Halloween-ul, o sarbatoare necrestineasca

Halloween” – O sarbatoare pagâna

Motto:

Când ai dat peste un adevar, n-ai voie sa-l tii pentru tine. Adevarul e ceva public. Ai datoria sa-l împarti cu toti.(Cugetari, D.I. Suchianu)

Tot ce-Mi da Tatal va ajunge la Mine; si pe cel ce vine la Mine, nu-l voi izgoni afara: caci M-am coborât din cer ca sa fac nu voia Mea, ci voia Celui ce M-a trimis. (…) Isus a zis: Eu sunt calea, adevarul si viata.(Ioan, 6:37-38; 14:6)

Unul dintre apostolii Domnului Isus marturiseste la începutul scurtei sale epistole, de doar 25 de versete, ca a fost nevoit sa schimbe subiectul pe care ar fi dorit a-l scrie:

Preaiubitilor, pe când cautam cu tot dinadinsul sa va scriu despre mântuirea noastra de obste, m-am vazut silit sa va scriu ca sa va îndemn sa luptati pentru credinta care a fost data sfintilor o data pentru totdeauna. (Iuda, 3)

La semnalul de alarma tras de Laurentiu Dumitru în articolul sau Halloween-ul, o sarbatoare de care nu avem nevoie, în ALTERMEDIA.INFO si eu am fost nevoit sa nu trec cu vederea subiectul zilei.

 Dumnezeu a dat poruncile Sale ca sa fie învatate si respectate cu sfintenie.

 Dumnezeu a scris cu degetul Sau, în piatra, Tablele Legii (Exod, 20):

Sa nu ai alti dumnezei înafara de mine.

Sa nu-ti faci chip cioplit, nici vreo înfatisare a lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau jos pe pamânt, sau în apele mai de jos decât pamântul.

Sa nu te închini înaintea lor si sa nu le slujesti; caci Eu, Domnul Dumnezeul tau, sunt un Dumnezeu gelos (…)

Sa nu iei în desert Numele Domnului Dumnezeului tau; caci Domnul nu va lasa nepedepsit pe cel ce va lua în desert Numele Lui.

Adu-ti aminte de ziua de odihna, ca s-o sfintesti. Sa lucrezi sase zile si sa-ti faci lucrul tau. Dar ziua a saptea este ziua de odihna închinata Domnului Dumnezeului tau: sa nu faci nicio lucrare în ea, nici tu, nici fiul tau, nici fiica ta, nici robul tau, nici roaba ta, nici vita ta, nici strainul care este în casa ta.Caci în sase zile a facut Domnul cerurile, pamântul si marea, si tot ce este în ele, iar în ziua a saptea S-a odihnit: de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihna si a sfintit-o.

Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta, pentru ca sa ti se lungeasca zilele în tara pe care ti-o da Domnul Dumnezeul tau.

Sa nu ucizi.

Sa nu preacurvesti.

Sa nu furi.

Sa nu marturisesti strâmb împotriva aproapelui tau.

Sa nu poftesti casa aproapelui tau; sa nu poftesti nevasta aproapelui tau, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici magarul lui, nici vreun alt lucru care este al aproapelui tau.

Cel mai întelept om, Solomon, îsi încheie învatatura lasata urmasilor sai, cu aceste cuvinte:

Sa ascultam, dar, încheierea tuturor învataturilor: Teme-te de Dumnezeu si pazeste poruncile Lui. Aceasta este datoria oricarui om. Caci Dumnezeu va aduce orice fapta la judecata, si judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rau (Eclesiastul, 12:13-14)

Dupa cum întelege orice om cu discernamânt – obisnuit cu ce vrea Dumnezeu sa spuna în Cuvântul Sau – Dumnezeu pretinde ca numai Lui sa i ne închinam si sa-i aducem lauda. Si, omul,  trebuie sa traiasca o viata morala, dupa Cuvântul Sau .

Cum ar putea întelege cei care nu respecta aceste principii?

Sa ne venim în fire, sa venim la El cu pocainta si sa-i cerem iertare, în Numele lui Isus, singurul Mijlocitor între om si Dumnezeu.   Dumnezeu este credincios si drept ca sa ne ierte, daca incepem sa traim prin credinta si pocainta. (1 Timotei, 2:1-5; 1 Ioan 1: 7-10 si 2.1).

Dumnezeu este Duh si Lui trebuie sa ne închinam în Duh si în Adevar (Ioan, 4:23-24).

Toata închinarea si toata slava (gloria, lauda) i se cuvin doar lui Dumnezeu (Tatal, Fiul si Duhul Sfânt). AMIN!

TOATA INCHINAREA  SI TOATA ADORAREA TIE ITI DARUIESC, O,  DOMNUL MEU!


