis ca daca majoritatea dintre ei ar fi votat impotriva lui, Presedintelui Omaba nu ar fi ajuns la Casa Alba. In consecinta, milioane de parinti din intreaga lume se intreaba, oare ce invata copiii nostri la biserica? 

Pe tema aceasta a fost publicat in SUA luna trecuta studiul “Generations at Odds: The Millennial Generation and the Future of Gay and Lesbian Rights” (“Generatii in conflict – generatia mileniului nou si viitorul drepturilor homosexualilor si a lesbienelor.”) Are 28 de pagini si a fost intocmit si publicat de Public Religion Research Institute din Washington, DC. In engleza poate fi citit aici: http://publicreligion.org/research/2011/08/generations-at-odds/ sau aici: http://www.publicreligion.org/objects/uploads/71/PRRI_Report_on_Millennials_Religion__Gay_and_Lesbian_Issues_Survey.pdf (Va dam doua optiuni pentru ca unul dintre linkuri functioneaza doar intermitent) 

Studiul defineste generatia noului mileniu (pentru care sociologii americani folosesc termenul “millennial generation”) persoanele intre 18 si 29 de ani, iar generatia in virsta persoanele peste 65 de ani. El pune in contrast pozitiile fata de drepturile homosexualilor a generatiei tinere (efectiv a nepotilor) si a generatiei in virsta (adica a bunicilor). Rezultatele sunt ingrijoratoare. 62% din tinerii americani sunt de acord cu casatoriile homosexuale, 69% sunt de acord sa li se permita homosexualilor sa adopte copii, 71% sunt pentru uniuni civile, si 79% favorizeaza legi care sa protejeze homosexualii de discriminare la locul de munca. In contrast, doar o treime din generatia in varsta favorizeaza astfel de drepturi pentru homosexuali. Surprinzator, 41% dintre tinerii neoprotestanti americani favorizeaza casatoriile homosexuale, in contrast cu doar 12% la neoprotestantii in varsta. 

Frecventarea bisericii este si ea un factor care influenteaza pozitiile tinerilor privind drepturile homosexualilor. 47% dintre protestantii americani merg la biserica saptaminal si 41% dintre catolici. 67% din americanii care se declara crestini dar nu merg la biserica se pronunta pentru casatoriile homosexuale. Pe de alta parte, 60% din comunitatea de culoare a Americii si 75% din neoprotestantii americani se impotrivesc casatoriilor homosexuale. Exista o discrepanta de pozitii si intre sexe, 51% dintre femeile americane favorizind cazatoriile unisex in comparatie cu doar 41% dintre barbati. 

Aceleasi sondaje arata ca homosexualitatea devine tot mai acceptata chiar si in interiorul bisericii. De exemplu 56% dintre americani afirma ca e acceptabil pentru un preot sau pastor sa fie homosexual, 75% sa fie politist, 71% sa fie doctor, 70% sa fie judecator, 63% sa fie profesor de liceu, si 61% sa fie invatator de scoala elementara. 

Deasemenea, tot mai multe persoane care se autodefinesc ca fiind crestine afirma ca doctrina bisericii e prea conservatoare si discriminatorie la adresa homosexualitatii. 46% dintre catolicii americani si 37% dintre catolicii care merg in mod regular la biserica afirma acelasi lucru. In plus, 69% dintre tinerii americani afirma ca pozitia bisericii fata de homosexuali si homosexualitate ii instraineaza de biserica. 23% dintre americani cred ca pozitia bisericii fata de homosexualitate ii face pe tinerii homosexuali sa se sinucida. 61% dintre tinerii americani afirma ca homosexualilor trebuie sa li se acorde dreptul de a fi hirotonisiti in biserica sau pusi in diferite functii bisericesti. In contrast, doar 34% din generatia batrina favorizeaza asta. In timp ce 46% dintre tinerii crestini americani afirma ca relatiile sexuale intre persoane de acelasi sex sunt imorale, 69% din generatia in varsta gasesc homosexualitatea un mod de viata imoral. 

O treime dintre americani afirma ca nu intentioneaza sa voteze pentru candidati care sprijinesc casatoriile homosexuale sau avortul. 31% dintre ei afirma ca intentioneaza sa voteze impotriva lui Obama pentru ca sprijina instituirea casatoriilor homosexuale, si 16% ca intentioneaza sa voteze pentru el pentru ca favorizeaza casatoriile homosexuale. 

Studiul a fost intocmit pe baza  de interviuri cu 3000 de persoane de la 18 ani in sus si a fost efectuat intre 14 si 30 iulie 2011. 

AFR la ongFEST 2011

Desi timpul disponibil pentru pregatire a fost scurt, AFR a participat la ongFEST 2011. Aceasta a fost prima participare a AFR cu un stand propriu la ognFEST. Evenimentul s-a petrecut vineri si sambata (9-10 sep) si a fost un succes. Varietatea materialelor expuse a atras atentia vizitatorilor targului. Au fost prezentate pliante, carti si CD-uri, iar pe un laptop au rulat filme documentare. Vizitatorii standului au primit pliante, au consultat si achizitionat dintre cartile expuse si au solicitat carti de vizita ale AFR. ongFEST a fost un prilej de interactiune cu alte asociatii care impartasesc valori similare. Pe langa prietenii de la Pro Vita, OrthoGraffiti si Asociatia Familiilor Catolice, reprezentantii AFR au discutat cu asociatiile ALIAT (consiliere pentru dependentii de alcool si droguri), Consiliul Mediatorilor (proceduri de mediere pentru familiile aflate in pragul destramarii), Harmony (armonizarea vietii de familie cu viata profesionala) etc. O discutie interesanta si utila a fost cea cu doua reprezentante Accept care ne-au oferit sugestii privind imbunatatirea prezentarii standului AFR. Le multumim si pe aceasta cale organizatorilor evenimentului – Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile (FDSC) – pentru efortul depus si pentru facilitatile puse la dispozitie. Puteti vizualiza cateva imagini de la acest eveniment pe pagina noastra de Facebook (link) sau intrind pe linkul http://www.facebook.com/pages/Alianta-Familiilor-din-Romania/143708123902 

SEMNATI DECLARATIA DE LA TIMISOARA!

http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php  

Cu ajutorul d-tra am trecut de 7.200 de semnaturi, dar dupa cum stiti, tinta este de 7.500. Nu mai avem mult. Va rugam deci continuati sa semnati si sa dati mai departe Declaratia la cit mai multi sa o semneze. De ce sa nu ajumgem la 10.000? Stim ca se poate.    

Semnarea Declaratiei se face in doua etape. Bifati linkul si semnati Declaratia. http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php  Dupa aceea veti primi un mesaj care va va cere sa confirmati semnatura apasind pe un link de confirmare. Fara confirmarea semnaturii, numele si semnatura d-tra nu vor apare in lista semnatarilor. Linkul de confirmare a semnaturii apare in limba englaza cu urmatorul text: “Thanks for filling out our petition, you’re almost done! Please confirm your signature by clicking on the link below:” (Adica: “Multumim pentru ca ati completat formularul petitiei. Semnarea petitiei e aproape gata. Va rugam confirmati-va semnatura apasind pe linkul de mai jos.”)

Declaratia accepta doar o singura semnatura pe adresa electronica. Ca atare, sugeram ca in situatiile unde doua persoane folosesc aceasi adresa electronica, de exemplu sotul si sotia, semnatura sa fie data in numele ambilor soti, de exemplu “Ioan si Maria Ionescu.

Rugaminte: Va rugam semnati Declaratia cu numele intreg nu doar cu initiale. Va multumim.

Rugaminte: Va rugam postati si publicati acest apel peste tot. Va multumim.

VRETI SA AJUTATI COPIII SARACI?

Am primit urmatorul anunt din partea organizatiei Speranta Pentru Romania, specializata in ajutorarea copiilor saraci cu rechizite scolare: Mii de copii din Romania raman nescolarizati sau abandoneaza scoala in fiecare an pe fondul lipsei fondurilor pentru rechizitele scolare. Situatia in una dintre cele mai sarace zone ale Romaniei, Valea Jiului, este similara. Asoc. Speranta pentru Romania demareaza pentru al doilea an consecutiv proiectul ,,Trimite un copil sarac la scoala”, prin care dorim sa ajutam cu rechizite, imbracaminte si incaltaminte, 100 de copii saraci din zona Valea Jiului. Pentru realizarea acestui proiect avem nevoie de ajutorul dvs.. Cei care doresc sa doneze imbracaminte si incaltaminte pentru copii intre 7-14 ani ii rugam sa ne contacteze (sa fie de buna calitate). De asemenea, cei care doresc sa doneze direct rechizite scolare ii rugam sa ne contacteze. URMARITI AICI PROIECTUL DE ANUL TRECUT: http://sperantapentruromania.ro/50-de-copii-sustinuti-la-scoala-in-2010-2011-prin-speranta-pentru-romania/  

Date de contact, email: misiuneasperantapentruromania@yahoo.com, sau tel: 0766 365 833 sau 0749 402 098. Pentru cei care doresc sa doneze fonduri pentru cumpararea de rechizite, o pot face direct cu cardul fara a se mai deplasa la banca, la meniul DONEAZA, prin PayPal sau folosind conturile de mai jos: -IN LEI direct, în contul bancar al organizatiei noastre RO39RZBR0000060012042338 deschis la Raiffeisen Bank, Chisineu Cris; -IN EURO direct in contul bancar al organizatiei noastre RO 24 RZBR 0000060012189757, la Raiffeisen Bank, CODE SWIFT: RZBRROBU. Iata care este pachetul de rechizite pe care dorim sa il oferim fiecarui copil: Ghiozdan: 40 ron; Penar: 10 lei; Caiet tip 5 buc: 8 ron; Caiet 60 file, 5 buc: 8 ron
Caiet geografie 2 buc: 3 ron; Coperti caiet, 10 buc: 3 ron; Carioci, 1 buc: 9 ron; Creioane colorate, 2 buc: 10 ron; Stilou: 5 ron; Set geometrie: 5 lei; Bloc de desen, 1 buc: 9 ron; Acuarele, 1 buc: 5 ron; Pensule: 5 lei

ANUNT PENTRU ROMANII DIN FRANTA:

Între 17 si 18 septembrie, la Dourane, Franta, va avea loc Festivalul Tinerilor Ortodocsi. Lucrarile si slujbele se vor tine la biserica Notre Dame de l’Ouye, transmite Mitropolia Ortodoxa Româna a Europei Occidentale si Meridionale. Ca în fiecare an la acest Festival vor avea loc mai multe activitati precum slujbele religioase, dezbateri si discutii moderate, excursii în împrejurimi precum si jocuri în aer liber sau în jurul focului d etabara. Subiectul acestei editii va fi Biblia: „sa o asimilam pentru a ne întâri credinta si a ne furniza energia care ne anima viata”.. Detalii si programul manifestarii se gasesc pe site-ul oficial al Mitropoliei românesti, la sectiunea franceza. Informatie este exclusiv în limba franceza. Anunt preluat de la Romanian Global News. 

COMUNICATUL ROMANO-AMERICAN

Pe 13 septembrie Presedintele Basescu si delegatia romana in vizita in SUA s-au intretinut cu Presedintele Obama la Casa Alba. Acest eveniment nu a implicat valorile sau obiectivele care ne intereseaza pe noi. Celor interesati de subiect insa le oferim, in engleza, textul Comunicatului Roman-American:  http://www.state.gov/p/eur/rls/or/172241.htm

NOUTATI DE ULTIMA ORA

Pe 13 septembrie Departamentul de Stat SUA si-a emis raportul anual privind libertatea religioasa in fiecare stat din lume in 2010. Documentul e foarte lung dar usor de accesat. http://www.state.gov/g/drl/rls/irf/2010_5/index.htm Linkul va ofera optiunea sa accesati raportul pe fiecare stat separat, de exemplu Romania, Moldova, SUA, s.a.m.d.

VRETI SA FITI INFORMATI?

Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atit la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic http://www.alianta-familiilor.ro..

FACETI-NE CUNOSCUTI! 

Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.  

ANUNTURI

Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la contact@alianta-familiior.ro.

Alianta Familiilor din Romania

http://www.alianta-familiilor.ro

ORACOL DUPA O JUMATATE DE VIATA

Jianu Liviu-Florian

Pe lumea noastra n-or sa fie

Razboaie, crime, lipsuri, nu!

Vom fi chiar noi substanta vie

Ce o sa schimbe tot, acu’ !

 

Asa strigam in gând, in scoala,

Si in oracole, scriam –

Umpleam un viitor, pe –o coala,

Ne ofeream, pe noi, balsam –

 

Si uite, a trecut o viata,

Razboaie, chinuri, lipsuri, ne

Ramân –  si altii le invata,

La un examen, la re – re

 

Pe mâini, n-a mai ramas cerneala

Ce bate azi, la tastatura –

Si a ramas doar opinteala

De a ne umple propria gura –

 

Si vin copii ce nu mai striga

Razboaie, crime, lipsuri, nu!

Doar râd de profi, si de diriga,

Cât inca nu ii iau, cu huuu!

 

Si ce scriam in gând, in scoala,

Si in oracole scriam,

E pentru ei, o coala goala,

La care-am tras, in van, in ham –

 

Ce mâini curate, fara pete,

Avem acum, ca asasini –

Si ce murdari, pe mâini, si ghete,

Eram, când intuiam lumini!

 

EDUCATIA ACASA (HOMESCHOOLING) IN ROMANIA: DA SAU NU?

Interventia pe care AFR a facut-o acum o saptamina la CEDO in sprijinul drepturilor parentale, in special acela de a-si educa copiii acasa, a atras atentie. Atit in Romania cit si in media crestina internationala http://www.lifesitenews.com/news/pro-family-group-puts-pressure-on-european-court-over-notorious-homeschooli/ Ca atare gasim potrivit sa discutam astazi despre homeschooling (adica aducatia la domiciliu) in Romania.
AFR sprijina dreptul parintilor de a-si educa copiii acasa. Acest drept face parte, afirmam noi, din manunchiul de drepturi fundamentale pe care parintii trebuie sa il aibe in relatia cu copiii lor. Notiunea de homeschooling, insa, este destul de noua la romani si ca atare mai putin inteleasa. In Romania deja exista o miscare in favoarea educatiei la domiciliu. La nivel european, insa, situatia e mai complexa si oscileaza intre doua extreme. In Marea Britanie, unde mai mult de 100.000 de copii sunt educati acasa, se poate vorbi despre un drept autentic al parintilor de a-si educa copiii acasa. Pe de alta parte, anul trecut Suedia a adoptat cele mai draconice legi din Europa impotriva educatiei la domiciliu, interzicind-o in toate circumstantele cu exceptia celor „extraordinare.” Iar in Germania unii parinti care au incercat sa-si educe copiii acasa au fost arestati. De fapt, anul trecut, Statele Unite au acordat azil politic unei astfel de familii.
In afara Europei, SUA si Canada sunt tarile cu cei mai multi copii educati acasa. Recent au fost emise statistici in SUA dupa care la ora actuala peste 2 milioane de scolari americani, sau 4% din toti elevii de varsta scolara, sunt educati acasa. In Canada numarul este cu mult mai modest, in jur de 70.00, dar in crestere. Acum 30 de ani doar 20.000 de copii americani erau educati acasa. http://www.christianpost.com/article/20110106/homeschooling-community-grows-beyond-2-million/
Cui se datoreaza cresterea aceasta vertiginoasa a numarului copiilor americani educati acasa? Motivele sunt multiple si pragmatice. Multe din scolile publice americane sunt infesatate de droguri, imoralitate, relatii sexuale ilicite, propaganda homosexuala, pornografie, pedofili, invatatori homosexuali, violenta, bullying, sau presiunea de grup (peer pressure) care rezulta in comportamente vicioase, etc. Parintii preocupati de educarea morala a copiilor lor, in special cei crestini, isi educa copiii acasa intr-un mediu alternativ, moral, departe de droguri si imoralitate. Care sunt rezultatele? Extraordinare. Fara exceptie toate studiile facute pe acest subiect indica ca scolarii educati acasa sunt mai bine pregatiti si dotati academic decit cei educati in scolile publice. Un exemplu remarcabil sunt copiii educati acasa in Canada. Ani la rind echipele de dezbateri (debate teams) britanice, formate la Oxford, au detinut titlul mondial la dezbateri. In ultimii ani, insa, an dupa an titlul mondial a fost cucerit de elevi canadieni educati acasa. Iar in SUA s-a format o universitate speciala pentru copiii educati acasa, prestigiosul Patrick Henry College din Virginia. Absolventii acestei universitati sunt mult cautati ca stagiari sau angajati (staffers) in cercurile parlamentare conservatoare din Washington.
Va prezentam 3 comentarii pe marginea subiectului de astazi. Primul e din partea AFR si a fost pregatit de catre d-l Bogdan Mateciuc, Director Executiv AFR. Celelalte doua constituie o dezbatere pe aceasi tema publicata de HotNews pe 13 septembrie 2009 si care a avut loc intre doi protagonisti, d-l Stefan Vlaston, argumentind impotriva educatiei la domiciliu, si d-l Mircea Platon, argumentind pentru. Din motive de spatiu redam doar citeva paragrafe din argumentele fiecarui expert, iar aici puteti citi ambele articole in intregime. http://think.hotnews.ro/mai-are-valoare-scoala-romaneasca-scoala-de-stat-vs-homeschooling.html

