Cristos cunoaste viitorul
Ce raspunde Cristos la întrebarea: Ce va fi? Iar daca suntem si mai specifici putem reformula pornind de la cuvintele lui: A cui va fi împaratia? Cine va vedea pe Dumnezeu? si Cine va mosteni pamântul?
Aceste întrebari cu privire la lucrurile esentiale din viitor ofera liniile de investigare la nivelul Evangheliei dupa Matei. Cristos da raspunsul subliniind bucuria fara margini a celor care vor avea parte de obiectul din aceste întrebari.
Cei saraci în duh, cei cu inima curata, si cei blânzi. Elementele esentiale pe partea oamenilor sunt de ordin launtric, tin de un anumit caracter. Recunoasterea saraciei spirituale, a dependentei de Dumnezeu, ordine si curatie a inimii, folosirea numai spre bine a autoritatii si raspunderilor date de Dumnezeu robilor sai sunt lucrurile esentiale care au un cuvânt greu când se cauta raspuns la întrebarea: Ce va fi?
În mod concret intrarea în Împaratia cerurilor depinde de neprihanirea (dreptatea) oamenilor. Textul esential este cel din Matei, 5.20:
„Daca neprihanirea voastra nu o va întrece pe cea a carturarilor si fariseilor cu nici un chip nu veti intra în Împaratia cerurilor.“
Aceasta afirmatie se întelege contextual cu ajutorul a ceea ce urmeaza sa fie spus. În privinta întrecerii neprihanirii carturarilor, ucenicul lui Cristos în întelegerea Scripturii, trebuie sa treaca dincolo de litera ei la spiritul ei. Ei au auzit ca s-a spus, dar sunt atenti la ce spune Cristos. Modelul lui Cristos de întelegere a textului Scripturilor sta ca exemplu pentru ei. În ce priveste întrecerea neprihanirii fariseilor, ucenicul lui Cristos nu îsi practica neprihanirea sa fie laudat de oameni, nici în privinta milosteniei, nici a rugaciunii si nici a postului. Pe toate acestea le practica înaintea lui Dumnezeu; ele sunt parte integranta a comuniunii sale cu Dumnezeu, si de la acesta îsi va primi rasplata.
Pildele cu cele zece fecioare, cu talantii si cu pastorul, oile si caprele identifica alte detalii la raspunsul la întrebarea: Ce va fi? Nepregatirea pentru ce va fi are consecinte dramatice. Nimeni nu poate însela pe Mirele care vine. Cu cât întârzie mai mult cu atât se vede mai clar daca eu sunt pregatit pentru venirea lui. Este raspunderea mea sa am untdelemn suficient pâna la intrarea în odaia de nunta. Folosirea în folosul stapânului a resurselor încredintate este obligatorie. Îngroparea lor înseamna pierdere. Aici eu sunt doar un ispravnic al averii stapânului. Tot ce mi-a dat trebuie înmultit pentru el.
Apoi raportarea la cei mai neînsemnati dintre frati arata adevarul dragostei fata de oameni. Dar e mai mult de atât, asa se arata dragostea fata de Cristos. Compasiunea fata de cei mai neînsemnati înseamna slujire fata de Cristos. Acest lucru dovedeste caracterul de a fi neprihanit. Asa sunt cei care sunt pusi în partea dreapta a Fiului Omului în ziua judecatii tuturor popoarelor.
Revista ARMONIA - Saltmin Media 