                                                        ***                                                                         ***

                                                                                                          ***



Halloween-ul, o sarbatoare de care nu avem nevoie

de Laurentiu Dumitru

CRESTINII NOSTRI mai putin dusi la Biserica serbeaza pe 31 octombrie Halloween-ul (acesta fiind al doilea import in materie de sarbatori, dupa celebrul de pe acum Valentine’s Day). Multi considera ca sarbatoarea Haloween-ului (All Hallow’s Eve) este doar seara (ajunul) de dinaintea Zilei tuturor sfintilor (All Saint’s Day), praznicul romano-catolic din 1 noiembrie. Americanii isi amintesc acum de mortii lor, celebreaza victoria lui Hristos asupra mortii si puterilor intunericului, rad de… rau si de moarte. Se considera, deci, ca este sarbatoare crestina chiar daca e importata, dupa toate probabilitatile, din paganismul celt (druid). Greu insa de convins un om rational ca aceasta sarbatoare ar avea duh crestinesc…

 Adevarul e insa altul. Ea e o sarbatoare 100% pagana, oculta, “ziua cand mortii, fantasmele parasesc mormintele…”. Ea e cea mai mare sarbatoare a slujitorilor satanei: vrajitori, spiritisti sau satanisti. Americanii au dezvoltat o adevarata industrie legata de aceasta sarbatoare. Se achizitioneaza cu aceasta ocazie accesorii macabre: masti, costume de vampiri, diavoli, dragoni, zombi, leprosi, schelete si nelipsitii dovleci, ajungandu-se pana la vanzari de o jumatate de miliard de dolari anual. Vanzarile filmelor horror cresc in aceasta perioada, promotorii filmelor de groaza speculand si ei interesul mare pentru acest praznic. Industria filmelor horror exploateaza la maxim setea de senzatii tari, dovedind nepasare fata de psihicul omului, caruia nu-i ofera nimic altceva decat angoase.

 America face cu ocazia Halloween-ului pregatiri mai mari decat de Craciun sau Paste. Copii se costumeaza in stil horror, se amuza prin sperieturi si merg (colinda) din casa in casa pentru a primi prajituri. Tinerii, mai curajosi, merg in cimitire in miez de noapte si se distreaza facand spiritism. S-a constatat ca in noaptea Halloween-ului se savarsesc foarte multe crime in Statele Unite.

 De altfel, in cunoscutul documentar TV Invazia pagana se spunea ca la intrebarea “Cum ati vrea sa serbati Halloween-ul?”, 80% din elevii americani de clasa a IV-a de la o scoala au raspuns zambind : “As vrea sa omor pe cineva…” Acesta este impactul sarbatorii !

 Ca si in anii precedenti si in acest an (2002 n.n.), la noi s-a promovat aceasta sarbatoare: gradinite si teatre pentru copii speculand momentul. De nu vom fi cu luare-aminte, copii nostri isi vor forma treptat gustul pentru macabru, ocult, sadism si violenta (ii ajuta in acest sens desenele animate cu monstrii, jocurile agresive pe calculator, filmele horror si cartile pentru copii, deja clasice, din seria Harry Potter, etc.).

 Biserica, adica noi, madularele ei vii, nu trebuie sa luam parte la aceasta sarbatoare oribila si demonica.

 Atunci cand Binecredinciosul Stefan cel Mare si Sfant ridica biserici, americanii abia auzeau de invatatura lui Hristos! De ce ar trebui sa luam aminte acum la ce si cum ne invata ei sa sarbatorim? Sa speram ca ai nostri credinciosi vor intelege desertaciunea acestei false sarbatori si ca pe viitor o vor ocoli.

“Halloween” – O sărbătoare păgână

Motto:

Când ai dat peste un adevar, n-ai voie sa-l tii pentru tine. Adevarul e ceva public. Ai datoria sa-l împarti cu toti.(Cugetari, D.I. Suchianu)

Tot ce-Mi da Tatal va ajunge la Mine; si pe cel ce vine la Mine, nu-l voi izgoni afara: caci M-am coborât din cer ca sa fac nu voia Mea, ci voia Celui ce M-a trimis. (…) Isus a zis: Eu sunt calea, adevarul si viata.(Ioan, 6:37-38; 14:6)

Unul dintre apostolii Domnului Isus mărturisește la începutul Continue reading ““Halloween” – O sărbătoare păgână”

CÂND „CEI USURATICI APRIND FOCUL ÎN CETATE, ÎNTELEPTII POTOLESC MÂNIA”

 Vavila Popovici


Incidentele care au avut loc la Londra luna trecuta (august) au fost considerate ca cele mai violente din ultimii 30 de ani. Potrivit politiei londoneze, peste o mie de persoane au fost arestate, dintre care 396 minori. Violentele, care au început în nordul Londrei s-au extins ulterior în mai multe orase britanice, între care Birmingham, Manchester si Liverpool. A fost vorba în principal de actiuni de efractie, vandalizari de autoturisme si furturi, dar si incendii provocate. Incidentele au provocat o mare indignare asupra populatiei acestei tari si au determinat o reactie ferma din partea autoritatilor. Potrivit Scotland Yard, din cele 1.838 de persoane retinute în timpul violentelor, 1.049 au fost puse sub acuzare, 218 dintre acestea fiind minore. Premierul britanic David Cameron si-a întrerupt vacanta si a declarat în Parlamentul britanic : „Nu este vorba despre politica, nici despre manifestatii, ci despre furt […] Aceasta este infractionalitate, pur si simplu si pentru aceasta nu exista scuze. Nu este o problema de saracie, ci de cultura. O cultura a violentei, lipsei de respect fata de autoritate […] trebuie sa aratam lumii ca Marea Britanie nu este o tara care distruge, ci o tara care construieste, care nu se resemneaza, o tara care face fata, care nu priveste în urma, ci totdeauna înainte”. În cele din urma violentele au fost stopate, fiind antrenati în aceasta actiune 16000 de politisti. Au fost implicate persoane cu statut social diferit, copii, tineri si oameni mai în vârsta.