Educatia la domiciliu (homeschooling)
Un material realizat de Alianta Familiilor din Romania (Bogdan Mateciuc)
In Romania, legea prevede ca obligatoriu si gratuit invatamantul de 11 clase (patru ani de invatamant primar, cinci ani de gimnaziu si doi ani de liceu). Ca si alte domenii, cum ar fi cel al sanatatii, Statul social porneste de la dorinta de a-i ajuta pe cetateni, de a veni in intampinarea lor punandu-le la dispozitie servicii si facilitati care, undeva pe parcurs, au devenit obligatorii. Educatia, ca si asigurarile sociale (pensie si sanatate), nu le mai sunt oferite acelor cetateni care, in lipsa de alternativa, ar dori sa apeleze la serviciile Statului, ci le sunt impuse pe considerentul ca Statul administreaza si presteaza cel mai bine aceste servicii.
In realitate insa, atat in domeniul educational, cat si in cel medical, se pot vedea marile probleme cu care se confrunta sistemul gestionat de Stat si servit cu titlu obligatoriu cetatenilor. Pe de-o parte, serviciile de sanatate sunt ineficiente, de o calitate indoielnica, corodate de coruptie si spaga. Prin sistemul asigurarilor obligatorii de sanatate, cetatenii sunt fortati sa cumpere aceste servicii proaste, desi astazi exista disponibile servicii private de sanatate. Pe de alta parte, sistemul de invatamant, mostenitor in mare masura al sistemului comunist in care se punea accent pe cantitate, nu pe calitate, a devenit dupa lovitura de stat din 1989 tot mai rupt de realitatile socio-economice ale tarii si ale mapamondului. Invatamantul romanesc actual produce, in cel mai bun caz, olimpici ale caror merite de pe bancile scolii nu influenteaza in nici un fel performantele economice ale companiilor romanesti dupa absolvire. Statele cele mai dezvoltate ale lumii nu au sisteme de invatamant cu atat de multi elevi olimpici, dar au specialisti capabili sa sustina cu cunostintele lor economia nationala – privata sau de stat. Invatamantul romanesc nu este in masura sa produca specialistii si profesionistii care sa asigure dezvoltarea economica a tarii. Volumul de informatii predate in scoala este foarte mare si reprezinta o povara pentru copii. Directorii scolilor, in intelegere cu unele edituri scolare, le impun invatatorilor si profesorilor sa foloseasca anumite manuale. Acei elevi sau studenti care, ajutati din alte directii – eventual de familie – reusesc sa asimileze cu discernamant acele informatii si cunostinte utile din uriasul bagaj informational de tip balast promovat de invatamantul de stat, parasesc tara indreptandu-se spre alte orizonturi unde considera ei ca au sanse mai mari sa aplice acele cunostinte invatare. Noua Lege a invatamantului promovata in anul 2010 nu a adus o reforma substantiala in domeniu, ci a implementat doar unele schimbari de suprafata.
Expresia „educatia la domiciliu” a aparut pentru prima data in Dreptul roman in anul 2003, in Legea Invatamantului, dar se refera la educarea acasa a copiilor care se nu se pot deplasa. In alte state insa, expresia defineste acea educatie pe care parintii o asigura copiilor lor acasa, prin ei insisi sau prin terti. Conceptul a aparut in secolul XIX in Statele Unite, unde astazi reprezinta o forma legala de educare a copiilor. Aproximativ doua milioane de copii sunt educati acasa in SUA. In Europa, sistemul este legal in Austria, Franta, Irlanda, Slovenia si Marea Britanie.
Atitudinea statelor fata de educatia la domiciliu variaza. Statele cu o atitudine mai liberala le recunosc parintilor dreptul de a dispune de educatia copiilor si de a alege forma considerata de ei potrivita. In cazul educatiei la domiciliu, manualele scolare greoaie sunt inlocuite cu lectii practice si vizite pe teren (la muzee). La final, dupa un numar de ani in care au fost educati acasa, copiii merg si sustin aceleasi examene la institutiile superioare de invatamant, ca si elevii proveniti din scolile de state. Filosofia este una practica: conteaza ce cunostinte ai, nu de unde le ai.
Acest sistem are niste avantaje certe. Ca parinte, cunosti cel mai bine inclinatiile copilului si ritmul in care invata el. Predarea fata in fata permite intrarea in profunzime, acolo unde este nevoie. In acelasi timp, avand in vedere manifestarile periculoase din ultima vreme din scolile romanesti, educarea acasa a copiilor pare o alternativa mult mai sigura.
Statele cu o atitudine mai „sociala” nu doar ca nu le recunosc parintilor dreptul de a-si educa la domiciliu copiii, dar au si o legislatie in baza careia parintii sunt trasi la raspundere pentru aceasta „infractiune”. Mentionam aici doar exemplul Suediei[1] si al Germaniei[2]. Desigur, autoritatile din aceste state au propria explicatie atunci cand interzic educatia la domiciliu, explicatie care este rezonabila intr-o masura limitata. Ele pretind ca, interzicand educarea copiilor la domiciliu, in cadrul familiei, previn astfel formarea unor persoane inadaptate social sau cu comportamente antisociale, care ulterior pot crea probleme societatii si Statului prin atitudinile extremiste sau segregationiste pe care le-au dobandit in cadrul educatii la domiciliu. Acest rationament nu este neaparat corect pentru ca nici sistemul educational de stat nu este in masura sa asigure integrarea sociala a elevilor ca cetateni ai tarii.
Pentru acei parinti ce doresc sa-si educa copiii la domiciliu, pozitia Statului de a-i obliga sa-si trimita copiii la scoala de stat este un abuz. Statul isi aroga dreptul de a le educa copiii nu dupa valorile pe care le impartasesc parintii, ci dupa setul de valori creat de Stat, valori care nu intarzie sa vina in conflict cu valorile din familie, odata ce copilul incepe sa se miste intre educatia si valorile de acasa si educatia si valorile de la scoala. Pentru a fi mai specifici asupra acestui conflict, mentionam doar Educatia pentru sanatate (unde copiii afla despre perversiunile sexuale), Biologia (unde copiilor li se spune ca omul a evoluat din maimuta) si Educatia civica (unde copiii invata despre o morala si o etica artificiale si discutabile, care nu izvorasc din morala crestina, ci din spiritul trecator al epocii).
In Romania, conceptul de educatie la domiciliu ramane cvasi-necunoscut. Exista o asociatie care are ca obiect de activitate promovarea educatiei la domiciliu, insa progresele realizate sunt foarte reduse. Singura initiativa legislativa in acest domeniu, ramasa fara rezultate, a apartinut deputatei Carmen Axenie (PD-L) in cursul anului 2010. Potrivit declaratiilor ei, „homeschooling-ul este formula care lipseste din lege… Este necesara legiferarea pentru a avea o reforma reala. Trebuie stimulat pluralismul educational prin sustinerea invatamantului particular, confesional, a alternativelor educati¬ona¬le.” Doamna Axenie a luat decizia de a promova acest concept dupa ce a aflat ca o familie crestina dintr-un sat refuza sa-si mai trimita copilului la scoala cu autobuzul pentru ca in statia de autobuz sunt expuse reviste pornografice.
In afara de motivatia religioasa, unii parinti ar opta sa-si educe acasa copiii din cauza calitatii proasta a invatamantului de stat si din dorinta de a-si feri copiii de influenta unei educatii puternic ideologizate si de mediul violent prezent in multe scoli publice.
In incheiere, va prezentam cateva date din Statele Unite, tara de origine a educatiei la domiciliu.
O cercetare realizata in 2009 a aratat ca acei copii educati acasa au obtinut scoruri cu 34%-39% mai mari decat elevii din scolile publice la testele de cunostinte. Ei frecventeaza bibliotecile mai des, au mai multe activitati de socializare, folosesc computerul mai mult, se uita la TV mai rar, 71% merg la universitate, fata de 69% dintre absolventii din scolile publice, performantele sunt mai putin influentate de venitul parintilor si de educatia acestora, iar rezultatele la teste sunt la fel de bune in statele cu control ridicat din partea autoritatilor ca si in cele cu cerinte minime. Nu in ultimul rand, costul educatiei la domiciliu este de zece ori mai mic pentru un elev decat intr-o scoala publica (550 de dolari pe an, fata de peste 5.300 de dolari).

DIN NOU DESPRE SCOALA ACASA –DEZBATEREA HOTNEWS (13-9-2010)
http://think.hotnews.ro/mai-are-valoare-scoala-romaneasca-scoala-de-stat-vs-homeschooling.html

Contra –  de Stefan Vlaston, profesor, presedintele Asociatiei Profesionale pentru Educatie si Cercetare – Edu Cer
Discutia aceasta este veche si pasionala. Cel mai vehement studiu contra educatiei de stat este Impotriva socialismului educational, scris de Murray N. Rothbard. Autorul argumenteaza ca invatamantul public gratuit este un mijloc utilizat de guvernanti pentru a indoctrina si modela tineretul unei natiuni in directia dictata de interesele pe care acestia le slujesc.
Care este, totusi, rolul statului?
Statul este  responsabil in fata cetatenilor de legalitatea, calitatea sau cel putin nenocivitatea bunurilor si serviciilor aflate in piata la un moment dat. De exemplu a serviciilor medicale si farmaceutice. Cu serviciile de educatie si formare profesionala  este mai simplu, ca din lipsa de educatie nu se moare. Statul mai este responsabil de o egalizare, pe cat posibila, a sanselor, a echitatii accesului la educatie, a solidaritatii sociale. Faptul ca anumiti copii s-au nascut si traiesc in familii sarace nu este vina lor, fara interventia statului ar trebui sa refaca destinul parintilor, adica sa traiasca si ei in saracie si ignoranta. Solidaritatea sociala ii ajuta sa depaseasca aceasta conditie.
Prin instrumentele pe care le are la indemana, statul inlocuieste (sau ar trebui sa inlocuiasca) parintii, in alegerea traseelor educationale ale copiilor. In functie nu de dorinte, de sperante si iluzii desarte ci de inclinatiile, talentele, potentialele copiilor, cerintele pietei muncii, adesea ignorate de parintii cu mai putina educatie. Statul certifica studiile, prin examene de absolvire. Sau da dreptul institutiilor de invatamant private acreditate sa le certifice. Fara diplome de absolvire, care sa confirme obtinerea unor competente specifice programelor de studii urmate, este greu de vazut cum se pot continua studiile la un nivel superior, respectiv intrarea in piata muncii.
Experienta invatamantului superior privat.
Profitand de explozia cererii de diplome universitare dupa 1990, invatamantul superior privat a devenit o afacere profitabila, indiferent la rezultatele activitatii, profitand de naivitatea tinerilor, de lipsa de control din partea organismelor de stat, de complicitatea parlamentarilor, ministrilor si  decidentilor, direct interesati prin bani si influenta in transformarea universitatilor private  in “fabrici de diplome” si de bani. Fenomene negative, de genul universitatii Spiru Haret au distrus increderea publicului in invatamantul superior privat, mai ales de cand diplomele emise de aceasta universitate, la programele de studii neacreditate, nu sunt recunoscute in piata muncii.
Invatamantul prescolar privat
Gradinitele private au avut si au un nesperat succes, banii mai multi provenind din taxe si controlul nemijlocit, aproape zilnic, al parintilor au  condus la o prestatie multumitoare. Lucrand adesea cu un numar mic de copii, rezolvand criza de spatii pentru invatamantul prescolar din sistemul de stat, oferind solutii pentru parintii ocupati toata ziua la slujbe grele dar bine platite, invatamantul prescolar privat reprezinta o poveste de succes in plina dezvoltare. Inclusiv prin oferta de “after school” pentru elevii din invatamantul primar sau gimnazial.
Ce s-ar intampla in situatia in care educatia ar deveni un sistem in intregime privat?
(a) Fara un control institutional, din partea statului sau poate a unor agentii independente, fara competitia generatoare de calitate, interesele materiale ale furnizorilor ar predomina si ar transforma tot invatamantul in ceeace este acum cel superior: o fabrica de diplome. (b) Este posibil sa nu functioneze solidaritatea sociala, astfel incat copii proveniti din familii sarace sa nu poata depasi conditia sociala a parintilor lor. (c) Parintii fara prea multa educatie ar fi tentati, in multe cazuri, sa nu-si trimita copiii la scoala, condamnandu-i la munca de supravietuire in sanul familiei, in special in mediul rural. (d) Un curriculum national, instrumentat si controlat de stat, daca ar urma modelele europene de succes, ar fi mai eficace, obligand scolile sa-si upgradeze resursele umane si materiale pentru a face fata obiectivelor scolare europene. Suntem in situatia de a arde etapele, nu ne permitem sa evoluam liniar, pentru ca n-am ajunge niciodata din urma statele cu un invatamant si economie performante.
Concluzii
Statul are obligatia de a supraveghea in continuare, cu mai multa fermitate, sistemele de educatie si formare, sa protejeze cetatenii de actiuni nocive, precum cele intamplate la Universitatea Spiru Haret, sa autorizeze, acrediteze si sa controleze  unitatile furnizoare de astfel de servicii. Util ar fi ca evaluarea periodica a calitatii sa fie de terta parte, realizata de agentii independente, pentru a micsora tentatia statului, ca furnizor principal de servicii educationale, sa inchida ochii si sa ascunda gunoiul sub pres, cand e vorba de prestatia propriilor unitati. Gestionarea de catre societatea civila a acestor agentii si evaluatori independenti ar fi binevenita, ca o garantie a corectitudinii, profesionalismului si credibilitatii.
Totusi, invatamantul superior si o parte din invatamantul preuniversitar, cel de foarte buna calitate, ar putea fi concesionate sau privatizate cu avantaje evidente. Alaturi de finantarea de la stat, prin vouchere educationale sau prin alte mijloace, invatamantul superior ar beneficia de o piata libera nedistorsionata de diferenta de finantare, s-ar instaura competitia generatoare de calitate, totul sub un control al agentiilor de stat si private de evaluare a calitatii, autohtone sau europene, inscrise in EQAR, Registrul European al Agentiilor de Evaluare a Calitatii in Educatie. Elevii si studentii performanti, dar lipsiti de resurse materiale ar urma sa beneficieze de burse sociale, care sa le asigure taxele si intretinerea completa pe parcursul scolaritatii, conditionat de promovarea cu note mari a examenelor sau obtinerea de credite. S-ar elibera astfel importante resurse pentru asigurarea unui invatamant obligatoriu de buna calitate.
O dezbatere publica pe aceste teme trebuie inceputa si continuata, 20 de ani de invatamant care ne trimite la coada clasamentelor internationale fiind deja prea multi.
PRO:de Mircea Platon, scriitor, istoric
Dupa 1989, in loc sa recladim un sistem de invatamant clasic, al carui scop ar fi educarea elevilor in spiritul a ceea ce are mai bun traditia culturala romaneasca si universala, s-a trecut la un invatamant alternativ, facultativ, futurist si vag. Scoala de acasa e o alternativa la “alternativa” care, dupa 1989, a transformat sistemul de invatamant romanesc intr-o centrifuga furnizoare de vata de zahar pe bat. Scoala de acasa e o forma de rezistenta si de protest impotriva unui sistem de educatie care nu isi mai indeplineste menirea.
In conditiile existentei unui invatamant normal, bazat pe un curriculum si pe metode pedagogice clasice, pe gramatica, logica, retorica, istorie universala, limbi clasice, asa cum era scoala in Romania anului 1947, scoala de acasa nu si-ar avea rostul decat in cazul unor comunitati etnice, religioase sau ideologice inchise, care ar dori in acest fel sa-si perpetueze identitatea. Dar acolo unde scoala promoveaza continuu, deliberat sau involuntar, prin programa sau prin atmosfera din scoala, analfabetismul si imoralitatea, atunci scoala de acasa devine un mod legitim al majoritatii de a protesta impotriva caderilor sistemului educational public si de a asigura transmiterea acelor valori care ajuta la perpetuarea unei natiuni de oameni integri. Scoala de acasa e deci o forma de protest si un remediu. Ea nu poate inlocui sistemul de invatamant public, dar, ca forma de invatamant privat, poate ajuta copiii sa scape urmarilor nefaste ale unui sistem de invatamant public nociv din punct de vedere intelectual si moral. Scoala de acasa nu e un mod de a dezerta de la batalia pentru un sistem de invatamant public sanatos. Din contra, scoala de acasa e un mod de a rupe cercul vicios care sustine invatamantul public de proasta calitate.
Scoala de acasa e redescoperirea invatamantului la scara umana, un refuz al modului in care sunt “procesati”, pe banda rulanta, elevii de azi. Scoala de acasa nu creaza consumatori si nici rotite ale sistemului, ci oameni care pot sta pe propriile picioare, educati sa fie liberi si responsabili. Scoala de acasa nu submineaza insidios relatia dintre parinti si copiii in folosul profesorului-agent de indoctrinare (comunista, neoliberala, politic corecta etc.). Ceea ce nu inseamna ca scoala de acasa consta intr-o mama, fanatica religios, facand intr-o debara exercitii de aritmetica cu patru copii desculti.
De regula, scoala de acasa, in S.U.A. si in Europa de Vest, presupune efortul concertat al mai multor familii care se grupeaza pentru a-si educa impreuna copiii, mai ales cei din clasele I-VIII. In acest fel, copilului nu ii lipseste socializarea. Dar aceasta socializare se face organic, in comunitatea centrata pe familia exinsa, intr-un mediu ocrotitor, fara droguri, sex si violenta. Copilul, si parintii, descopera astfel virtutile comunitatii, ale vecinatatii, lucru important intr-o lume altminteri dominata de solidaritati mecanice, nu organice, de mobilitate motivata economic (te duci unde gasesti de lucru) care distruge familii si comunitati.
Anchetele si studiile efectuate in Occident arata ca scoala de acasa e practicata de parinti de cele mai diverse optiuni politice si identitati etnice si religioase: de la evrei sau atei la musulmani si crestini, de la ecologisti la baptisti, de la stanga anarhista la dreapta traditionalista. Copiii educati acasa obtin de regula rezultate cu 15-30 la suta mai bune la examene decat copiii educati in scolile publice. Materiile, obiectivele asumate si examenele sunt aceleasi. Difera insa calitatea programei si unghiul de abordare. Daca parintii nu se pricep la anumite materii, pot angaja preparatori, mai ales in cazul in care se grupeaza mai multe familii. Statul ofera reduceri de impozite familiilor care isi educa acasa copiii. Scoala de acasa e un mod de a redeveni responsabili in privinta educatiei copiilor nostri. Cred deci ca ar trebui tratat cu toata seriozitatea si legalizat ca forma de invatamant nu alternativ, ci de rezistenta.

ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA

Domestos ii invata pe copiii din intrega tara sa lupte impotriva microbilor

Domestos, marca internationala a companiei Unilever, in parteneriat cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, continua proiectul educational „Igiena acasa si la scoala”, extins la nivel national. In anul scolar 2010 – 2011, proiectul continua in 15 judete din tara, implicand 330 de scoli si 200 de gradinite.

Prima etapa a proiectului, campania pilot, s-a desfasurat in primavara anului 2010 in 3 judete din tara. Campania a avut mare succes in randul copiilor, cadrelor didactice si parintilor, iar rezultatele obtinute in urma evaluarii desfasurate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului au sustinut continuarea proiectului in anul scolar 2010-2011 la nivel national.

„Interesul si implicarea creativa a scolarilor din ciclul primar, alaturi de rezultatele obtinute in cadrul proiectului „Igiena acasa si la scoala” au reprezentat motivul definitoriu pentru continuarea acestuia in Municipiul Bucuresti, judetele Cluj si Iasi si extinderea sa in alte 12 judete. Este bine cunoscut faptul ca mentinerea unei bune stari de sanatate depinde de formarea unui stil de viata sanatos   intr-un mediu curat, lipsit de microbi. Proiectul „Igiena acasa si la scoala” ofera prilejul si contextul relationarii acestor doua componente si implicarii efective in atingerea acestui obiectiv”, spune doamna Liliana Preoteasa, Director General Directia Generala Educatie si Invatare pe tot Parcursul Vietii, M.E.C.T.S.

Proiectul „Igiena acasa si la scoala” (www.zeromicrobi.ro) contine o serie de activitati dedicate copiilor din ciclul prescolar (gradinite), celor din ciclul primar (clasele I-IV), cadrelor didactice si parintilor. In urma feedback-ului obtinut din programul pilot desfasurat in primavara anului 2010, etapa a doua a proiectului a fost lansata intr-o formula imbunatatita, construita pe 3 piloni: concursul scolar de campanii de igiena, concursul de scenarii si jocul interactiv Germ Killer.
„Lucrurile frumoase pe care le-au facut copiii in campania pilot si care ne-au impresionat foarte tare au facut ca acest proiect sa devina, pentru noi, unul de suflet, in care ne-am implicat cu drag, constienti fiind atat de rolul extrem de important pe care educatia il poate avea in domeniul igienei si deprinderilor de curatenie cat si de semnificatia pe care campania Domestos „Igiena acasa si la scoala” a capatat-o pentru cei mici. Prin intermediul MECTS si al profesorilor, am tinut legatura cu ei pe toata perioada campaniei si am inteles ce isi doresc si cum pot progresa, astfel incat anul acesta ne-am implicat si mai mult: am oferit solutii practice la nevoile lor de invatare, am incercat sa ajungem in cat mai multe scoli si gradinite si, nu in ultimul rand, le-am apreciat munca, creativitatea  si pasiunea de care au dat dovada”, spune Diana Stan, SBM HHC la Unilever South Central Europe.

Judetele in care se va desfasura campania educationala „Igiena acasa si la scoala”, editia 2010-2011 sunt: Bucuresti, Iasi, Cluj, Brasov, Timis, Botosani, Tulcea, Prahova, Olt, Bistrita-Nasaud, Constanta, Buzau, Valcea, Satu-Mare si Maramures.

Una dintre cele mai importante schimbari la nivelul structurii proiectului consta in faptul ca cerintele de lucru pentru copii implica mai multa interactivitate; pentru copiii din ciclul primar a fost introdus un concurs de scenarii in care acestia se pot implica atat in sectiunea organizatorica (scenariu, regie, decor etc) cat si in sectiunea artistica (interpretare).

Interactivitatea duce la dezvoltarea relatiilor interumane, un factor extrem de important in formarea copiilor, in dezvoltarea si mentinerea rolului lor in cadrul familiei si a scolii, precum si a cresterii increderii in sine.

„Contributia majora a proiectului „Igiena acasa si la scoala” a constituit-o libertatea de alegere si decizie a modalitatii de exprimare plastica, lingvistica, artistica a mesajului campaniilor realizate de catre copii. Pe langa actul gandirii, un astfel de demers a apelat si la componentele atitudinale si de implicare sociala pe care urmeaza sa le dezvoltam prin activitatile proiectate a se desfasura in acest an scolar. In noile sarcini de lucru, accentul cade pe diversificarea mijloacelor de determinare a formarii unui stil de viata sanatos intr-un mediu sanatos in randul familiei si comunitatii scolare”, declara doamna Rodica Cherciu, Inspector General, Directia Educatie si Invatare pe tot Parcursul Vietii, M.E.C.T.S.

Descrierea programului educational

Scopul proiectului „Igiena acasa si la scoala” este cresterea gradului de informare si constientizare a copiilor cu privire la importanta igienei si a sanatatii, precum si la formarea abilitatilor de mentinere a igienei proprii si a celorlalti.

     Platforma online a programului este www.zeromicrobi.ro
Programul este dedicat prescolarilor si scolarilor cu varsta cuprinsa intre 4 si 10 ani.

Componenta dedicata copiilor de varsta prescolara se desfasoara in 200 de gradinite din tara; dintre aceste gradinite, 50 au intrat in program chiar din faza pilot, desfasurata anul trecut.

