E mizerabil că aruncă și acest chin în sufletul atâtor familii chinuite și rupte de durere în aceste zile! Nu doar politicienilor trebuie să le cerem să aibă răspundere pentru ce fac și zic!
Vineri, 7.45 dimineața. Mă trezește apelul doctorului Cîrstoiu, managerul de la Universitar: „Te rog din suflet, ajuta-mă! Fă tu un reportaj din acela de suflet pentru V. (unul dintre supraviețuitori). Nu-l vrea nimeni, nicio echipă de afară. Are arsuri pe 80% din corp. L-am operat ieri, e stabil. Va trăi. Dar are nevoie de mult mai mult. Ca să înghită în regulă, ca să-și folosească mâinile ca înainte…Trebuie să-l trimitem afară! Hai să-l ajutați voi cu Fundația, cu teledonul…“. Promit! La 11 mă sună iar. Să se asigure. Să-mi mai dea argumente să lupt pentru V. (deși știe că nu e nevoie). Câteva ore mai târziu pe WhatsApp: „Oanaaaaa…Îl iau englezii! I-am convins! Oprește-te cu demersurile! Sunt atât de fericit! Mare mare bucurie! Are o șansă! Nu știi cât de fericit sunt! Nu-l vroia nimeni pentru că e mult de lucru cu el! Dar i-am convins!“ Continue reading “Tudor Chirilă și răspunderea lui de om în gura căruia se uită atâția tineri”