Pentru prescolari, Domestos, in parteneriat cu Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, au creat si distribuit un „Caiet de lucru” cu rol educational pentru copii, intitulat „Invat si cresc, de sanatate ma ingrijesc”. Caietul ofera prescolarilor posibilitatea de a invata, desenand si colorand, norme igienice de baza.
Pentru gradinitele din prima etapa, caietul de lucru a fost completat cu teme noi, interactive.
De asemenea, a fost creat un „Ghid de lucru pentru educatori”, instrument necesar cadrelor didactice in rolul lor de a-i ajuta pe copii sa completeze si sa desfasoare temele din „Caietul de lucru”.

Componenta dedicata copiilor din sistemul de invatamant primar contine doua concursuri, primul dintre ele fiind cel lansat si in etapa pilot, si anume concursul de campanii de igiena in care copiii sunt invitati sa planifice si sa implementeze o campanie de igiena in scoala in care invata, iar cel de-al doilea – un concurs de scenarii pentru o piesa de teatru pe tema igienei. Acest concurs are rolul de a crea un mediu interactiv intre copiii din grupa de proiect, pentru participarea la concurs acestia avand sarcina sa schiteze pe hartie toate detaliile unei piese de teatru, iar scenariul castigator va fi premiat cu o tabara de creatie in care copiii vor putea sa puna in scena, alaturi de specialisti, piesa de teatru pe care au planificat-o.

Pentru desfasurarea concursului, Domestos a trimis tuturor elevilor inscrisi in aceasta campanie seturi de lucru cu instrumente care sa ii ajute pentru a crea materiale cat mai reusite si pline de inventivitate. Fiecare set de lucru contine: un bloc de desen, un pix, un set de carioci colorate, un set de creioane colorate, un orar, un tub de lipici si un set de abtibilduri. 

Cel de-al treilea pilon al campaniei este jocul interactiv Germ Killer care, prin activitatile sale, este menit sa-i ajute pe copii sa inteleaga nevoia de a avea un spatiu curat si igienizat. Germ Killer este creat pentru copii cu varsta cuprinsa intre 6 si 14 ani si poate fi jucat de copiii din toata tara.

Pe langa acestea, a fost dezvoltata o sectiune speciala in cadrul website-ului www.zeromicrobi.ro,   intitulata „Igiena cu Domestos”, dedicata parintilor, ca promotori ai regulilor si practicilor de igiena de acasa, sectiune in care acestia pot gasi sfaturi practice pentru o curatenie si o igiena „ca la carte”.

Despre Unilever
In fiecare zi, 160 milioane de consumatori aleg un produs Unilever dintre cele 400 de marci si 14 categorii de produse destinate alimentatiei, ingrijirii locuintei si ingrijirii personale.
Printre marcile Unilever se numara branduri de renume international: Domestos, Cif, Coccolino, Rexona,  Dove, Clear, Lipton, Knorr, Rama sau Algida, dar si marci locale care au castigat increderea consumatorilor, precum Dero, DeliKat, Delma si Napoca.
Compania investeste anual peste 1 miliard de euro in cercetare si dezvoltare, in cele 5 laboratoare Unilever care exploreaza noi idei si tehnici pentru dezvoltarea produselor companiei.

Domestos a fost lansat in anul 1920, fiind una dintre primele marci de produse pentru dezinfectat. In  Romania, Domestos a aparut in anul 1996, pozitionandu-se ca produs de curatat cu vascozitate ridicata, care indeparteaza nu doar murdaria vizibila, ci si toti microbii cunoscuti – virusuri, bacterii, fungi, chiar si spori – dezinfectand astfel suprafetele lavabile din locuinta. Pentru ca ofera nu doar curatenie, ci si dezinfectie, Domestos contribuie de fapt la protejarea sanatatii intregii familii.

UN LICEU LA MALUL MARII

Domnului profesor Voda
Iarasi boboci

 Ca de obicei un nor cenusiu zdrentuit pe margini, fugarea alt valatuc compact si il lasa in urma pe un cer mov-violet de speranta, ca o sceneta ce se repeta la nesfarsit si in destinul oamenilor.
 In dreptul strazii unde era asezata scoala ca un U imperfect, malul se termina brusc descoperind o faleza inalta imbracata in verdeata, castraveciori de mare teposi, arbusti minusculi, salcii pitice si buruieni. Din ierburi aparea pe neasteptate ca intr-un film, o scara nesfarsita parca a timpului si oboseai numai coborand zigzag-urile cenusii din beton pana pe plaja.
Cam asa au fost acele dimineti linistite cand eroul nostru Stani mergea la scoala si liceul Mircea cel Batran din orasul de pe malul marii; totul se repeta gradual incepand exact de la mijlocul lunii septembrie, in fiecare an, cand vedeai orasul agitat, dimineata, de copiii care veneau de-acasa cu capul incarcat de vise si temeri.
 Cladirea uriasa cu zidurile extrem de groase isi arata temeinicia. De multe ori copiii ii spuneau Bastilia insa orice cladire poarta amprenta oamenilor care vietuiesc in ea si niciodata nu a avut motive reale s-o numeasca astfel, cu toate ca de multe ori supararile lui trecatoare de elev il indreptateau.
De cand era mic observa cum tatal sau isi chiverniseste salariul si nota minutios in fiecare luna… atata pentru chirie, atat pentru mancare, lumina, apa, lemne etc si prevedea intotdeauna o mica suma pentru diverse pe care o cheltuia generos intr-o seara cu familia. In seara aceea se imbracau frumos si mergeau la un restaurant unde mancau friptura, ascultau muzica, dansau pe ringul de obicei rotund; pe baiatul slabut il invata mama-sa sa danseze desi el mai mult se bataia in ritmuri numai de el stiute iar sora care era putin mai mare dansa cu tatal lor.
Adesea parintii incercau sa ii puna sa topaie impreuna dar se certau, cand stabileau conducatorul dansului si cei mari trebuiau sa ii desparta, altfel se paruiau… insa acum depasise acea perioada a copilariei.
 Viata lui Stani, Aurel se desfasura intre coordonate fixe, plauzibile, asa cum ar trebui sa fie existenta tuturor. Devia de la ele intamplator, cateodata, prin vreo sarbatoare si se bucura de fiecare data cand soarta lua in joc neprevazutul.
El si colegii au fost nevoiti sa depaseasca socul invatamantului de pana atunci care incepuse sa se modernizeze, nu se mai obisnuiau scolile separate strict in fete si baieti, erau mixte.
Scolile cu traditie numarul 1 de baieti, Mircea cel Batran, si numarul 2 de fete, Mihai Eminescu, se vor multiplica continuu iar vocabularul se va modifica si el.
 Sovieticii cedasera cu cativa ani inainte cladirea in care isi stabilisera vremelnic comandamentul, vreme de 15 ani de ocupatie, timp in care s-a desfasurat activitatea scolara in sediul de pe strada Traian.
Pana nu demult fusese obligatoriu invatamantul de patru clase, insa ei trebuiau sa faca opt… manualele s-au dat gratuit incepand cu generatia lor si numai caietele si rechizitele le mai cumparau.
Stani incepea liceul si banuia ca va trai in continuare ani plini de incertitudini, cautari dar si de clipe minunate. Era nerabdator si mai ales confuz de multe taine ale vietii, insa socotea ca daca intra in liceu trebuia neaparat sa le descopere!
Asa gandea si asa era normal desi se stie ca viata e singura scoala ghidata pe matrice care decide cum sa evolueze un om iar restul sunt anexe.
Trebuia numai sa aiba rabdare, emotiile pe care le aduce orice schimbare il copleseau cu toate ca, propriu-zis, a inlocuit doar profesorii pe care i-a avut pana atunci, cu altii.
Scoala si matricola nu le-a schimbat doar numarul si faptul incontestabil ca a crescut.
In vara a dat primele doua examene din viata, de absolvire a 8 clase si de intrare in liceu, de care a trecut spre mandria parintilor; presiunea lor asupra baiatului s-a diminuat si a fost lasat mai in voia domnului.
Din pacate tatal sau s-a imbolnavit, au crezut toti ca are cancer insa a fost gresit verdictul dat de doctori; acum un ulcer si-o melena pacatoasa il necajeau continuu, dar oricum familia era fericita ca traia.
In aceasta vacanta a contribuit zilnic la traiul familiei cu primii bani castigati de el… sora lui se ,,imprumuta,, de cate ori avea nevoie de la el si era tare mandru cand se milogea sa-i dea bani din sertarul lui si ii facea mofturi; o buna perioada din acea vara isi strangea cu grija averea in bancnote de 10 lei, noi, fosnitoare cu seriile notate constiincios insa si acele timpuri au trecut, le privea acum cu superioritate si nu-i mai pasa de bani doar porecla in casa data de sora-sa, Hagi Tudose i-a ramas.
Intamplarile din acea vara faceau diferenta dintre el si restul copiilor; ii intrase in cap ca poate munci ca altii de aceeasi varsta  si un fel de siguranta si detasare pusese stapanire pe el.
Avea aceeasi uniforma de elev lustruita, din clasa a V-a, spalata, calcata si carpita de nenumarate ori iar chipiul il purta cu mandrie; isi tinea cozorocul pe frunte ca ofiterii nemti, sa nu observe nimeni unde se uita si sa nu-i intre soarele in ochi.
Toti purtau matricula pe maneca stanga a costumului bleumarin, cu numar personalizat pentru identificare; in caz ca faceau vreo nazbatie imediat erau reperati dar nu il deranja ca pe alti colegi.
Costumul nu era chiar atat de ieftin, tinea cam doi ani.. toata ziua maica-sa il carpea in coate sau pe unde se rupea, de obicei pantalonul in genunchi; de multe ori ii ramaneau pantalonii scurti, desi nu isi permiteau sa cumpere altii; de asemenea nu trebuia sa-si uite sapca acasa niciodata, nu i se ingaduia intrarea in scoala fara chipiu.
Fetele isi tineau matricola cusuta deasupra pieptului la rochitele albastrii, era un articol vestimentar indispensabil si obligatoriu pentru fiecare elev. Conducerea scolii urmarea cu scrupulozitate in fiecare zi daca nu si le-au desprins cumva de la uniforma, de asemenea nu li se permitea intrarea in scoala fara matricola.
       Liceul marginea intr-o parte marea si strazile, in cealalta parcul cu multi castani batrani si teatrul in fata caruia se gasea un bazin dreptunghic din beton avand plasata in mijloc o fantana tasnitoare si fosnaitoare care stropea nemiloasa un grup statuar din bronz. De obicei oglinda  linistita a apei din bazin nu era tulburata de nicio tresarire aruncand straluciri adanci invaluite in mistere rezolvate din viata elevilor… cunostea fantana atat de bine!  Pan imperturbabil canta melodii neauzite  in timp ce silfidele extaziate ii mangaiau copitele, nepasatoare la agitatia din jur…. semizeul din bronz si acum face in ciuda trecatorilor, cantandu-le din nai frumoaselor despuiate din jurul sau si tratand cu indiferenta capriciile anotimpurilor.
Cealalta latura a Teatrului era in stapanirea unor decoruri uriase din placaje, a naturii dezordonate din parc… castani, iarba, molizi si un autobuz in agonie care acum isi indeplinea ultima misiune nobila adica… ascundea elevii sa fumeze in voie!  
Intrarea pentru elevi se facea prin curtea marginita cu teatrul.
  Acum insa a terminat jocurile copilaresti, desi adesea, tentat de minge, se prindea in vartejul amintirilor cu zbenguielile de rigoare.
Singura deosebire era faptul ca acum era licean si stia din povestirile celor mari ca va avea dascali minunati si renumiti in orasul lor.
Neli, prietenul mult mai mare, ii impuiase capul cu profesorul lui de franceza din liceu care avea o metoda de predare moderna insa de neconceput pentru el; Salceanu, nu isi obliga elevii sa invete, oricum ii trecea pe toti… la teza puteau scoate cartile pe banca si de aceea invatau franceza de placere sau ,,de rusine,,; tradusese din lirica franceza  si era de asemenea iubit ca dramaturg, scriind  piese de teatru care se jucau cu succes in turneele din tara sau strainatate. Isi imagina ca toti profesorii din liceu sunt aidoma cu acest minunat dascal.  
      In prima zi de scoala a avut parte de acelasi inceput plin de emotii trecatoare si cutezanta celorlalti colegilor reprimate brusc de siguranta profesorilor. Doamna diriginta Ghiurca l-a asezat cu Magi, in banca treia, randul de la geam, deci mai crescuse nitel si nu trebuia sa-l puna profesoara chiar in prima banca, cum era obisnuit.
Pe Magi desi cel mai inalt din clasa l-a instalat coleg cu el… fiind miop, iar el statea la margine, acolo unde se simtea in largul sau.
 Cand incepeau profesorii sa strige catalogul, primul era Kemi si se amuza de situatie:
 – Esti turc? Il intrebau unii profesori curiosi de numele alambicat Keamuran, totusi crezand ca pot prevedea raspunsul care spre surprinderea lor venea invariabil.
– Nu… sunt tatar ! ii contrazicea colegul lui cu demnitate.
Inca din primele ore se vedea ce le poate pielea insa cele mai grele materii pentru el ramaneau rusa si franceza, restul fiind mai placute sau mai plictisitoare, dar fara sa-i ridice mari probleme.
Probabil creierul in general este conceput pentru diferite discipline si activitati pe care le realizeaza cu placere… iar nesuferitele raman pe ultimul plan. Oamenii au anumite preferinte, fac motivat unele lucruri iar pe celelalte le evita pe cat posibil.
La chimie trebuia sa invete multe substante, tabelul lui Mendeleev il stia din ciclul primar insa nu ii placea materia si considera ca trebuie sa toceasca prea mult.
De aceea studia in salturi, fara tragere de inima in schimb se distra la orele de laborator cu balanta analitica, mojarul, baloanele si eprubetele, paharele Berzelius dar si cu unele substante pe care le manuia cu scrupulozitate si atentie.
     Privea adesea curios si admirativ cum se aprindea instantaneu fosforul alb in contact cu aerul; isi inchipuia cum se pot fabrica bombele cu napalm, dar si chinurile omului la atingerea intamplatoare de aceasta substanta. Fusese obisnuit de la Cercul de foto sa cantareasca cu balanta analitica unde manevra tot felul de prafuri, revelatoare si fixatori pe care ii dizolva in apa.
 Cand se aduceau la inceputul anului manualele de istorie si geografie, le citea imediat curios, asa ca in timpul anului nu mai era atent la predare.
Domnul Bitoleanu le povestea… si lor li se desfasura in fata frumoasa istorie a antichitatii cu eroi, care nu mor niciodata sau mor vitejeste ca sa invie pe alte taramuri; cu luptele pentru Athena, Sparta, Troia, Cartagina, Alexandria sau Roma, cu regi, dictatori, democratie, cetateni si soldati viteji. Profesorul se entuziasma de trecutul glorios al cetatilor, iar zeii cu ale lor ,,Legende din Olimp,, cobora in fata elevilor, uimita de puterea profesorului de as expune materia favorita.
Istoria este diferita de legende, insa profesorul avea harul de a le amesteca incat nu realizau cand termina ora si plecau acasa cu lectia invatata.
Pe un caiet special copia granitele unei tari, ii colora cat mai frumos formele de relief folosind o bucatica de vata, cu maro muntii si dealurile estompate in caramiziu, cu albastru apele, galben campiile si studia cu ce se ocupau oamenii din tara respectiva, bogatiile naturale, lacurile, marile sau oceanele marginase, lucruri care il pasionau.
Urmarea lectia dupa Atlas care avea un format urias comparativ cu celelalte carti; in zilele cand avea geografia trebuia sa vina cu el, pe langa servieta si il tinea pe banca la toate orele din ziua respectiva.
Avandu-l in fata permanent se juca cu colegul de banca in timpul celorlalte ore; pe el cautau cele mai mici insulite, munti, gropi marine etc. Ii cereau celuilalt sa le gaseasca si de acea banca lor era cea mai linistita. Incercau sa identifice locul si nu le ardea de altceva pana nu descopereau ce trebuia.
Considerau c-au obtinut o mare victorie si luau totul de la capat!
Pana si in recreatii erau ocupati !
Si la celelalte materii invata inconstant si mai ales dupa chef; daca lua o nota buna nu mai studia atat de iscoditor materia respectiva si se multumea cu orice fel de aprecieri; este drept, avea notificari de-a valma, insa nu ii era frica decat la limbile straine dar fara teama de corijente.
 Limba franceza si rusa le faceau cu domnul Mugioiu si domnul Moroianu, care vazand limitele lui fara sa-si bata capul, il catalogau intotdeauna cu o nota de trecere; era cuminte, asa ca nu avea probleme.
Intotdeauna a stat in banca lui… a treia!
 La rusa domnul profesor Moroianu avea obiceiul sa puna sa scrie lectia de mai multe ori cand nu stiau ceva sau daca faceau vreo nebunie … le punea o intrebare si cum de obicei nu cunosteau raspunsul, aplica tratamentul; el pregatise multe indigouri si copia de mai putine ori lectiile insa era foarte vigilent mai ales la cele putin mai lungi sa nu cada in pacat; ar fi trebuit sa scrie mult si daca n-o facea, in acel trimestru mai mult ca sigur il pastea corijenta si nu-i convenea, asa ca mereu umbla patat de indigouri pe maini.
 Domnul Moroianu cand intra in clasa, arunca catalogul pana la catedra ca la baschet; se deschidea la intamplare si astfel alegea elevul care sa raspunda; de obicei cel din mijlocul paginii; in orice caz era una din cele mai epuizante ore pentru el.
In patru ani nu a gresit tinta decat o data… plasamentul a fost calculat gresit si profesorul a executat miscari haotice de echilibrare spre amuzamentul tuturor fiind nevoit sa culeaga catalogul cu foile indoite de pe jos.
 Odata dintr-o ora mai erau doua minute si Stelica, un coleg isi spune usurat:
 – Ufff… am scapat si ora asta!
Eliberat de stresul care il simtea de fiecare data la aceasta materie isi dadu drumul la o ghidusie. Magi prevazand ce se poate intampla, ii sopteste lui Stani:
 – Fii atent.. Stelica o ia pe coaja!
Si ii arata ceasul batand usor in geam; nu a terminat bine ca profesorul il ridica in picioare pe Stelica; mai avea un singur minut si ar fi scapat.
L-a pus sa copieze lectia de 25 de ori, totusi era un record neobisnuit, iar daca n-o facea ar fi fost in acel trimestru mai mult ca sigur corigent si s-a conformat.
Stani nu stia cum se simteau ceilalti colegi insa aceasta materie i-a scos peri albi si abia in ultimul an a simtit o oarecare destindere din partea profesorului care nu le-a mai dat sa copieze lectiile… era simpatic, glumet dar abia astepta sa ii incondeieze.
La franceza in schimb domnul Mugioiu nu avea treaba cu el ci cu Magi; vorbeau impreuna… ,,lingurision, furculision, cutision,, si nu simtea cand ora a trecut!
 La Limba si literatura romana ramanea uimit cum poate sa raspunda colegul lui atat de frumos; se concentra, plescaia din gura si incepea sa vorbeasca: avea siguranta ca acestor oameni le place sa se asculte singuri… Magi se oprea din avant doar sa-si mai traga sufletul si sa mai plescaie.
Pe marii poeti i-a indragit… a citit undeva ca si poetii sunt buni la calcule asa ca a decis:
– Asa este! Doar si mie imi place matematica!
Stani facea poezii pe banda dar fara sa stie nimeni. Nu avea cum sa se compare cu Doina… s-ar fi facut de ras, desi probabil toti din clasa scriau poezii. Aveau unii colegi o atat de mare usurinta in exprimare si criticile literare le expuneau atat de frumos incat avea impresia ca sunt ale lor si, poate chiar erau.
In acest an l-a redescoperit pe Eminescu, nu avea nevoie de nici o analiza literara, nici un comentariu, nici o critica. Era suficient sa il recite in gand si il simtea, orice ar fi facut pentru studiu era de prisos.
De fapt la toti poetii admira maiestria versului, iar cand a lansat formatia Mondial celebrele lor cantece, i-a indragit si mai mult.  
Muzica cu anumite instrumente, tonalitati si melodii il indemnau la reverii si isi inchipuia ca va ajunge poet; erau zile cand putea merge la scoala fara obligatoria cravata inchisa la culoare; nu toti profesorii tineau la acest protocol.
In cinstea rapsozilor purta cu mandrie in locul cravatei un fular innodat frumos la gat.
Mereu si-a imbracat fularul asa, chiar daca nu il proteja atat de bine si nu isi dadea seama de ce!
Acum refacea in minte legaturile de mult uitate!
In schimb la doamna Luscalov, fizica o lega de matematica intrinsec, admira cat de bine se potriveau intre ele formulele si parca profesoara nu il lasa sa ajunga acasa cu lectia noua nestiuta. Era de asemeni printre materiile considerate de el usoare.
Sau bunul, calmul si inteleptul profesor Lazarovici, care fara sa le pretinda prea mult elevilor, ii invata percepte, proverbe, cugetari latine simple, dar atat de adevarate si vrednic de urmat.
 El si colegii le memorau imediat, iar pe unele le mai stiu si astazi.
Colega lui, Gabriela, care beneficia de ajutorul tatalui, pasionat de latina, trebuia sa invete obligatoriu la aceasta disciplina. Ca la orice materie impusa, ea nu manifesta o atractie deosebita insa vrand, nevrand a devenit buna, insa bineinteles, de cate ori avea posibilitatea sa scape cu lectiile neinvatate, nu ezita si nici macar nu le citea acasa.
  Dar, cum ulciorul nu merge prea des la apa fara sa se sparga, intr-o zi, intamplator, i-a venit randul sa o asculte chiar pe ea. Cand s-a auzit strigata, toate culorile verzi, alb, rosu, galben si chiar albastru au navalit pe obrazul ei, iar profesorul speriat de cameleonul trezit brusc la viata, din fata lui,  crezand ca i s-a facut rau, a inteles-o si n-a mai ascultat-o.
Pentru ea a fost invatatura de minte si asa a devenit model, adica invata toate lectiile… chestie de optiune!
In timp ce intamplarea i-a cauzat Gabrielei dragostea speciala pentru latina, baietilor ca Stani, in amestecata lor psihologie le provoca numai bucurie cand scapau neascultati si cu nota nepusa la latina.       

In clasa 9-a a venit la muzica un alt profesor; l-a chemat sa cante la clarinet intr-o trupa, ii placea acest instrument, avea degetele subtiri si Kemy il indemna, dar mama-sa nici nu a vrut s-auda,
– Tu cu plamanii tai imediat te poti imbolnavi! si astfel a pierdut ultima sansa sa devina un posibil viitor mare solist in muzica de camera!
Gloria il ocolea dar nu-i pasa, din clasa X-a va scapa de muzica si desen!
Era multumit si asa nu avea nici un talent!
 Mergeau cu profesorul la teatrul din parc, in sala de spectacol le preda orele de cultura muzicala; teoria era interesanta, viata muzicienilor antrenanta insa cand se trecea la practica sau partituri, adica muzica, pe el il apuca fie joaca, fie somnul!
Astfel s-a incheiat cultura si scurta lui cariera muzicala!
                                        
 Dar lui Stani ii placeau calculele, aici era domeniul lui, de data asta Magi ocupa locul doi, pentru el matematica insemna o mare necunoscuta copia dupa el tot.
 In prima ora a intrat in clasa un tip imbracat in costum, puternic, masiv, greoi cu fata blanda si s-a prezentat,
– Sunt profesorul Ion Voda si vom parcurge impreuna matematicile in cei patru ani de liceu.
 Cand incepea sa scrie pe tabla problemele sau exercitiile, creta parca zburda in mana lui si incheia invariabil cu prescurtarea din final.. cctdd. sau ccadd. si punea un punct apasat pe tabla dupa care calm, aseza creta jos.
La inceputul trimestrului aveau o problema de logica si nu intelegea cum se complica toti, cu profesorul in frunte, sa descifreze solutia printr-o cale intortocheata; se ridica in picioare si isi expune ideea… asa simpla ii parea, dar nu vorbea pe intelesul tuturor! Profesorul il contrazice,
 – Nu e bine…!
 Iese la tabla hotarat sa faca schema cum judeca el, profesorul sustinea mai departe ideea lui, toata clasa ii tinea isonul. Citea in ochii colegilor… parca il acuzau. Trece la loc sovaind totusi nelamurit… vrea sa se intoarca sa isi sustina iar cauza, insa renunta si isi zice,
– Probabil Voda are intotdeauna dreptate! si astazi cand a uitat problema este sigur ca nu s-a inselat. Profesorul se uita curios dupa el sa tina minte unde se aseaza* cand vede ca e nehotarat… parca s-ar fi intors iar la tabla sa il contrazica.

* – o metoda de-a a retine elevii in clasa, uzitata des de profesori

Domnul Voda initial nu stia cum sa deosebeasca elevii si se orienta dupa notele de la celelalte materii el se gasea pe acolo… pe undeva.
 Pentru teza ii anunta… le va da un subiect la algebra si unul la geometrie. Daca fac subiectul la algebra le asigura nota 7. La geometrie nu se punea problema, profesorul era aproape sigur ca n-o puteau face asa ca le va adauga un punct sau doua pentru cat faceau din ea… astfel niciodata nu s-a pus problema vreunui corigent la domnul Voda.
 Cand intra in clasa o liniste agreabila se asternea printre elevi; asteptau cu interes curiosi sa inceapa lectia… probabil acesta era secretul lui pe care nu l-a inteles niciodata!
In sfarsit a venit teza cu emotiile ei ascunse; Stani se duse la catedra si isi preda lucrarea cu 10 minute mai devreme.
 La algebra dupa ce a copiat exercitiul de pe tabla in caiet incepu sa il rezolve… este complicat dar ii place asa ca il termina repede… avea insa un rezultat tare ciudat, o fractie destul de lunga.
La algebra de obicei rezultatul este simplu… il mai verifica inca o data dar nu observa nici o greseala si isi spune,
 – Ciudat… probabil asa l-a facut domnul Voda sa ne verifice cum gandim si daca avem curajul sa scriem asemenea rezultat !
Trece la subiectul de geometrie unde le-a dat o problema frumoasa; nu ii vede rezolvarea desi intuieste ca se apropie de final; cand pateste asa il trec transpiratiile, nervos o judeca de la inceput.
Se grabeste fiindca ii este teama ca se termina ora si nu putea vorbi cu Magi care avea ceas; oricum avea impresia ca ora era pe terminate… deodata ii vede solutia printre figurile geometrice!
     O idee l-a salvat ca intotdeauna: drepte, linii, paralele, unghiuri si triunghiuri, asemanari, legi, axiome si teoreme, congruenta, constante si circumscrieri, limite inferioare, superioare, Euclid, Pitagora… o trece pe curat si nu mai are nici un rost sa stea in clasa.
      Hotarat isi preda teza desi nimeni nu a iesit afara. Se uita nedumerit la colegi si se indreapta spre usa.
 Cativa se ridica dupa el si depun lucrarile, inseamna, nu aveau curaj sa iasa afara.. asa gandea!
– Ce ai facut la geometrie? Il intreba curios un coleg,
– Bine, era o problema frumoasa, am gasit solutia! ii raspunde
– Fugi de aici, era nerezolvabila!
Spune colegul incredintat ca Stani s-a incurcat la dezlegarea subiectului,
– Uite cum puteam face!
Si incepe sa explice amanuntit cum a gasit raspunsul… insa la algebra avea un rezultat lung iar colegul unul normal – nu isi explica unde este hiba.
 – Abia astept sa vina tezele corectate! a marturisit.
 Cand domnul profesor Voda a adus tezele l-a chemat in fata,
 – Stani vino te rog la tabla si explica colegilor cum ai rezolvat problema la geometrie.
Domnul Voda ii da caietul de teza sa se uite peste el si se aseaza pe scaun la catedra; trebuia sa-si consulte notitele fiindca geometria are poezia ei si deseori nu mai stii ce inspiratie ai avut in acele clipe. Intotdeauna dintr-o infinitate de solutii trebuie sa o alegi pe cea mai rapida, cea mai frumoasa si simpla, dar exacta.
Dupa ce profesorul a ascultat expunerea ii comunica ca justificare sa inteleaga notatia lui,
 – La algebra ai copiat gresit exercitiul de pe tabla; la un moment dat in loc de plus, tu ai pus minus intre fractii dar este foarte bine rezolvat. Iti scad un punct pentru neatentie!
Adevarul este ca batea soarele pe tabla si asa a vazut dar nu mai conta, sa iei 9 la Voda era o performanta.
Ce a ramas in memoria lui din acele timpuri; fotografia bust a unui baietel cu ochi mari plini de sperante si imaginea unui profesor puternic dar obosit care se transfigura la atingerea unei crete si incheia victorios orice demonstratie cu celebrele prescurtari, punand punctul terminal, puternic apasat pe tabla.
Fiecare materie avea poezia ei si fiecare dintre elevi se simtea atras inexplorabil de una!
Din ziua aceea a inceput; domnul Voda nu mai avea treaba cu restul clasei, pentru profesor exista doar Ionica si Stani, isi desfasura lectiile numai cu ei; Stani impulsionat a inceput sa lucreze din Gazeta matematica.
Dupa teza din trimestrul doi, profesorul a fost si mai incantat de el; le dadea in teze probleme dificile de geometrie care ii incurca pe ceilalti dar nu si pe el. Discuta acum in clasa numai cu ei doi, restul clasei era martorul mut care asista la dialogul dintre ei, intelegea sau nu, era treaba lor! El nu se baga la limba romana, matematica era pasiunea lui!
 Daca ar fi fost dupa profesor n-ar mai fi trebuit sa se oboseasca, ar fi pus niste note colegilor si astfel le incheia situatia.
 Ionica era calm, ordonat spre deosebire de el dezordonat, de multe ori neatent. Cand primeau o problema Ionica incepea sa o disece scriind randuit fiecare faza; Stani insa o citea si vedea imediat rezolvarea ei rapida prin fel si fel de legaturi si combinatii, ce ii treceau prin minte… rezultatul era intotdeauna acelasi.
Profesorul incantat se hotari ca pe cei mai buni elevi din scoala la matematica sa ii stranga intr-o singura clasa; simtea ca e obosit si de acea ii vrea gramada; cand venea la ei in clasa se aseza pe scaunul de la catedra si cu ei doi, preda lectiile.
 Stani era foarte multumit de aceasta metoda.. nu mai trebuia sa-si scrie temele acasa; bancii a treia de la fereastra nu le mai verifica domnul Voda caietele!
Le spunea ca Ionica se va ocupa cu teoria matematicii, iar Stani cu practica; nu intelegea de ce un om puternic ca el se poate imbolnavi si imbatrani, era tanar si nu banuia cat poate suferi un om.
 El statea la doua colturi distanta de locuinta domnului Voda cand il vede intr-o zi jucandu-se pe strada; mirat profesorul il intreba,
 – Ce este cu tine pe aici?
– Stau pe Daciei ! ii raspunde
Fata lui blanda s-a luminat,
– Ia uite… un baiat de pe strazile noastre se va ridica la matematica, trebuie sa am grija de el!
 Dar in ultimele saptamani ale trimestrului trei profesorul Ion Voda a inceput sa nu mai vina la scoala.
Spre sfarsitul trimestrului III a intrat in viata lui Stani, Tamba. Era duminica dimineata si lenevea in pijama. A auzit glasul mamei si al unei femei dar n-a dat importanta si a citit in continuare romanul care i se parea mai captivant decat probabila vecina. Ele continuau sa discute vesele cand deodata patrunse mama lui in camera cu un pisoi in brate urmata de profesoara care-si baga capul pe usa curioasa de reactia elevului,
– Stani ai musafiri! Pe doamna diriginta si acest pisoias minunat care insista pe langa mine sa-l primesti !
Tocmai erau in criza de mate.. ultima disparuse. Stani se ridica mirat si dupa ce isi saluta profesoara il ceru,
– Da-mi-l te rog ! El alegea matele, era expertul casei.
Primi matul in brate si incepu examinarea sexului… animalul nu se sinchisi si incepu sa toarca. El se uita uimit la matul colorat multicolor prototipul perfect al pisicii, exact cum ii placea; capul rotund, ochii mari si verzi, avea impresia ca era un mic tigrisor tarcat si care incepu sa sforaie puternic. Daca pisoiul toarce la cineva in brate inseamna ca simte protectia prieteniei. Nu mai avea nici o replica,
– Il oprim ! Il va chema Tamba !
 Decizia fusese luata si botezat ad -hoc.
 Tocmai pe timpul acela rula la TV serialul preferat Tarzan si printre personajele iubite de multi era maimutica Tamba, insa motanul fiind fermecat n-a avut nici o reactie sau obiectie de impotrivire la auzul poreclei feminine si a adoptat acest supranume imediat.
El va fi prietenul si confidentul lui Stani si nu trebuiau sa-si vorbeasca doar isi amestecau gandurile si mai facea o nazdravanie cand vedea suparare pe chipul amicului sau, astfel ii arata loialitate fara interes.
Pana cand Stani a plecat de-acasa a avut multe patanii si aventuri la care erau amandoi partasi; Tamba avea o intelepciune iesita din comun, desi nu a urmat scoli inalte.

Diriginta trebuia sa isi supravegheze elevii, intra in atributiile ei sa vada in ce conditii invata si a fost fericita cand a observat inca o familie nezdruncinata  de conflicte; de multe ori ii cerea vesti  despre Tamba cel vestit in mahala fiindca imediat i s-a dus faima. 
Pentru profesoara constituia titlu de glorie atragerea cat mai multor elevi spre materia predata, chimia si spera sa il imbie cu ea mai ales ca era inca nehotarat in optiuni si mereu isi punea intrebarea:
– Ce sa aleg… sa spunem matematica ca baza si ca disciplina complementara, fizica sau chimia? Am de ales intre ele insa mai este timp suficient!
     Ca realist trebuia sa decida in final pentru bacalaureat dar mai ales pentru marele examen al vietii… intrarea intr-o facultate si ea spera ca ii va asculta sfatul si va alege chimia. 
La admiterea in invatamantul superior se desfasurau adevarate batalii, erau locuri putine si candidatii bine pregatiti.  
Diriginta o avea aliata pe sora lui care era hotarata sa urmeze o cariera legata de chimie; lui i se parea ca pierde prea mult timp pentru aceasta materie si mereu isi persifla sora cand vedea ca isi toceste la chimie.
Stani studia brosura ,,Admiterea in invatamantul superior,, luata de sora-sa si in sfarsit si-a gasit profesia… geolog!
Cum s-a format pamantul, atmosfera, rocile, metalele, pesterile, ce mai… chestii interesante, isi zice.. negresit trebuie sa descopar tainele acestui pamant. Examenul de admitere se tine la matematica si fizica sau geografie la alegere; a fost impresionat de aceasta disciplina.
Conteaza mult ca un profesor sa stie sa-si apropie elevii!

 Acum, la sfarsitul anului Magi se hotaraste, desi ar fi trebuit sa urmeze umanul, din cauza colegilor de clasa care sunt extraordinari va face realul cu ei; pentru el ar fi fost mai simplu, dar nu putea sa ii paraseasca.
Toti profesorii de stiinte exacte stiau acest lucru si il protejau asa cum si pe Stani il lasau in pace la rusa si franceza pentru care nu arata o atractie deosebita.

 In trimestrul III, dupa un extemporal la matematica, era pe holurile spatioase inconjurat de colegi si explica subiectele si cum ar fi putut fi rezolvate; executa doi pasi in spate concentrat pe problema.
Fara sa vrea, lovi pe cineva care tocmai trecea pe acolo; era un profesor..
Lovitura receptionata nu putea sa fie atat de puternica, dar profesorul l-a luat la bataie! Ii trage 5 palme, crezand ca s-a ciocnit intentionat.
 A rezistat si nu a cazut pe jos dar era surprins; nimeni nu a dat in el niciodata!
 Tatal lui era destul de dur cu el si de o corectitudine dusa pana la exces dar asta nu insemna ca nu ii iubea; cand a fost mic de 3-4 ani l-a batut de doua ori cu cureaua fiindca se arunca intre rotile masinilor…numai asa l-a dezvatat de acest obicei. I-a fost suficient.
 Era seful serviciului plan pe regiunea Dobrogea, singurul sef din Sfatul popular regional, care refuza sistematic sa se faca membru de partid, cu toate ca Valcu, primul secretar il curta, a preferat sa iasa la pensie in 1968 pretextand o melena nevindecata niciodata. Profesorul il interoga pe Stani cum il cheama, in ce clasa era elev, il asculta atent si pleca.
Avea niste ochi bulbucati si era tanar. Il chema Angelescu.
Peste doua ore au avut o lectie comuna cu alte clase de-a IX-a si a X-a la fizica..
O tine bulbucatul in amfiteatru, dar inainte de a incepe a vrut sa-l vada… il ridica in picioare si Stani se uita cu dusmanie in ochii lui,
      – Te-ai saturat ? Ma mai lovesti ? Stai jos !
Stani se gandea revoltat
– Tot el, nesimtitul face pe napastuitul!
Angelescu stia ca si-a facut un dusman, dar nu ii pasa;
       – Un elev! se gandea dispretuitor !
Ajuns acasa le-a povestit parintilor cu lacrimi in ochi ce a patit.. nu vroia sa se mai duca la scoala.. nu i-a mai ars de nici un invatat in ziua aceea! Nu putea sa mai rationeze
– Da-i naibii cu scoala lor! Ura in acele momente liceul.
– Mai bine ma duc la munca cum a facut Smil dar trebuie sa ma razbun pe profesor.. ori ii trag si eu 5 pumni, ori aranjez cu baietii din mahala si intr-o seara il pandim unde trebuie… nu il iert!
Tatal incearca sa il calmeze si hotaraste sa vina la scoala.. era si el revoltat!
Dimineata la orele 8 au mers impreuna la directorul Chiru… pe drum ii previne,
      – Daca nu-i dau 5 palme lui Angelescu nu ma mai duc la scoala!
Tatal a ras de el..
      – Hai copile.. fii serios!
     – Nu ma intereseaza.. eu tot il bat pe Angelescu, il urmaresc unde sta! Sa dea in copiii lui, nu in mine!
Ajung impreuna repede la scoala si el a ramas sa-l astepte pe hol pregatit! Totul se petrecea la etaj nu departe de clasa lui; tatal se grabea si nu a dorit sa intre in cabinetul directorului asa ca a auzit toata discutia. Dupa prezentarile protocolare tatal lui incheie,
– Este incalificabil gestul profesorului dumneavoastra! sa zicem ca-i scapa o palma la nervi ca un reflex de aparare. A fost intr-adevar neasteptata ciocnirea dintre ei, as fi inteles dar nu putea sa fie atat de puternica incat sa-l loveasca de atatea ori. Imi vine usor sa-i fac un rau, nu-mi sta in caracter sa umblu cu reclamatii, dar struniti-va profesorii; este vorba de prestigiul liceului. Nu cred ca v-ar conveni sa inceapa zvonurile ca profesorii de la Mircea ii bat pe elevi!
– Nu stiu ce s-a intamplat domnule Stanescu, negresit trebuie sa tinem legatura!
I-a raspuns directorul in timp ce isi conducea musafirul neobisnuit; deodata l-au zarit; el auzise discutia si era infuriat ca nu il scoate de la ore pe Angelescu sa il ia in suturi conform planurilor care si le facuse,
– Stani de ce n-ai intrat la ora? il intreba tata.
 – Nu intru pana nu-i dau si eu 5 palme lui Angelescu sau nu mai stau la Mircea, mai bine ma duc si muncesc!
 Il apuca domnul Chiru de umeri impaciuitor,
– Hai, Stani, calmeaza-te, tu intra la ore iar problema las-o in seama mea si a tatalui tau !
 Directorul bate la usa clasei, cere scuze profesorului ca l-a retinut; Stani intra la ora, iar directorul pleca cu tatal sau.
 Tot o pistona pe maica-sa,
– Ce i-a facut directorul bulbucatului?! pana la urma mama ii marturiseste,
 – Dupa ce a aflat in ziua aceea de reclamatia verbala, probabil a contat si functia tatei s-a speriat; si-a ratacit salariul pe care tocmai il luase… nu mai stia ce a facut cu el, saracul! il compatimea mama lui. S-a infuriat,
– Ce il compatimesti atat? asta este pastila sa ne ameteasca! raspunse cu naduf.
 – Copile… a pierdut salariul pe o luna! nu-ti dai seama are si el greutati ?
 – Da-l incolo eu… tot nu cred !
 Nu i-a fost profesor in alti ani, a evitat clasa lui; se auzea ca a fost destul de bun dar nu avea cum sa-l inghita; oricum a fost un director comunist si pe vremea comunistilor! Nu l-a convins nimeni de contrariu!
Un bulbucat !
Iar fizica era de aici incolo pentru el o materie oarecare… de tocilari !
Stia ca baietii mai mari din mahala, pe care ii informase ce patise ar fi transat imediat conflictul; il intrebau mereu,
     – Cand ne distram putin cu profesorul ala al tau? Avem chef sa il incingem!
Dar nu merita sa riste desi corectia aplicata profesorului nu putea fi identificabila sau poate tocmai de aceea se razgandise… Angelescu cand il vedea de la distanta, isi punea capul in pamant preocupat brusc de starea asfaltului sau privea in alta directie, iar Stani il privea dispretuitor!
Nu s-a mai auzit sa bata pe cineva!
Tatal lui a fost cu aceasta ocazie singura data la liceul Mircea, in rest mama mergea anual la inceputul fiecarui an, desi diriginta organiza sedinte lunare cu parintii.. nu avea de ce sa piarda timpul.
Era un baiat cuminte care nu ridica probleme…in casa avea un rol bine stabilit si intelegea aceasta.
El era cu munca, cara lemnele in beci, facea aschiile, batea covoarele si presurile, facea cumparaturile, ciugulea bineinteles restul, iar sora-sa dadea ordinele!
Legatura scolii cu familia se tinea astfel prin intermediul mamei care stia ca se poate bizui pe el… nu ar fi mintit-o niciodata!
…………………………………………………………………………………….
 In pauze adesea pleca cu colegii sa fumeze; lui ii placea mirosul tutunului neaprins  dar mergeau impreuna si era solidar cu ei.
Ieseau din curtea scolii pe langa Teatrul de stat unde se gasea gradina de vara; vedeai un autobuz casat fara roti, fara geamuri, fara motor din care iesea fum din ora in ora, iar el avea locul rezervat la volan si isi ducea amicii unde pofteau, chiar in tot universul!
Ani de zile nu a lipsit din peisaj aceasta imagine cand sosea la scoala… autobuzul lor drag!
 Cum se incalzea afara si cu toate ca vantul continua sa sufle cu inversunare la mare, baietii mergeau pe plaja cu profesorii Enacopol sau Cristian unde desfasurau ora de sport. Stiau cu totii ca pe nisip era mai greu de alergat, dar faceau conditie fizica.
 Zare, colegul lor era handbalist, juca extrema stanga, se cunostea ca facea un sport de performanta; era cel mai rezistent din clasa, avea la viteza cei mai buni timpi si erau impacati cu gandul ca era cel mai bun. De fapt Zare cu Tomita au facut un cuplu inseparabil in liceu desi erau diferiti; unul agil avea corpul atletic pe cand celalalt greoi, inalt, dar era cel mai puternic din clasa. 
La sfarsitul anului trebuiau sa dea proba de rezistenta; Zare a intrecut de la inceput cardul de colegi si a marsaluit spre linia de sosire.
El alerga gafaind din greu in mijlocul grupului de baieti care se vaitau ca nu mai pot fugi; vroiau sa renunte la aceasta proba chit ca le punea 4, cativa s-au oprit si la randul lui era gata, gata sa capoteze dar s-a ambitionat cand mai erau 3-400 de metrii pana la capat; si-a autoimpus (legat) sa nu mai gafaie aiurea, a marit tempoul de fuga cum vazuse la alergatorul finlandez Vatainen.
A inceput sa isi depaseasca colegii; profesorul privea uimit, cum pe rand ii ajungea si lasa in urma baietii insirati de-a lungul drumului, iar cand a trecut linia de sosire avea resurse sa continue, respira ritmic ceea ce l-a facut pe profesor sa spuna,
-M-ai pacalit pe traseu, dar cum ai reusit? Doar v-am supravegheat indeaproape?
Asta e parerea profesorului, insa lui Stani ii era indiferent.
 Atunci si-a dat seama ca viata era un simplu efort de vointa si nici o materie nu e grea sau imposibila !

                                      Drumuri cotidiene

In clasa X-a s-au perindat mai multi profesori de matematica, nu ii interesau soarta celor din clasa.. erau elevii lui Voda; toti gandeau la fel, situatia era provizorie, profesorul Voda trebuie sa revina sa-si ia elevii inapoi.
 Dar nu a revenit; ii simtea lipsa, profesorii care tot ii tineau locul, erau fata de Voda slabi; era elevul lui, realiza ca un profesor de calibrul lui nu isi poate gasi inlocuitor, iar el traia din gloria trecutului… din clasa IX-a! Nu mai cumpara Gazeta si asa nu ii placea sa invete prea mult… nu era un tocilar si avea atata treaba pe strazi!
Il distra un profesor care la teze sau extemporale impartea randurile … ?.. ? prim … k… k prim… ?.. ? prim si se oprea nemultumit ca numara numai trei randuri.
 Acum nu mai pierdea timpul cu matematica, profesorii il apreciau din punctul lor de vedere… era bunicel dar isi pierdea acel zvacnet ce il lasa pe Voda uimit, cand iesea la tabla si incepea sa rezolve ceva.
 In spatele lor stateau Vasilica si Kemi.
 Primul locuia in Coiciu; dupa ore avea alt traseu, dar ei trei ieseau din parc, o luau pe strada Decebal unde locuia Kemi si mergeau mai departe cu Magi inca doua colturi pana in apropierea casei. Magi mai avea de strabatut inca patru colturi pana pe Sabinelor unde domicilia; acesta a fost traseul lor preferat timp de 4 ani.
Discutau pe drum diverse, nu avea importanta decat ca de multe ori il mai conducea putin pe Magi, antrenat de logoreea colegului si ii venea greu sa se desparta de el.
De multe ori mama lui Kemi si Cami, sora lui mai mare, le preparau suberec si atunci manca pe saturate. Cand ajungea acasa nu mai dorea nimic, ar fi mancat numai suberec in fiecare zi; amandoua erau incantate ca ii placea mancarea lor traditionala de fapt, nu mancare, ci un fel de aperitiv, dar pentru el erau felul 1, 2 si 3.
Fizica din aceasta perioada a facut-o cu Fudulu Caliopi, fosta lui diriginta din clasa a VIII-a la care tinea; si ea il simpatiza fiindu-i printre primii elevi in cariera.
I-a mai avut profesori de fizica si pe Leonte care era un distrat; venea cu camasile roase de ,,soricei,, la gat si Iordache, profesori foarte buni dar nu il mai pasiona materia; schimburi de calduri, multa teorie, ciclul lui Carnot, motorul in patru timpi, optica, reflexie, fizica cuantica, Einstein, probleme cu enunturi lungi si simple, prea putine necunoscute, multa toceala si doar ii placea pe vremuri atat de mult.
Cand lua fizica in maini ii aparea in fata ochilor, bulbucatul; si Angelescu a evitat sa vina profesor la clasa lui; traseele lor nu se vor mai intersecta …niciodata.
 Colegele de clasa observau cu uimire ca nu mai e baiatul micut cat ele de anul trecut. Inaltimea lui Magi le deruta si aveau impresia ca a ramas pe loc. Fiana venea mereu pe langa el, isi masura umerii comparativ si constata uimita ca ceva nu-i in regula,
 – Nu se poate! Zicea, dar realitatea o contrazicea spre distractia lui Stani.
 Mergea rar pe la reuniuni nu il pasiona dansul, numai muzica si mai ales finalul… cu cine pleca de-acolo!
 La romana a venit un profesor de la Inspectorat. Dragut, elegant, le explica doct lectiile dar asta o considera treaba fetelor.
Ca sa vada nivelul elevilor profesorul le-a cerut intr-o zi sa faca o compunere ,,Cel mai important moment din viata mea,,.. el s-a incurcat in amanunte si iesise o povestire incurcata.
 Dar nu s-a putut abtine si a rabufnit… cand nu era nimeni in jurul Gazetei literare de perete, a pus o poezie semnata Ascet; a scris-o intentionat cu cerneala rosie sa atraga colegii s-o citeasca.
El era atat de ascet incat plangea de dorul unei fete care-i placea.
Se pare ca nu a fost pe gustul literatilor, dar a rezistat o saptamana pana a disparut si a fost inlocuita cu alta, insa nu il interesa sa placa… el transmitea simboluri, ce stiau ei?
 Intr-o zi, Mihaela a venit suparata la scoala. Vasilica a observat si i-a spus lui Stani care fara vreo intentie ascunsa, numai s-o inveseleasca, a compus imediat un acrostih; nu i-a placut Mihaelei, l-a luat prea in serios; s-a chinuit putin la litera h dar pe ei baietii i-a amuzat mai ales ca a potrivit rimele in mod iscusit. Parea o poezie scrisa iubitei!
 A impacat-o repede, nu a creat-o cu intentia de a fi malitios si au mers la o florentina impreuna cu Nae, colega ei de banca; erau cei mai infocati consumatori ai acestei prajituri cu frisca si crema mereu proaspete.
      Era un tar ambitios, nu la carte fiti fara grija, ci in discutii, si tinea cont de parerea lui pe care o considera primordiala si cea mai originala… pana s-a infuriat Tomita si fiindca nu il putea bate, i-a aruncat tenisii pe fereastra de la etaj, sa scape de opiniile sale si sa-i dea de furca cu alta preocupare!
Acum el avea de ales.. urma ora de istorie cu doamna Martinov , trebuia sa sa duca urgent sa-i culeaga de jos.
Putea sa-i gaseasca cineva, care ar fi fost multumit de norocul ce a dat peste el.
      Fiind o aschimodie nu putea fi suparat pe cel mai puternic din clasa asa ca l-a iertat!  
      A vrut sa  coboare dupa ei dar a venit profesoara; nu ii putea spune adevarul, sa umble cu para si a balmajit-o,   
– Doamna profesoara, mi-au alunecat tenisii din maini in timp ce pluteam nevinovat prin sala de clasa, bine ca nu am zburat cu totul, poate ma loveam!
Infuriata profesoara l-a dat afara insa el, asta si urmarea!
Dar aveau o lectie care-i placea si dupa ce si-a recuperat pierderea… a aparut victorios in usa clasei cu pretiosul trofeu si in rasetele colegilor… plictisita de insistentele lui, Martinova l-a lasat la ora.
       Episod care nu-l mai tinea minte, probabil evenimentele neplacute nu le inregistra sau cataloga in memorie si a fost inspaimantat de eventuala pierdere a tenisilor care ar fi dus la excluderea de la materia cea mai iubita si palpitanta din liceu, sportul la care toti aveau note mari!
      Acolo ii placea.. era intrecere pe fata!

 Diriginta a stiut sa isi atraga clasa cu materia sa, jumatate din clasa daca nu mai multi au dat examene la chimie, petrochimie, farmacie, medicina, chimie industriala etc. Dupa spusele colegelor era profesorul care nu punea 10; lui ii era indiferent ce note obtinea, insa ele se necajeau de fiecare data mai ales ca tineau la materia acesta, erau ambitioase si toceau.
 Fusese numit profesor emerit si avea o metoda de a preda ca invatai lectia din clasa; acasa  trebuia s-o mai aprofundeze putin cea ce Stani nu avea de gand; era foarte ocupat cu poezia, insa daca avea de rezolvat o problema cu toate ca nu stia teoria bine, lui ii placea si o rezolva imediat; astfel descoperise ca poate invata teoria la chimie, rezolvand problemele fara sa-si bata capul prea mult in retinerea substantelor sau a legaturilor dintre ele… asa era el, avea aversiune pentru tocit desi stia bine ca la unele materii trebuia sa invete vrand – nevrand.
Profesoara avea in jur de 30 de ani, statura mijlocie, de un calm interior ce emana si se transmitea elevilor fara sa-si dea seama, ochii caprui, blanzi, parul ondulat ii cadea in jurul fetei sporindu-i frumusetea; avea in coltul gurii o mica cicatrice ce le atribuia buzelor rotunde posibilitatea sa spuna,
 – Nimic nu este perfect !
Se strecura pe holurile scolii modesta cu catalogul sub brat si vesnicele pulovere maro-cenusii, singurele lucruri care o deosebeau de celelalte eleve.
Intr-o zi agitata, tocmai scapasera de materiile grele care isi inchipuiau ca le secatuiau toata vlaga, energia, tineretea si eliberati de cosmarul clipei simteau cum isi luau zborul spre viata. Deseori legau prietenii in urma acestor dansuri preludiu din recreatii.
Nu sunase sau nu auzira soneria de sfarsitul pauzei, era zarva mare, chiote, veselie imensa in clasa fiind ultima ora, se zbenguiau liberi printre banci si s-a lovit de cineva.. o fata, a presupus simtind corpul moale; i s-a parut o adiere dupa trupul lui, cu sanii opunand rezistenta in continuare.
Sigur ca este colega mai scunda din primele banci, profita de intamplare… nici nu s-a mai uitat in jos. Convins ca-i ea, s-a mai ciocnit odata, de data asta incet, ca o imbratisare sa il simta, dar sanii apetisanti tot incercau sa treaca prin el. Avea trupul moale, plin de promisiuni, era plina, fara sa fie grasa, a simtit-o parca il astepta. Abia atunci s-a uitat mai bine si s-a trezit cu diriginta in brate, care era incredintata ca el se va retrage in ultima clipa.
Si-a cerut imediat iertare.

Ea a zambit misterios si s-a indreptat spre catedra.
S-a facut imediat liniste in clasa, agitatia s-a potolit, toti indreptandu-se spre locurile lor.
Dragostea pentru profesori imbraca cele mai diverse moduri, nefiind exclusa de multe ori nici atractia datatoare de ambitii.
      De atunci nu a mai privit-o, ca pe profesoara lui, a inteles ca femeia odata cu trecerea anilor, devine mai atractiva, mai frumoasa.
Ca sa il remarce, sa vada si ea ca il duce capul, invata putin; pe trimestrul acela a obtinut media 9, insa chimia o considera pentru tocilari! Si-a dat seama ca nu era stiinta exacta inaccesibila pentru el sau sa ii stea in cale, in schimb franceza si rusa ii scoteau peri albi, desi daca isi punea mintea…
Asa era chimia… se asterneau formulele pe tabla, substantele se legau intre ele, nu era nimic neprevazut si toate se sfarseau previzibil, cu reactii care scoteau un fum colorat si niste precipitate care ascundeau ce se petrecea in realitate. Nu aveai voie sa deviezi sensul unui electron, sa amesteci o impuritate ca puteai provoca o reactie in lant imprevizibila, neplanificata si cine stie ce se putea intampla cu atomul care era atat de instabil!
A fost materia preferata a lui Victor, considerat pe drept chimistul clasei.
Sosea in clasa deseori necajita cu ochii rosii, avea pregatita batista pe care o folosea, dar isi facea lectia; el cu o gluma incerca s-o inveseleasca, ea suradea si preda mai departe.
Ce necazuri avea, nu a aflat niciodata… probabil ii facea bine sa evadeze in labirintul formulelor, iar la sfarsitul orei era femeia puternica pe care o stia…diriginta!
In ultima perioada s-a mutat in banca cu Vasilica, iar Kemi cu Magi sa nu strice tandemul, iar diriginta nu le-a spus nimic… nu mai tinea cont de toate amanuntele.
 Isi descoperise talente ascunse de epigramist, insa ca in orice lucru in viata, exista concurenta.
Vasilica il admira pentru dibacia cu care gasea rimele in epigrame, nu stia cat de bune erau, dar intr-o zi a inceput sa se dueleze in direct cu un adversar care ii dadea de furca.
 Dupa primele intepaturi banui unde vrea s-ajunga si a conceput raspunsul inainte de a primi ceva; l-a aratat colegului, iar cand a venit riposta dupa ce a citit-o a zambit si a expediat ce scrise rivalului.
Vasilica era incantat si el mandru ca a reusit sa prevada raspunsul. Anticipand replica i-a conceput o alta epigrama concurentului si in momentul cand a primit biletelul fara sa il mai citeasca i-a trimis raspunsul; a fost lovitura de gratie, jubilau amandoi cu Vasilica si din acel moment nu au mai fost atacati; se considera cel mai bun, iar colegul de banca se bucura… de imunitate.

 
                                               Cei mai mari

 Au fost cei mai mari din liceu timp de doi ani, erau primii care trebuiau sa termine 12 clase pentru a absolvi liceul; se pare ca a fost o generatie de sacrificiu, dar toate pot fi considerate in decursul anilor! In mod normal varsta de absolvire a unui liceu a fost impinsa la peste 18 ani, pana atunci intai se absolveau 10 clase, pe urma 11 si cu noul regulament s-a stabilise la 12… se vor folosi si 13 ani, dar in mod accidental si la scoli speciale de constructii, contabilitate etc insa toti considerau ca cifra preferabila 12 e mai mult decat suficienta…
In clasa XI-a au avut un singur profesor de matematica care le explica formule, calcule care il plictiseau. Erau prea lungi dupa parerea lui si nu avea rost sa le invete; era adevarat se puteau deduce, insa prea multa teorie… nu ii mai placea si nici macar nu se uita pe matematica.
Timpul adesea ii parea un moment static, alteori trecea cu viteza vantului si el intra in valtoare… era foarte ocupat sa le faca galagie unor profesori, numai la franceza, dar mai ales la rusa, era un exemplu de cumintenie; nu avea chef sa copieze toata ziua lectiile cu indigoul.
Profesorul de matematica il aprecia,
 – Este bunicel! Avea impresia ca stie tot, chiar daca nu prea invata nimic.
La romana le-a venit o profesoara tanara care abia a absolvit facultatea la Timisoara sau Brasov… sigur ca Magi era indragostit de ea, dar nu se dadea de gol; lui ii placea corpul ei, era inalta, isi afisa trupul sculptural cu pulovere care ii urmareau liniile si din pacate nu avea cum sa o priveasca altfel… decat cu jind. Cand incepea sa vorbeasca cu Magi, se transforma entuziasmata de interlocutor, era mai mare placerea sa ii asculti, nu stiai la care sa te uiti; el prefera sa o priveasca visator… pe ea.
 Considera poezie tot ce avea ritm, metric, iamb, rima, dactili insa a dat peste dadaisti care amestecau cuvintele la intamplare si a avut surpriza, in joaca lui sa scoata lucruri incredibile, cu sensuri nebanuite, avand intelesuri ascunse si multiple; in acelasi timp ii lasa libertatea expresiei, versurile nefiind limitate de ritm si rima doar le potrivea putin si ieseau ganduri de care se minuna.
 Stelica parea ca a luat-o razna, isi descoperise vocatia, canta la chitara, doar la sport avea note de promovare.
In trimestrul II a mers la fel de rau, iar in urmatorul trebuia sa se salveze, probabil avea vreo draguta si nu ii mai statea capul la invatatura, insa nu a aflat nimic… era convins ca a prins gustul femeilor, observa ca le face curte la toate colegele… poate pica ceva!
La rusa a fost condamnat din start. Cand raspundea Stelica il provocau toti colegii din clasa pe domnul Moroianu sa le povesteasca cate ceva din vesnicele controversele ce le avea cu proful de franceza pe diverse teme. Vroiau sa il bine dispuna si sa piarda timpul cand raspundea Stelica dar nu a avut trecere… nu stia nimic, nu punea mana pe carte deloc… cum sa il treaca profesorul?
Pe baieti ii mutase diriginta pe randul de la usa; Stelica statea in banca doua in fata lui Stani, desi era putin mai scund… avea posibilitatea astfel sa ii sufle; in el avea incredere, lui nu ii era teama de profesori. Totdeauna i-a placut sa sufle si avea experienta de cand statea in banca intai in anii de gimnaziu.
Aveau teza la franceza; Stelica se tot foia si vine profesorul Mugioiu sa vada ce se intamplase; taiase, Dumnezeu stie cand si cum, o fanta, in banca acolo unde se pun penarele; fituica era impaturita in forma de rola; i-a aratat-o inainte de teza si a admirat-o; i-a confirmat ca nu va avea treaba, insa probabil nu gasea subiectul si trebuia in cazul acesta sa o desfasoare… nerabdator s-a dat de gol.
Profesorul i-a dat la o parte penarul si surpriza, a vazut rola, o scoate afara din lacasul ei si incepe sa o intinda.
Toata scena se petrecea in fata lui la un metru; domnul Mugioiu era inalt, gras si cu ochelari. Fituica era stransa pe rola, lata de 10 cm si lunga de vreo 3 metri; cand o desfasura s-a dezechilibrat de surpriza, nu se astepta sa fie atat de lunga si pur si simplu i-au sarit ochelarii de pe nas; a ramas asa uimit cu fituica nesfarsita in mana. El i-a cules de pr jos in timp ce radea in hohote, iar dascalul a spus surprins,
 – Trebuie sa o pun la expozitie… asa fituica nu am mai vazut!
 Stelica a vrut sa recupereze macar mijlocul rolei, dar profesorul l-a invitat afara din sala.
 Deci avea doua boabe; daca mai pica la o materie insemna ca a pierdut anul, insa dezastrul a continuat.
La geografie aveau un profesor care proceda ciudat; preda toata materia si-n ultimele ore ii scotea cate 10 la marginea clasei si le punea intrebarile… trebuiau sa citeasca mai toata geografia; lui ii placea si nu il deranja acest stil insa Stelica nu invatase si nu stia o iota; cu toate ca a incercat sa-i sufle nu a putut face mare lucru, era prea mult si profesorul l-a picat.
La anatomie nu invatase nimic, nu stia dupa cine se luase; Stani n-avea de gand sa invete, avea note mari in primele trimestre putea sa ii dea chiar si zero tot ii iesea media anuala de trecere.
 Nu il intelegea de ce se zbatea, nu avea nici o sansa; in locul lui ar fi mers pe plaja, insa el lupta in continuare… ce sa obtina?
 La romana l-a pus profesoara sa spuna ceva despre Calistrat Hogas, Pe drumuri de munte…
El era baza si speranta lui, dar Stelica nu citise nici minimum despre carte si cand incepea sa-i sufle, el repeta totul ca un papagal,
 – In aceasta carte autorul nareaza despre calatoriile lui! El reproducea cuvant cu cuvant ce auzea de la Stani si au ajuns mai departe,
 – Intr-o seara se opreste la un bordei unde il intampina doua babe urate, hade, cu parul negru crescut peste tot! Stelica il indemna nerabdator vazand ca profesoara il asculta binevoitoare,
 – Hai spune Stani! El adauga dupa un moment de ezitare,
 – De iti era frica sa te culci noaptea cu ele in pat! si Stelica a repetat constiincios ce auzise,
Clasa a ramas inmarmurita nu se mai auzea nici cel mai mic zgomot, Stani radea pe sub banca, profesoara s-a facut rosie ca racul, s-a indreptat nervoasa spre catedra si a tras concluzia,
 – Patru !
 Stelica si-a dat seama ce a spus s-a intors amenintator spre Stani, insa el o zbughise, era de acum departe de el… a incercat sa il prinda, dar pastra distanta de siguranta, in veselia generala. Radeau toti colegii cu profesoara in frunte, isi revenise din soc.
A intalnit-o dupa un timp, uimit ca este tot in Constanta, tot asa cu pulovar pe trup, tot draguta, la un amic, era insotita de sotul ei profesor de sport …. nici nu se putea altfel, insa barbatii nu aveau timp sa depane amintiri, sarbatoreau… o onomastica.
 Fiana cu trasaturile ei perfecte de creola avea trei mari defecte din punctul lui de vedere… era bruneta, premianta si ii placea literatura insa e adevarat, foarte modesta si de aceea o prefera… lui, care de obicei vedea numai blonde in fata ochilor. Blonda lor profesoara de limba romana banuia ca se inspira de peste tot cand ii vedea lucrarile si o taxa la note; astfel erau vesnic amandoua in situatii conflictuale, dar si-a schimbat brusc parerea cand a vazut in teza niste citate ce nu existau in manuale si la cei din jur, insa lui Stani i-a intarit ideea ca Fiana n-avea ce face acasa si tocea in loc sa piarda timpul cu ei… baietii!
 Si celelalte colege isi puneau defectele in valoare; una il supara cand isi fataia porumbeii care-si iau zborul in fata lor, alta ca avea o miscare perfecta de unduire a soldurilor plinute cand iesea la tabla plina de invataturi; una ca-si tragea in jos fustita prea scurta si avea discutii interminabile cu unele profesoare pe aceasta tema, iar alta socotea ca rochita era prea lunga si de aia isi incingea mijlocelul de credea ca l-a sugrumat; una il deranja cu un neg ascuns si cativa pistrui extrem de bine aranjati, alta ca era grasuta, dar numai buna de mozolit; una ca era prea draguta si avea nasul borcanat, iar alta ca-l avea mic si buzele prea rosii; una ca a facut rost de-un balon simplu, de culoare alba l-a umflat si se jucau fericiti pana s-a suparat alta, care i-a observat ciucurul din varf si l-a spart, iar el isi zicea in gand,
 – Ia uita-te ale naibii, se fac ca nu stiu… ca ne plac!
In concluzie erau o clasa unita in ghidusii!

 In ultima saptamana de scoala aveau anatomia. Nu il interesa si cu mai multi colegi prefera sa mearga pe plaja. Soarele stralucea puternic, cerul era senin, unii admirau valurile, altii trageau cu disperare din tigari in aerul sarat si curat al Marii Negre; au alergat de zapaciti pe plaja, au petrecut cu mai mult folos aceasta ora decat sa fi stat in clasa degeaba, sa fi dormit sau zgait la plansele colorate cu schelete infricosatoare.
Oricand elevul de la Mircea era dispus si mai ales tentat in timpul orelor cand vremea prielnica ii indemna sa priveasca peisajul marin nesfarsit, zguduitor de monoton dar in permanenta miscare si mai ales ca le ramasesera numai cateva zile pana la sfarsitul anului scolar; caldura incepuse de mai bine de-o luna, deja plaja cu nisipul ei imbietor avea numerosi admiratori si nu puteau face aceasta escapada fara a fi insotiti si de cateva fete.
Iese scandal, ii era indiferent daca il lasa corijent pe trimestrul III, oricum ii iesea media generala de trecere, insa profesoara nervoasa i-a anuntat pe diriginta si director. Au fost convocati parintii lor intr-o sedinta comuna si urgenta unde numai Lungu a zbierat la ei:
 – Ati chiulit in masa! Ati amenintat in acest fel bunul mers al institutiei pe care o conduc. A interpretat ca un politruc chiulul elevilor, a varat si partidul in aceasta chestiune majora… avea talent omul si i-a amenintat in continuare adresandu-se parintilor:
 – Daca nu se tund cheli, le pun patru la purtare pe trimestrul trei asta insemna repetentie! Cu asta consider incidentul incheiat, de ei depinde daca repeta clasa XI.a!
Directorul se gandea ca unii dintre ei erau majori si nu ii puteau obliga nici chiar parintii, insa el, nu era inca!
Toti au preferat fara discutie sa mearga le frizer decat sa iasa altfel de taraboi.. erau considerati aproape tradatori de neam si tara!
Si cand se gandea ca numai ei baietii fusesera cu ideea, de aceea erau tapii ispasitori, iar fetelor nevinovate le-a scazut totusi putin nota la purtare, dar nu le-a coafat.
 Cand l-a vazut tatal acasa imbufnat, luminand sufrageria a intrebat nedumerit,
– Ce s-a intamplat cu Stani? Mama i-a raspuns
 – A chiulit de la anatomie si a urlat directorul la noi… daca nu il tundeam zero il lasa repetent! Tatal s-a maniat,
– Uite ca sa te inveti minte sa nu mai chiulesti, dar mai ales c-a pierdut mama-ta timpul la scoala si a tipat Lungu la ea, adaug la sanctiunea initiala pedeapsa mea… nu vei avea voie sa parasesti curtea, casa in aceasta vacanta!
Ce a apreciat la tatal sau ca s-a iritat… nu suporta sa tipe la mama-sa nimeni insa… nu i-a convenit hotararea lui.
 El i-a interzis sa vada cel mai scump lucru, strada si l-a incrancenat atat de mult ca nici cand a fost in spital nu a iesit pe strada. Citea toata ziua carti de la biblioteca, unde avea voie sa se duca sa-si faca aprovizionarea.
Degeaba ii spunea mama lui sa ii ceara iertare tatalui sau nu vroia sa cedeze, nu se simtea vinovat dupa ce platise. Pana una alta mama sa, infuriata de cerbicia lui, il va trimite la plaja… pentru sanatate. Avea ore precise cand lipsea de acasa pe care le respecta cu sfintenie.
 In aceasta vacanta Cehoslovacia este invadata de rusi; parca mai ieri prin anii 60 sovieticii erau masati in parcul din centru de langa liceu, unde nu puteau localnicii patrunde; aveau magazine, alimentare, bomboane umplute cu ciocolata in hartie rosie cu un puiut galben … erau stapanii nostri!
 In aceasta vacanta reuseste sora-sa la Galati, la Facultatea de Chimie alimentara si atunci soarta i se schimba radical… renunta la visul Geologie sectie care se facea numai in Bucuresti si trebuie sa mearga la Galati… sa fie amandoi fratii impreuna, astfel le venea parintilor mai usor sa faca fata cheltuielilor.
 Se impunea sa isi aleaga o facultate la care sa dea admiterea la fizica si matematica care ii erau accesibile.
Acolo la mecanica erau trei sectii; la Nave nici nu se putea gandi, vedea in fata ochilor Titanicul luminat cum se scufunda incet si cum bezna il cuprindea, in plus avea rau de mare si a ramas Frigotehnia… suna oricum mai atragator decat TCM-ul.
Plana asupra lui Stani amenintarea armatei in caz de nereusita la facultate cea ce pentru el ar fi fost o catastrofa… nu suporta uniforma. Pe constanteni ii luau la marina de obicei unde se facea armata vreme de 2 ani deci il astepta in caz de nereusita o catanie lunga.
 Parul ii crestea repede asa ca nu a fost prea multa vreme chilug.
Vacanta a lasat in el urme adanci… era un tanar care stia mult poate mai mult decat isi inchipuiau batranii!
 A avut invatatori buni scriitorii, poetii si evenimentele care l-au invatat ce aflase deseori din propria existenta si acum era randul lui sa ghiceasca ca viata-i un joc urat insa trebuia sa-l joace !
 
                                             50%  D I N T R – U N   E X A M E N
 
 Este bine stabilita o ordine fireasca in evenimentele la scara personala ce au avut loc; nu-si mai aminteste noptile de studiu intens din acel an hotarator pentru toti colegii. Peste memorie s-a depus negura inexistentei; incet s-au estompat pana la disparitie; a uitat cum era in acele timpuri, cald sau frig, cerul era senin sau batea vantul turbat, Marea Neagra era albastra sau verde in acele zile, totusi trairile si intamplarile din acel an au fost de neuitat.
Sensibilitatea tuturor este atinsa cu ceva ce face sa isi aminteasca unele amanunte, iar pe altele sa le treaca cu vederea.
 Dupa ce mama lui se interesa de cei mai buni profesori matematicieni din oras la inceputul anului scolar, il duse la profesorul Cioroiu.
Era invalid, avea picioarele paralizate si tot timpul meditatiei statea fixat in picioare, avea rezultate foarte bune cu elevii care i-a avut, au intrat toti la facultati, iar cand a auzit ca a fost elevul lui Voda nu a ezitat si l-a primit pentru pregatire.
Prima ora a fost un dezastru nu mai stia matematica de loc si Cioroiu ar fi vrut sa renunte la el… avea goluri, plus ca a uitat cu carul; iata ce au insemnat acesti doi ani lipsa profesorului Voda. Isi dadea seama abia atunci. Noroc ca mama lui a insistat si Cioroiu l-a reprimit in ultima grupa valorica.
Dupa trei luni cand a terminat trimestrul intai a ajuns in primele grupe valorice… mai avea unele lacune dar, se considera un produs al profesorului de prima calitate.
Cioroiu era un tip meticulos, scria frumos si ordonat, rezolva orice problema organizat insa el tanjea dupa stilul profesorului Voda care ii lasa libertatea sa caute caile de rezolvare a unei probleme in asa fel incat se ducea acasa cu lectiile invatate.
 Si Cioroiu a fost foarte bun dar profesorul Voda era genial!
 Nu l-a mai revazut niciodata pe profesorul Voda, a suferit mult probabil si a disparut in nefiinta. Cand trecea pe langa casa lui nici macar perdelele nu se miscau, era pustie pana de curand, cand au demolat casa si in loc s-a ridicat alta.
Trecand prin toate grupele valorice ale lui Cioroiu a cunoscut majoritatea copiilor pe care ii avea. El daca intalnea o nelamurire nu se lasa pana nu intelegea cum a reusit sa dezlege misterul…. era incantat de metoda prin care gaseau solutiile si profesorul de el ca nu incerca sa-l pacaleasca, copiind numai finalul. Din trimestrul II n-a mai avut zile precise cand trebuia sa mearga la meditatii; adesea nu il mai chema profesorul, sa piarda timpul si banii aiurea… banii respectivi ii considera meritul lui si nu-i spunea mamei nimic; manca aproape zilnic florentine cand scapa de la scoala cu bunele lui colege Nae si Mihaela.
 Le facea de multe ori cinste sau ele lui.. ca ii suflau la diverse materii!
Se sufla in mod rezonabil.. numai inceputul ideii, profesorii stiau foarte bine si erau indulgenti daca observau ca a prins gandirea lectiei respective in ansamblu. In definitiv nu toti aveau nevoie de 10, iar celor din clasa lui nu prea le pasa de note.
 In acel an doar doua clase A si C au incaput in anexa, total izolata de restul scolii. Avea la C numeroase cunostinte: Cornel varu-sau, Radu matematicianul liceului, Dorin prietenul de la cercul foto si coleg pana in clasa VIII- a, Emilia vecina lui de la 3 ani, Ica care il impresiona cu vocea lui s, a. Era o clasa intunecata si mica si se potriveau fix cu numarul de locuri din banci, dar le placea… nu simteau tumultul scolii.
 Norocul lui si al multor colegi ca a venit in acest an sa le predea ,,romana,, domnul profesor Florin Pietreanu.
 Pietreanu, brunet cu barbia repezita inainte, dadea impresia unui fante de cartier de aceea ii placea… el care se considera idolul femeilor din mahala.
Era o placere la orele lui, numai sa nu fi vrut nu intelegeai aceasta materie, insa pe langa asta a prins drag de literatura… a invatat in cele doua trimestre si in cel pregatitor pentru bacalaureat, ce a mai putut recupera din acei ani.
Pentru Stani a fost o revelatie acest profesor slabut, cu barbia voluntara si negricios; cum a fost domnul Voda la matematici asa il considera pe domnul Pietreanu la romana. Nu ca nu erau bune fostele profesoare de literatura, insa le lipsea avantul literar al acestuia, vointa de a birui frumos si cautarea lui permanenta in limba romana. I-a fost recunoscator si aprecia 50% din nota de la bacalaureat era meritul lui; ii baga limba si literatura romana in cap invers cu forcepsul sau bisturiul dar fara sa simta nimic…restul 50% a considerat ca il datora domnului Petroniu din clasa 8 a.
In toti acesti ani a avut la Limba si literatura romana numai profesoare care ii inoculau fara sa vrea senzatia ca numai ea… femeia poate intelege frumusetea unei flori, a unui sentiment, a unui cantec sau vorbe, iar cand a venit in ultimul an domnul Pietreanu si le-a aratat o cu totul alta lume, ca si barbatii simt, au inimi si a fost entuziasmat de metoda lui de predare. Poate asta a fost impresia lui insa in primul rand l-a incantat ca era printre putinii barbati la aceasta materie si nu tinea cont prea mult de puncte sau virgule, semnele care nu se aud, el aprecia tezele dupa criteriul ideilor iar el… nu se impiedica de-o virgula. Virgulei nu ii dadea nicio atentie, el se considera poetul ascultat nu citit. A fost singurul profesor de limba romana care l-a pretuit pentru conceptele originale din lucrari pastrand totusi regulile si sanctionandu-i cu bunavointa greselile ortografice.
Asta explica neintelegerea dintre baieti si fete… li se parea prea brutala patrunderea in templul lor, al femeii si involuntar colegele, in special literatele au capatat aversiune fata de profesor… mai existau tot felul de mici dispute mascate intre ei literatii care erau evidente, dar nu ii pasa. Se gandea ca meseria lor sunt vorbele, a lui cifrele, dar ii placea de Pietreanu ca ii dadea posibilitatea sa vizioneze putin din universul femeii. Avea impresia ca profesorul tinea la el, era mai apropiat de neliterati, cu toate ca a fost conducatorul cenaclului din oras multa vreme si de aceea il respecta.
 Putin a lipsit sa nu ii arate poeziile in trimestrul 2; normal nu stia daca ar fi avut succes dar sigur ar fi zdruncinat grupul lor,
 – Cum si baietii scriu poezii? Chiar netalentatii?
L-a batut gandul sa isi glorifice sentimentele si ar fi vrut sa ii arate profesorului scrierile, dar sovaia… Stani trebuia sa se pregateasca la matematica, literatura s-o lase in grija fetelor.
 Fiana care a fost o timida dar isi urmarea cu incapatanare scopul, a intrat odata in conflict literar cu Pietreanu, pe care il luase apa si pur si simplu si nu o lasa sa-si expuna ideile; Magi a sarit nervos in apararea ei si i-a reprosat,
 – Daca nu o lasati, atunci cum vreti sa va raspunda!
Acestea erau mici sau mari contraziceri care faceau deliciul clasei si ii tinea permanent atenti la aceasta materie.
In general ei literatii sunt mai constiinciosi decat majoritatea, insa toti, din ambele categorii isi urmareau evolutia si erau incantati cand se intalneau la scoala sau in afara ei. Mai ales in ultimul an au inceput sa se apropie intre ei…
Stani facea pe pozarul lor cu aparatul Cmena 6, iar ele isi aratau talentele fizice care nu erau de neglijat.
Tarziu intr-o noapte mohorata si friguroasa de toamna cum numai in Portul Euxin poti intalni, Stani se pusese cu burta pe carte sub privirea de sfinx adormit a motanasului fermecat cu nume de maimutica; il apucase febra tocitului in linistea nocturna a cartierului; Tamba caruia ii mergea la inima caldura radiatorului, statea tolanit in fata lui si fredona melodia preferata din coada… lovea grilajul de protectie si Stani il preveni,
– Tamba inceteaza, iti ia foc coada! Pisoiul netulburat lovea in continuare concentrat; tinea sa pastreze cantecului un ritm lenes, nepasator la avertismentele prietenului; pe masura ce cresteau numarul vibratiilor galagia amintirilor sterse il enerva… de-acum batea din ce in ce mai puternic si mai rapid, facand un zgomot care-i facea o deosebita placere… spera sa-si trezeasca toate dragutele de peste case cand deodata cu un miorlait disperat sari in sus nestiind ce sa mai faca. Se repezi cu coada in flacari unde vedea cu ochii lui verzi insa Stani se astepta si se arunca cu o patura peste pisoias; stinse incendiul pe care se declansase si-si linisti prietenul. De atunci a ramas cu un tremur insesizabil in varful cozii mai ales cand cerea mancare si nu il asculta nimeni.
S-au dus toti baietii la comisariat sa recruteze… cand era la vizita medicala, gol in fata comisiei de doctori si militari care ii aprecia fizic ca n-au defecte, si-a dat seama ca poate urmeaza sa fie viitoarea carne de tun din viitorul acestei lumi.
A plecat cu colegii direct la placintaria din Piata Ovidiu si a baut amestecat, pana s-a imbatat crunt; in el se petreceau lucruri grave si spectrul fostelor razboaie se amesteca cu urmatoarele lupte mondiale, iar el era un graunte de nisip; avea mintea devastata de razboaiele imaginare din copilarie cu rusi, nemti, turci si spioni.
Norocul lui ca nu-au fost valabile toate presimtirile, insa a fost sumbru vreo saptamana, suficient sa-si deplanga soarta in poeme nestiute de nimeni.
 In conceptia directorului Lungu, elevilor de la Mircea le-a fost interzisa iubirea.
 Victor era in tandret-uri cu Eugenia, de la ei din scoala; intr-o zi plecand spre casa cei doi se tineau de brat, insa ghinionul lor, s-au intalnit cu directorul Lungu. El a fost foarte vigilent si le-a retinut numarul matricol… in plus le-a facut teorie de doi bani in strada ca au facut de ras liceul.
Ce putea vedea urat intr-o pereche de tineri in uniforma care se tineau de mana cu dragoste? Stani considera ca este cea mai frumoasa imagine!
 A iesit un scandal monstru si cum pedeapsa cu moartea nu era prevazuta in programa scolara,  Victor a fost exmatriculat trei zile.
– Urrra! Au exclamat toti amicii bucurandu-se pentru el, insa cele trei zile trebuia sa le petreaca in biblioteca scolii.
Fata a fost pedepsita identic, asa ca va inchipuiti prin ce chinuri au trecut cei doi; sa stea singuri… in biblioteca pustie, fara sa scoata un cuvant, o soapta; doar nu o fi fost atat de absurda bibliotecara !
Cert a fost ca dragostea dintre cei doi a erupt si mai puternic, matricola a fost prinsa cu ace de siguranta si dupa ore cei doi puteau fi vazuti in costumele de elevi fara matricole strans imbratisati, plecand de la scoala.
 De multe ori ar fi dorit sa afle ceva despre Victor cand trecea pe la colt spre piata Grivitei, insa nu l-a mai vazut niciodata, posibil se invartea prin Ploiesti fiindca pasiunea lui a fost chimia.
 Tatal lui avea mainile imense, brunet, bine legat, prezenta la Sala sporturilor galele de box cu glas de bariton. Cand auzea vocea lui grava si inconfundabila ,,eliberati ringul, incepe repriza intai,, il treceau fiorii.
      Fiecare om cu personalitatea lui… elevii fac distinctie?.. ei ar trebui sa fie supusi, indrumati, sa… n-aiba personalitate! Profesorul vrea sa fie stapan pe viata elevului, pe soarta lui, chiar mai mult decat parintii carora doreste chiar sa li se substituie.
      Intr-o seara Ica, umbland bezmetic pe strazi se intalneste intamplator cu Doina.. era 8 seara, ora relativ tarzie, insa ora preferata a motanilor care ies la vanat si-a pisicilor ce s-au saturat de bucatareala; toamna ii imbie pe tineri, asa ca hotarasc sa mearga la plimbare. L-a prins de brat si au plecat pe strazile linistite din jurul teatrului si a scolii.. mergand incet ii fulgera ideea… aveau nevoie de sprijin sau de apropiere?  
 Ica era bulversat… de-o balerina care nu-i dadea atentie; in timp ce se plangea de dragostea lui neimpartasita, a vrut sa impresioneze publicul, de fapt numai pe Doina, aprinzandu-si pipa.. a incercat amabil sa ii ofere o priza dar neconvingand-o au continuat conversatia… el tinea o disertatie despre amor, teatru si soarta!
 Lumina felinarelor abia ajungea in jurul stalpilor si o silueta ii urmarea indeaproape.. era diriginta fetei care a fost neplacut surprinsa de intalnire.
Oricum ce a vazut nu i-a placut. Ceva a suparat-o rau.. dar ce anume?
Ca el fuma? Era major!
Ca il tinea de brat? Se sprijinea… putea cade!
Ca era tarziu.. 8 seara? Doar nu erau gaini!
Ca au deranjat-o pe profesoara in incursiunea ei nocturna? Tot ce se poate!
Sau tineretea lor lipsita de griji, impresia unei intalniri romantice care ii tulbura de la preocuparea lor majora… invatatura?
In fine… desi abia se vedea, diriga era rosie… de manie; a doua zi a iesit taraboi cu urmari.. nota 9 la purtare, fapt ce parea atunci, ca le va distruge vietile si carierele!
Motivatia? Pentru Ica, incalcarea regulamentului scolii in legatura cu fumatul care pe atunci se extindea si in afara incintei liceului… iar pentru ea, incalcarea unei reguli simple de politete! Nu tii de brat un barbat, care fumeaza! Puteau fi o multime de supozitii… insa daca ne gandim nu are nici rost sa le mai cautam     
Clasa, ca de obicei s-a impartit in doua.. in fata cei studiosi, fetele de obicei, dar nu neaparat, ascultand sfaturile profesoarei de buna purtare, luand intamplarea drept referinta, iar in spate cei indiferenti, inclusiv Stani, care dezbateau ce vor face in seara aceea  si nu dadeau importanta la ’’tragedia’’ din fata.
      Profesorii sunt oameni… trebuie sa ai talent si rabdare sa expui repetabil pana la nesfarsit o materie; de multe ori gesturile sunt ale unei papusi, nu mai stii daca in clasa asta nu ai facut aceleasi gesturi, ai spus aceleasi glume sau in alta, consumul sau cuantumul  nervos este imens si trebuie sa iesi oricum din aceasta debandada inertiala; de cele mai multe ori este un singur lucru care te face sa uiti, de aceea Stani a evitat sa devina profesor.     
 Nici acum nu isi explica cum unii dascali reuseau sa se entuziasmeze in fata unui rezultat exact, probabil rezolvat de nenumarate ori, de aceleasi lectii, probleme pe care le stiau atat de bine, de aceleasi formule si de aceea erau unele ore plicticoase si altele minunate, iar notele le lua de-a valma, nu il interesau pur si simplu… ,,sa trec oricum,, era obiectivul lui urmarit cu incapatanare, unele lectii ii creau stari de confuzie, altele de beatitudine chiar la aceeasi materie difereau si ii placeau sau nu… dar in clasa XII-a a avut un profesor cum n-a mai intalnit.
Nu isi aminteste cu placere de el… era profesorul de matematici Neacsu Vasile, mic, chel, cu un neg urias de culoarea pielii in varful nasului mare, sprancenele incolore, ochi albastri spalaciti si buze mai mult decat senzuale pentru un barbat, iar cand se uita la tine, parca nu te privea.
 Din prima ora ii trimite la frizer pe majoritatea baietilor, cu scopul urgent sa se intoarca la scoala tunsi zero!
 Raman toti cu gurile cascate, nu mai intalnisera asa profesor, in istoria acestui liceu probabil a fost caz unic. El care se considera bun la matematica, Kemi, Magi si Ion care tineau la frizura lor, nici nu s-au gandit sa isi atinga podoaba capilara… au crezut ca glumeste si ora urmatoare le va spune,
 – Ha, ha, ha v-ati speriat… ia uite, unii chiar s-au ras in cap ! Ce inseamna frica!
Insa a doua ora pe toti patru ii da din nou afara,
 – La tuns nerusinatilor! Cei trei nici nu se gandesc sa isi taie parul, el mai fricos, cand ajunge acasa ii intreaba pe parinti,
 – Spuneti… am eu parul mare?!
 – Da este cam mare, du-te sa te tunzi la Ionel! Ii raspunde tatal cu bunavointa.
 Stani facea intotdeauna comparatii; Neli, aparatorul lui din copilarie la 16-17 ani a ajuns student, facuse 10 clase, deci acum ar fi trebuit sa fie student, in armata sau la munca in conjunctura acelor vremuri si in ideea ca era aproape major se indigna de pretentiile profesorului.
Se duce la frizerul binecunoscut unde isi taia parul de la 2-3 ani care l-a luat ca de obicei, destul de scurt, iar cei trei isi mai iau putin din chica, numai varfurile… nici nu se observa.
Ora urmatoare Neacsu ii ridica pe toti patru in picioare.. iar vrea sa ii trimita la tuns, deci nu era multumit nici acum de cum aratau… el ii spune profesorului,
 – Am fost cu tata la frizer si el a spus ca acum e suficient de scurt!
– Bine, stai jos, iar voi trei plecati imediat la tuns !
Incepusera calculul integral… il scoate la tabla si ii da sa faca un exercitiu simplu. Normal, invatase si termina rapid… ii da altul ceva mai complicat insa se descurca.
 – Treci la loc! nici ca a fost bine, nici ca a fost rau,
Avea o metoda sucita si ciudata de a-si examina elevii; baietilor le punea maxim 7, poate 8, iar pe fete le mangaia cu note mari de la 8 in sus.
 Cei trei s-au hotarat.
 – Nu ne mai tundem de loc ce o sa ne faca? Corijenti nu are curaj sa ne lase… suntem clasa a XII-a !
Ora urmatoare cand intra in clasa s-a inrosit pana in varful urechilor, insa nu a mai zis nimic. Il scoate pe Kemi la tabla si ii dicteaza un exercitiu. Stani isi da seama ca era mortal pentru cei trei, poate si pentru el care invatase ceva..
Kemi scria foarte frumos vroia sa dea la arhitectura, a trecut pe tabla exercitiul si atat…nu stia cum sa-l inceapa dar toti se asteptau macar la o sugestie din partea profesorului… care i-a dat-o scurt,
 – Treci la loc nota 4 ! Ion la tabla!
Iese Ion care era bun la matematica, incepe dar la un moment dat s-a impotmolit… nici un ajutor din partea profesorului, care i-a spus fara sa clipeasca,
 – La loc… patru ! Magi…
Magi, colegul lui de banca din anii trecuti … a urmat realul numai sa nu se desparta de colegi; era genial la limba franceza, vorbea extraordinar de frumos despre literatura romana, facea niste analize literare comparabile cu ale criticilor nostri literari, insa la matematica se pricepea cat sa nu ramana corigent.
 Nici nu-si facea griji, nu il interesau notele, insa erau impreuna, cea ce valora pentru el mai mult decat orice… pana acum in clasa XII-a cand venise profesor Neacsu.
Deci l-a scos la lectie si ii spune sa continue exercitiul. Magi era inalt dar miop, purta ochelarii cand avea chef… se apropie, se uita la hieroglifele scrise de Ion de la o distanta de cel mult 15 cm de tabla si asa ramane vreo 2-3 minute, singur cu tabla in fata timp in care n-a spus nimic… nici nu avea ce! Aceasta scena nu o va uita curand cum se incapatana Magi sa priveasca tabla neagra de aproape, sperand ca ii vine vreo idee, aproape il distra.
Se uita Neacsu la el.. se uita la cei din clasa si a suras satisfacut,
– Nota 4! Stanescu vino la tabla…
Iese si el.. continua exercitiul dar se incurca si atunci repede sa nu-i vina vreo idee spune sec,
– Treci la loc..! Nota 4 !
Dupa el scoate doua fete care imediat au terminat exercitiul cu ajutorul lui bineinteles si le-a dat note mari pe care avea obiceiul sa le spuna tare sa auda toata clasa.
 Baietii din clasa se uitau derutati unul la altul… in recreatie au vorbit intre ei insa ascultau si fetele, multe dintre ele sunt la fel de dezorientate.
 – Cu Neacsu am incurcat-o! Spune Stani. Mie nu imi este frica, insa colegii mei ce se vor face, mai ales Magi care este bata la matematica ? totusi nu credeau ca va lasa corijenti.
 In clasa XII se facea in special calculul integral care este destul de simplu.
 Orele care au urmat s-au desfasurat dupa urmatorul tipic: le preda aiurea mai multa vreme dupa care incepea sa ii asculte.
Si-a facut un obicei.. prima oara ii scotea la tabla pe cei trei dupa care pe ceilalti baieti…pe Stani si Ionica ii scotea la urma; de obicei se descurca si atunci nu-i punea nimic in catalog, dar daca se incurca vreodata ii punea 4. Baietilor le mai tragea un 7 sau 8 sa nu spuna careva ceva daca s-ar fi uitat in catalog.
 Pe el il enerva ca pentru Neacsu toti baietii erau incapabili in rezolvarea problemelor, iar fetele imediat gaseau solutia pe care tot el le-o sugera, anuntandu-i de fiecare data nota pe care o stabilea .
Se uita triumfator la ei, neputinciosii, iar la fete cu o admiratie nedisimulata, mai ales daca erau dragute. Avea niste chei pe care le zornaia prin buzunar… era gretos si avea pentru baieti o adversitate neinteleasa!
Banuia, ca profesorul fiind chel, nu suporta baietii cu parul lung.
Cand ii asculta statea pe scaun atent la ce scriau pe tabla, iar cand termina cu ei se cocota pe catedra, era pitic, se intindea sa ajunga mai mare decat ei care stateau in banci, se relaxa si pe fata lui se labarta un zambet insidios; ochii ii deveneau blanzi, placizi si incepea sa scoata fetele la tabla; il studia cu uimire cum le privea admirativ pe unele si indiferent pe altele… era profesorul lui!
Nu incepuse scoala de prea mult timp si mergea grabit la cinematograful Republica sa vada un film, cand dintr-o curte a aparut Neacsu; il roaga frumos sa-i ia un pachet de tigari Aroma; se apuca sa ii explice chiar si unde se gasesc aceste tigari,
– Stiu de unde se iau Aroma domnule profesor! zice Stani si pleaca iute sa-i aduca pachetul, altfel intarzia la spectacol. Primind tigarile Neacsu i-a multumit politicos… cam prea politicos!
La un singur chiosc din cartier descoperise tigarile Aroma pentru taica-sau si de aceea stia atat bine de unde se luau.
La lectia urmatoare il ridica in picioare si cu un ranjet triumfator ii spune,
 – Iti voi anunta parintii ca fumezi Aroma!
Stani surade si-i marturiseste profesorului,
– Ai mei nu va vor crede… stiu ca nu suport mirosul de tutun !
Neacsu a inghitit in sec, iar el a luat loc in banca… era adevarat ca mergea in pauze cu baietii sa traga o pipa, dar Stani nu fuma; profesorul mizase ca e baiat, stie atat de bine unde sa caute tigarile Aroma atat de cautate, deci era fumator. Rationamentul unui diletant razbunator.
In sfarsit a venit vremea tezelor… el este hotarat, daca nici acum nu ii da nota care o merita, il va reclama. Nici nu stia unde ar putea s-o faca, dar se interesa el! Nici nu stia de existenta inspectoratului a carui misiune nu si-o inchipuia .
Teza la matematica; primeste niste probleme grele care depaseau nivelul manualelor, erau subiecte din functii, niste teorie din calculul diferential, insa mult mai complicata. Cu toate astea se descurca, lui ii da sase… i-a teza colegului de banca, ii evaluase lucrarea cu 7… nu i-ar fi dat nici 5, dar in definitiv nu il lasa corigent, asta era important si nu-i pasa.
 Se uita pe tezele la doua colege, care erau notate cu 8 si 9, dupa el nu meritau 4.
I s-a facut lehamite… ii vedea fata profesorului si il categorisea, un libidinos!
Kemi, Ion si Magi au fost notati cu 4… daca priveai corect, poate asa era, avea dreptate profesorul, insa daca analizai obiectiv tezele comparativ cu ale fetelor, se cuvenea sa le puna un 6 fara probleme.
Puteau sa il reclame dar ce erau ei fata de Neacsu! Si in plus trebuiau sa fie comparate tezele tuturor colegilor, dar ei nu puteau face acest lucru.
S-a gandit… mai e un trimestru pentru noi cei din clasa XII-a, le va pune media sase si pot intra in bacalaureat!
Cand a venit olimpiada, care se tinea in trimestrul doi, profesorul Neacsu a scos o hartiuta din vesnica haina gri si a strigat cateva nume cu elevii care trebuiau sa mearga la concurs.
Era si Stani trecut pe lista. Se ridica in picioare si ii spune,
 – Domnule profesor eu cu media 5 nu pot sa ma duc, mai bine trimiteti pe cineva care are media mare; eu voi merge la romana unde am media 8 sau la fizica !
 Nu avea de gand sa mearga la nici o olimpiada, iar la romana era constient ca ii punea note mari domnul profesor Pietreanu pentru incurajare, plus ca nu se putea compara cu Doina.
 Lui Ion ii moare tatal chiar atunci in iarna si banuia ca il va trece la matematica ca un semn de consolare, i se va muia inima si macar in ceasul al 12-lea vor rezolva acest diferend.
Cand si cand mai chiuleau la cate o materie; mergeau la Gavri vreo 3-4 colegi, iar seara de multe ori se intalneau in oras; incepusera sa vizioneze restaurantele insa mergeau unde era bautura mai ieftina. El, obisnuit cu bodegile, unchii lui conduceau doua localuri din oras, mergea adesea pe la ei, asa ca se simtea ca pestele in apa, dar nu consuma alcool… i-au ajuns experientele de la recrutare si de la o nunta, bea doar suc sau cateodata bere.
Dimineata ajungeau devreme la scoala aproape toti baietii, pe urma incepeau sa soseasca restul…. fumau o tigara cu geamurile deschise si discutau despre lectii sau le facea Magi sinteza unui scriitor din acea zi.
 Se apropia sfarsitul trimestrului cand Stani a intrat in clasa; geamurile erau inchise si un nor greu de fum care tot sporea si il ineca… a vazut baietii stransi in jurul unei fete cum fumau de zor cu ea in frunte. Era galagiosi si veseli insa trebuiau sa apara si restul clasei; s-a repezit ingrijorat direct la ferestre, le-a deschis larg sa se aeriseasca clasa, au realizat si ei ca nu o puteau ascunde acolo si a intrebat,
 – Ce e cu fata aici?
– Am gasit-o aici si nu mai stim ce sa facem cu ea! Ne-am gandit s-o oprim dar incep orele!
 – Hai cu mine! Ii spune fetei, o i-a de mana si reusesc sa se strecoare afara din scoala fara alte incidente sau sa ii zareasca vreun profesor.
 – Cand ne mai vedem? Intreaba fata la despartire.
 – Deseara prin oras, insa vezi sa nu mai vii pe la scoala! ii raspunde multumit ca au scapat neobservati.
Cand s-a inapoiat in clasa l-au luat baietii la rost,
 – De ce ai gonit-o? Aveam de gand s-o ducem la Gavri!
 – Nu ati vazut, duhnea urat a tigari ca si voi, dar ce vroiati sa faceti cu ea ?
 – Ii puneam un cearsaf in cap si ne faceam treaba! Gaseste repede solutia un coleg.
 A dat din mana a lehamite, dar colegii toata ziua l-au acuzat ca le-a stricat ploile. Au dat chiar si cu un miresme prin clasa, insa doamna profesoara de istorie Martinov a simtit ceva si a plecat amenintand ca ii va spune dirigintei… era alergica la arome, mai ales la cele de parfum.
A sosit diriginta in clasa alertata de profesoara, distinge un vag iz de parfum, dar si de tigari… a dat din umeri,
 – Cine are nevoie de istoria contemporana ? Vedeti sa nu faceti larma in aceasta ora cat sunteti singuri. Doamna Martinov refuza sa mai vina in clasa, va rog sa nu se mai repete, ca avem scandal cu directorul. Aerisiti si voi mai mult cand aveti istoria!
…………………………………………………………………………..
Ca de obicei seara se intalnea cu baietii la terasa Constanta si Stani era in intarziere. Dintr-o cofetarie iese precipitata fata de dimineata… l-a observat prin geamurile uriase si s-a apropiat vesela de el,
Cat pe-aici sa nu o recunoasca… parfumata, spreiata, cu haine bune pe ea, era bine facuta si draguta, nici nu se compara cu fata de dimineata si lui ii placea mai ales, ca nu mai mirosea a tutun.
 – Ce bine imi pare ca ne-am intalnit hai sa mergem la o bere! Ii propune fata,
 – Nu am nici un ban… imi pare rau! A raspuns Stani,
 – Nu conteaza am eu destui! Si ii da portofelul burdusit sa se uite. A vazut neincrezator o gramada de bani.. vrea sa inapoieze portofelul dar ea ii spune,
– Tine-l la tine! Era clar… intelesese… i-a placut si ei de el.
– Mergem la terasa! Propuse Stani.
 Au intrat grabiti in gradina si merg tinandu-se de maini… ,,intamplator,, el a ghidat-o spre masa colegilor… Stani ii zarise acolo,
 – Baieti vreau sa va prezint fata pe care o doreati atat de mult dimineata!
Toti au inlemnit nu mai puteau scoate nici un sunet. Fata ii spune nervoasa,
 – Daca tu vrei sa mergem la o bere bine… iar pe baieti nici nu vreau sa ii cunosc!
 Ii smulge hotarata portofelul din mana si pleaca uitandu-se in spate dupa el. Credea ca o urmeaza,
 – Ce naiba nu ati invitat-o la masa ? le spune colegilor,
– Nu avem bani…. pentru ea !
 – Avea bani cat nu avem noi toti la un loc !
 – Pai de ce nu ne-ai spus ?
Tot el era vinovatul si in seara aceea, vroiau femei si nu stiau cum sa faca, asta a fost concluzia lui, dar nu mai aveau mult de asteptat… viata era atat de aproape.
 La franceza venise direct de pe bancile facultatii profesoara Placintescu Floarea…a vazut cam care era situatia, pe cine il intereseaza materia si pe cine nu.
Diferenta dintre ei era de 3-4 ani asa ca nu se putea abtine, radea de nazbatiile lor, insa Stani vrea sa glumeasca toata ora. Ea vrea sa predea si din acest diferend nu puteau iesi decat… ei sa stea in spate la taifas, iar ea cu francezii s-au dus mai in fata. Clasa era mica si el radea tare, cu zgomot, ea furioasa a gasit la indemana un pix pe care i-l arunca direct in frunte si il intreaba,
 – Ti-a placut ?
 – Da…da aveti o tinta grozava! ii raspunde admirativ masandu-si lovitura si urmarindu-i traseele.
Au ras toti in frunte cu ea; in ora urmatoare se aseaza mai departe si este foarte atent la miscarile profesoarei sa nu il surprinda cu alta aruncare dibace si continua cu poznele si galagia. In final profesoara il ameninta manioasa,
– Sa vezi cat o sa-ti scad nota la purtare !
Intr-adevar ii scade un punct sau doua, insa trebuia sa-i puna patru pentru cate suportase. Nae folosindu-se de ei drept paravan se ascundea in spate sa invete la urmatoarea ora… profesoara era gravida, nu se putea strecura printre randuri care erau foarte inguste si ii lasa in plata domnului.

 Termina trimestrul II si a fost sigur ca cei trei erau singurii din liceu corigenti in clasa 12-a.
 Suferintele mai mari sau mai mici din liceu se uita, insa nu se compara cu necazurile pe care le pricinuise profesorul.. lui Stani nu-i pasa, era clasat in frunte la matematica pe scoala, dar pentru necazurile celor trei nu poate fi uitat.
 Nu au mai putut da examene nicaieri in anul acela! Locurile la facultati au fost ocupate din sesiunea de vara. A fost un an de cotitura pentru cei trei.
Kemi a ajuns inginer constructor si Magi profesor de limba si literatura franceza la universitate, amandoi poarta parul lung.
Pe Ion nu l-a mai vazut este sigur ca putea intra la o facultate cu profil tehnic unde s-ar fi cerut matematica.
 Dar a fost si vina directorului ca nu l-a potolit pe profesor… ar fi putut sa urmareasca notele celor trei de la celelalte materii si din ceilalti ani. Nu au mai fost corijenti niciodata cum se poate chiar in an terminal sa nu-si dea silinta sa invete?
Nu au fost nici obraznici ca el… au avut numai 10 la purtare!
 Mai tarziu s-a intalnit cu Loli, la un prieten comun; si el terminase la Mircea cu cativa ani inaintea lui si l-a avut chiar pe Neacsu diriginte. Incepand sa aiba indoieli in ce si-a amintit despre acest profesor l-a rugat sa citeasca ce scrisese,
– Ai fost bland… era un profesor fara nici o metoda de predare, in locul orelor de matematica nu facea decat dirigentie politica, trimitea biletele fanteziste la parinti despre comportamentul elevului, notele le punea dupa reguli doar de el stiute, ii placeau fetele cu numele Ancuta, Tincuta, Lenuta etc; avea un prieten frizer l-a care trebuia sa ne tundem zero si inainte de bacalaureat cu o saptamana toti baietii din clasa am fost nevoiti sa ne tundem zero sub amenintarea ca altfel nu vom putea intra in examen; am mers la banchet ca puscariasii, a lasat repetent un coleg in ultimul an. Era extrem de periculos si razbunator, sunt sigur ca in productie s-ar fi facut de ras cu psihicul lui de carcotas, de om caruia ii placeau turnatorii etc.
A intrebat si fetele sa se convinga; Gabi de la uman si Nae ii spuneau ca a fost un profesor bun… chiar le-a sarit in ajutor la bacalaureat; Doina ca era nesuferit si ii facea viata imposibila etc.
Mihaela ii spunea cu regret,
 – Stani, mie imi placea matematica insa Neacsu ne-a facut sa uram aceasta materie!
Intr-o noapte a primit un email din Canada de la Neli, aparatorul lui din copilarie,
,,Si eu am terminat liceul la Mircea cel Batran dar n-am facut cu Neacsu, m-a ferit Dumnezeu! Am facut in schimb cu doamna Mugioiu, sotia profesorului de franceza care era un pedagog excelent. Ea m-a facut sa indragesc matematica si sa mi se para cea mai usoara materie, bineinteles daca intelegi toate legile ei de baza. Acum Neli in Canada, proiecteaza si executa strunguri uriase care rectifica piese de 100 de tone.
 Este clar si era lamurit din mini ancheta. Deci si in generatiile anterioare, elevii au avut multe de suportat din partea acestui profesor… cati matematicieni buni au fost sacrificati de mania lui Neacsu?
 Cu trimestrul II a incheiat liceul, s-a inchis situatia scolara, mediile si au inceput pregatirea pentru examenul de bacalaureat. Prezenta nu era obligatorie, Stani se ducea numai la romana cu deosebita placere si fizica; profesorul Pietreanu continua sa le bage fara sa simta materie in cap, uniforma a aruncat-o fara regret doar de sapca ii parea rau ca a abandonat-o insa s-a obisnuit imediat fara ea.
Petrecea cea mai frumoasa perioada din viata… era plin de sperante in viitor, timpul se scurgea alene.
In acel an s-a zvonit printre ei ca directorul Lungu nu le va da voie sa faca banchetul. Se pare ca primise o circulara prin care se interzicea organizarea sarbatoririi sfarsitului liceului. Sub amenintarea excluderii din examen elevii liceului Mircea nu mai organizeaza nimic… le era frica si profesorilor de director.
El si-a dovedit rautatea inca o data, celelalte licee fac banchetele; in definitiv sunt majori atat elevii cat mai ales profesorii si se intalnesc stocastic la acelasi restaurant, la aceiasi ora, in aceiasi zi!
 Parsivenia din Lungu a izbucnit si s-a zvonit ca daca cineva incearca sa organizeze ceva ii da afara din bacalaureat.
 Stani nu tine seama si hotarasc cu cativa colegi sa faca banchetul lor, cu clasa lor! Doreste sa vina macar diriginta Ghiurca insa ea il refuza,
– Sa nu incercati cumva… sa organizati ceva ca va afla directorul!
Profesorii erau probabil si ei amenintati, motive se gaseau usor nu are rost sa mai vorbim. Nici prietenele lui din copilarie de la 2 ani, Emilia si Gabi nu au curajul sa mearga cu el asa ca va inchipuiti ce presiune se exercita asupra lor.
Din clasa lor au fost 11 viteji: cinci fete si sase baieti cu Cornel varul sau, de la C. Si acum regreta ca nu le-a luat pe fetele de la uman care au auzit ca ei, cei de la ,,A,, fac banchetul lor si s-au rugat de el; incepuse sa-i fie frica, tot felul de zvonuri circulau pe aceasta tema dar daca analizai corect nu mai conta ca primeau cateva colege. In noaptea aceea era banchetul Liceului 4, tot la Cazinou si aveau asezata masa putin mai separat.
Cand a inceput petrecerea parca erau copii nimanui insa au vazut deodata ca se indreapta spre masa lor profesorii de la Liceul 4 care i-au sarutat si le-au spus,
– Va felicitam pentru curajul vostru si va uram succes mai departe! Aveau nevoie de incurajarile lor.
Dupa profesori a urmat in sir procesiunea colegilor de liceul 4, s-au felicitat reciproc asa ca s-au simtit foarte bine in noaptea aceea.
Atata a regretat.. cele cateva fete de la uman pe care le-a refuzat.
Numeroase sentimente contradictorii l-au incercat in seara aceea dar pentru profesorii Liceului 4, din Piata Chiliei a avut intreaga consideratiune.
Se apropia bacalaureatul si in fiecare seara se intalnea cu baietii prin oras, Magi le explica diverse subiecte la limba romana aici nu avea rival printre ei… el trebuia intai sa-si dea corijenta dar participa indirect la emotiile lor. 
Intr-o seara ajunge la Cazinou mai devreme la intalnirea obisnuita cu colegii; venisera numai Costica si Magi,
– Hai, sa luam niste tigari pentru noi si pe urma ne intalnim cu colegii!
Trebuia sa zareasca marinarii greci de la care luau tigarile bineinteles contra cost. Pe el l-ar fi interesat eventual niste cingo dar nu avea nici un ban asa ca urmarea marinarii care ieseau pe la Poarta 1, cocotat pe gardul de piatra sa ii vada mai bine. Era foiala si concurenta mare, multi bisnitari adevarati, multe fete sa se iubeasca cu marinarii cand zareste cativa greci venind spre Poarta 1 si a strigat sa fie pe faza amicii,
– Magi, Costica, vin grecii !
Nu au apucat sa cumpere cele doua pachete de tigari ca au pus mana pe ei militienii, deghizati in civili; era razie si se urmareau infractorii care se legau de greci, fetele etc.
Ii baga intr-un IMS impreuna cu alti borfasi; masina arhiplina demareaza in tromba pe Valea Portului, hurducaindu-se pe soseaua de caldaram, aruncand pasagerii unii peste altii pentru ca in sfarsit sa ajunga la sediul militiei de pe Mangaliei.
Au fost dusi la subsol unde s-a inceput ancheta.
Le-au luat datele de identificare numele, profesia, adresa. Erau printre ei cunoscuti mai vechi de-ai casei si pe rand militienii ii luau la bataie.
Unul a fost descoperit la perchezitie cu un ghiul din metal care se cunostea ca nu-i din aur,
 – A… umbli cu aur! … Trosc, pleosc peste fata… baiatul abia a avut timp sa-si protejeze capul ca militianul expert ii aplica o lovitura in burta.
La altul s-a gasit un bricegut amarat in forma de pestisor, care se desfacea cu mare greutate… atat era de ruginit,
 – A… umbli cu sisuri!… Trosc, pleosc, buf acelasi tratament…
Ajung la ei,
 -Stati ..! Opriti-va! A spus un plutonier. Pe ei ii vrea domn capitan!
Militienii ii iau la caftit pe urmatorii fara sa faca pauza..
El era ingrozit… chiar vroia sa le spuna la militienii care il bateau, daca trebuiau sa-l cafteasca macar sa nu-i ramana cumva urme. Avea a doua zi examen plus, nu dorea sa afle mama lui si urmele loviturilor ar fi fost evidente. Asta era situatia cu legile din tara asta si pe care nu le cunosteau, se parea ca au gresit deci trebuiau sa plateasca.
Sunt orientati intr-un birou micut unde vad un tanar imbracat in civil in spatele unui birou care a rostit autoritar,
 – Goliti-va buzunarele!
El nu are ce sa scoata, ii arata buzunarele intoarse; Gavri avea vreo 15 lei si o moneda de cativa peny; Magi, 35 de lei, un flacon subtire cu parfum bulgaresc din trandafiri si un pachet mototolit aproape gol de tigari.
 – Ce clasa sunteti si la ce scoala?
 – Suntem in clasa 12 si am terminat la Mircea! In zilele urmatoare incepem examenul de bacalaureat! raspunde unul dintre ei.
– Adunati-va lucrurile trebuie sa platiti o amenda insa pentru ca sunteti elevi ajung 10 lei de fiecare. El se gandeste,
 – Asta face misto de noi, in definitiv nici nu trebuia sa ne ia, nu cumparasem nici o tigara nici nu incercasem sa luam legatura cu grecii, am cazut ca din oala nevinovati.
 In sfarsit… le inapoiaza banii, moneda, pachetul mototolit, parfumul si capitanul rupe niste bonuri; ei strang banii si platesc amenda. Capitanul le spune,
 – Si asa n-au ce scrie astia la ziar; imi tot cer ceva, cazuri senzationale.. o sa apareti in ziar ! Stani a inceput sa rada… ii venise inima la loc.
 – Hai domnule capitan nu se poate, ziaristii au subiecte ca lumea !
-Lasa ca veti vedea! A ras si ofiterul, se ridica de la birou, intinde mana de despartire si le-a explicat amabil pe unde trebuia sa iasa.
Nici nu i-a intrebat de greci, de bisnita si-a dat seama ca sunt inoceti.
A fost pentru prima si ultima oara cand a fost acolo pe la intrarea oficiala a cadrelor, prima si ultima oara cand a fost privat de libertate pentru un ceas si in final capitanul adauga,
       – Mult succes la examene! si s-au despartit in termeni amicali.
Au parasit cladirea Militiei ca niste adevarati sefi… pe intrarea principala dupa ce patrunsera ca niste derbedei pe poarta din spatele cladirii.
La aceea ora tarzie din noapte strazile erau pustii si se simteau eliberati de cosmarul ce l-au intrezarit… lumea infractorilor
– Hai ca ne-a ramas de-o bere! A spus Magi in concluzie si au intrat toti trei intr-un local des frecventat de carutasii din Piata Grivitei.
 A doua zi se intalneste prin centru cu capitanul, care da mana voios cu el si il intreaba cum merge examenul.
In a treia zi apare in ziarul local ,,Dobrogea noua,, pe pagina cea mai citita un articol cu titlu mare ,,Extradidacticii la lucru,, suna cam asa
,,Ieri a fost anihilata o puternica retea de traficanti si infractori din orasul nostru in frunte cu elevii de la Liceul Mircea si le scria numele exacte la toti trei. Le-a fost confiscata valuta, tigari, diverse marfuri de provenienta straina, bani si alte lucruri. Tinerii in loc sa invete pentru examenul de bacalaureat,, si continua pe aceasta tema, A iesit un articol stufos si destul de lung. Era cea mai importanta stire din ziua aceea.
Primul care afla din ziar a fost un unchi, Decebal, fratele tatalui sau. Pe la pranz a venit la ei acasa si ii da fara un cuvant sa citeasca articolul ….
 A ramas stupefiat si mai mult mirat, de ce gogomanii au putut scrie ziaristii.
Ii povesteste cum s-a intamplat in realitate, niciodata nu l-a auzit sa injure dar atunci unchi-sau a scapat o injuratura urata despre ziaristi.
Tatal era in spital, nici nu i-au spus probabil insa mai tarziu sigur a aflat; nu i-a vorbit sau amintit niciodata despre aceasta intamplare nici macar in gluma..
Apare acasa la ei unchi-sau Titi, fratele mamei speriat. Cu putin timp inainte intr-o seara i-a dat doua cartoane de tigari sa le duca la niste doctori pentru tatal sau. Credea ca l-au prins cu ele intr-o razie. Ii povesteste si lui cum s-a intamplat, rasufla usurat si hotaraste pe loc,
– Il dam in judecata pe ziarist ! Cerem daune morale cum isi permite sa va faca asa !
– Lasa unchiule doar la romana imi este teama putin dar la matematica si fizica ma pricep. Nu o sa am probleme..
In acele zile sustineau probele scrise; dupa ce iese din sala de examen aude comentariile colegilor mai mici din liceu si pe care ii cunostea din vedere,
– Ati auzit i-a prins pe cei mai mari bisnitari din Constanta sunt de la liceul nostru d-intra XII-a A!
Uite asa au ajuns celebri, au ajuns mari… Al Capone era mic copil pe langa ce faceau ei!
Magi era ingrijorat pentru ei. El va da examenul de corijenta in toamna iar colegii din clasa stiau care a fost realitatea, le povestisera. Nu puteau decat sa ii compatimeasca insa majoritatea profesorilor, se uitau urat la Stani si Costica.
Era pe holurile scolii in examene cu emotiile inerente si profesoara de psihologie ii spune,
– Ati facut liceul de ras! ii raspunde nervos,
– Nu mai suntem elevii acestui liceu din martie cand am promovat clasa XII-a iar bacalaureatul il putem da oriunde in tara asta, si la Sighetul Marmatiei daca dorim!
Se intalneste cu doamna diriginta care ii vorbeste privindu-l cu mila dar si manioasa,
 – Acum o sa va tarasca prin tribunale! Ii raspunde in zeflemea,
 – Nu ne pot pedepsi de doua ori pentru aceeasi greseala! Am platit deja o amenda.
Nu il crede ca vor scapa atat de usor dar nu il intreaba cat a fost amenda, ce inseamna valuta si marfurile straine; era infuriat pe profesori si avea de ce. Acuzau fara sa stie cum a fost in realitate!
Costica trecea prin aceleasi necazuri insa rezista; in ultima zi de examen profesorii din comisie se uitau ,,stramb,, la el, l-au notat si seful comisiei, decanul de la Institut vrea sa faca un spirit de gluma si ii sopteste tare sa auda toata sala,
      – Imi faci si mie rost de un carton de tigari? Ii raspunde la fel soptit… tare,
     – Acum e periculos, nu vedeti ca ne urmareste politia peste tot !
Si se uita la profesorii care erau insirati la mese cu tot felul de hartoage in fata.
L-a bufnit rasul si pe profesor, el a zambit amar, s-a mai destins atmosfera dar bacalaureatul se terminase. Mai era o luna pana la admiterea in facultate!
………………………………………………………………………………..
Profesorii sunt prizonierii notelor si de multe ori sunt influentati; la fizica si matematica a raspuns perfect, a facut un exercitiu care in toate culegerile de trigonometrie era rezolvat prin procedee foarte lungi, el gasise rezolvarea rapida; profesorul s-a dus in fata tablei, nu-i venea sa creada, a privit-o lung si i-a pus 8. Ar fi vrut ca o recunoastere a valorii sa il noteze altfel insa nu mai avea nici o importanta. Ii era indiferent si a parasit liceul pe care il iubise cu strangere in suflet!
A plecat la Galati si mama-sa i-a luat diploma de bacalaureat, nu mai dorea sa-i vada nici macar zidurile!
Inainte de a pleca de-acasa nu stia ce sa faca cu poeziile.. sa le care dupa el nu avea nici un rost, drumul lui era trasat… le-a dat foc, la gunoi, sa nu ramana nici o urma.
…………………………………….
 In vara aceea dupa examenul de admitere, era pe Mangaliei in dreptul cinematografului Progresul si intentiona sa ia bilete la un film; o vede pe doamna diriginta Ghiurca mergand atenta insa ingandurata fara tel, avand tot timpul din lume la dispozitie asa cum umblam adesea parca vrem sa fim singuri dar inconjurati de oameni. Iti face bine galagia, freamatul multimii si agitatia te linisteste.
Il descopera brusc si cu fata luminata de bucurie isi schimba traseul si se indreapta spre el; era uimit de reactia ei, o astepta nemiscat mai avea 5 metri pana la el; se gandeste cum sa se manifeste insa distanta este prea scurta si prea multe vroia sa-i spuna despre ei, elevii:
– Sarut-mana, doamna diriginta !
– Buna Aurel! Ce bine imi pare ca te vad; felicitari pentru reusita! A fost greu examenul la Frigotehnie! Ai avut concurenta mare!
– Nu mi s-a parut! braveaza el un pic.
– Sa stii scoala se mandreste cu tine!
De fapt si al ei era acest rezultat; se revolta deodata; de ce nu i-a spus direct ca este mandra de el? Il cuprinse o furie inexplicabila, furia celor 19 ani cand profesoara a amintit de liceu a vazut in fata ochilor numai mutrele lui Neacsu si Lungu.
Nu si-a dat seama ca o raneste pe diriginta, ar fi dorit sa nu fi reusit la facultate numai sa nu ii stie pe cei doi cum se impaunau cu rezultatele elevilor si s-a trezit spunand,
      – Eu nu sant mandru, de scoala mea !
Ea s-a uitat rugator la el dar n-a privit-o; ii erau ochii plini de vidul urat din fata… citeai in ei numai furie si incapatanare si in acele clipe nu putea sa vada pe nimeni din liceu.
– O sa-ti treaca si acest sentiment; la revedere Aurel !
– Sarut-mana, doamna Ghiurca! s-a indepartat de el si a luat-o in cu totul alta directie decat mersese inainte sa il vada; era tulburata si nu a intors capul, stia ca o urmareste.
A stat privind cum dispare printre trecatori, realiza ca gresise fata de ea insa faptul era implinit. Mahnirea puse stapanire pe el, a nedreptatit un om, exact cum se intampla adesea in viata, platesc pentru greselile altora numai sarmanii si nevinovatii.
……………………………………………………….
Dupa 10 ani se organizeaza intalnirea de la terminarea liceului; a fost cautat insa nu s-a dus… parca nici nu facuse liceul vreodata!
Dar cand, din nou, s-a aranjat revederea colegilor n-a mai rezistat… a dorit sa-si intalneasca colegii de liceu, neaparat!
Lasa totul la o parte, vrand sa isi arate veselia iar despre cei care nu au venit si-a spus nostalgic…
      – Ora asta chiulesc, sunt la mare ca de obicei iar doamna diriginta ii cauta!
Era noapte fara luna la Costinesti, intunericul ascundea numeroase umbre bantuitoare din conturul plajei. Pe masa festiva, compusa din pahare policrome avand buzele zaharisite cu lamai, lichioruri, coniacuri si votca alba scria complicat de simplu ,,20 de ani,, si cu mare greutate a indraznit sa le ravaseasca.
In toti acesti ani a spus cu mandrie ,,Am terminat la Mircea,, dar nu putea sa-si aminteasca profesorii care l-au necajit fugitiv ci numai de acele clipe, ore minunate si de neuitat ce le-a petrecut impreuna cu dascalii si colegii.
Lumea isi schimba in permanenta culorile, unduirile inselatoare ale vremurilor. In zgomotul fascinant al apelor doar silueta masiva de pe mal a liceului Mircea ramane neclintita!
Stanescu Aurel Avram