De aici începând, fenomenul, fiindca el poate fi denumit astfel, poate fi amplu analizat. Nu am sa îndraznesc decât o succinta analiza, privita din punctul de vedere al libertatii zilelor noastre, prost înteleasa de unii oameni. Si nu este o remarca noua si nici restrânsa, ci valabila pentru foarte multe tari de pe glob.

Libertatea este un concept filosofic, a carui semnificatie ar putea fi rezumata prin sintagma „lipsa constrângerilor”. Ea zugraveste comportamentul uman. A fost o tema care a preocupat filosofii, teologii, precum si statul.

Pentru Socrate, de exemplu, libertatea este poarta tuturor dereglarilor individuale si sociale, calea spre desfrâu si descompunere; pentru Aristotel, aparator al libertatii, este poarta prin care intra bucuria de a trai, poarta prin care intra viciile fiind cea a pasiunii. Venind mai aproape de vremurile noastre, pentru filosoful britanic John Stuart Mill (1806–1873), libertatea este determinata de raporturile dintre individ si societate, sfera libertatii umane cuprinzând anumite libertati printre care si „libertatea alegerii unui stil de viata”. Si ce stil de viata trebuie ales? Chiar nu stim sa alegem, nu stim sa discernem? Stilul de viata presupune într-adevar cultura! Este gustul pentru elevat si frumos. Stilul nu presupune cantitatea, ci calitatea; înseamna atitudine corecta, cuviincioasa, actiune folositoare, idei sanatoase, înseamna bucuria de a trai, dragostea, prietenia, dorinta de înaltare, de a deveni o persoana cu o carte frumoasa de vizita. A fi bogat si lipsit de caracter, nu poate fi decât un stil ales daunator atât tie cât si oamenilor din jurul tau.

Pentru a ajunge sa te poti bucura de libertate, trebuie mai întâi sa-ti înfrângi barbaria, pe care o purtam fiecare dintre noi, unii într-o masura mai mica, altii mai mare, si pentru a-ti înfrânge barbaria trebuie sa te cunosti pe tine însuti si sa reusesti sa-ti modelezi caracterul. La început nu esti atât de constient, te ajuta parintii, scoala, mai apoi te straduiesti singur sa dobândesti un comportament moral care sa fie în armonie cu cei din jur. De altfel normele comportamentului moral au fost cuprinse în cele zece legi biblice comune religiilor mozaica, crestina si mahomedana, religii dominante si la ora actuala în lume. Incorectitudinea, obraznicia, minciuna, lipsa de respect, tin de zonele întunericului; numai spiritul benefic este creator, spiritul malefic este distrugator; omul care ia în brate spiritul malefic ajunge la desfrâu, se deconecteaza de la spiritul Divin. „Vai de feciorii razvratiti, zice Domnul, vai de cei ce fac planuri fara Mine, care fac legaminte ce nu sunt în Duhul Meu, ca sa gramadeasca pacate peste pacate!”(ISAIA 30, 1)

Conceptul de libertate ideal în societate se presupune a fi acela în care orice om e liber sa faca ceea ce doreste, atâta timp cât nu încalca libertatea altui om. Exista si extremele acestui concept. Si vai, cât a avut omenirea de suferit din cauza extremismului! Una dintre extreme este libertatea totala reprezentata în principal de catre curentul Punk. Filosofia acestui curent e simpla: „Sunt liber sa fac ce vreau, inclusiv sa îmi înfig bocancul în fata ta”, filosofie total anarhista. Curentul Punk a aparut între anii ’76-’80. Un adept Punktrebuia sa fie altfel decât ceilalti, sa socheze, violenta fiind omniprezenta în manifestari, de la înfatisare, la limbaj, comportament; un revoltat fara cauza, un om nelinistit, caruia îi place sa traiasca periculos. Cealalta extrema este reprezentata de totalitarism, în care nimeni nu are dreptul sa faca nimic decât ceea ce i se spune. Chiar daca la prima vedere par doua extreme total diferite, ele au un lucru în comun, ni se spune, si anume acela ca societatea e împar?ita în doua grupuri, unul care are libertatea totala ?i unul care nu are deloc.

Rolul statului ar fi sa se apropie cât mai mult posibil de conceptul ideal de libertate, cât mai multi oameni sa se poata bucura de cât mai multe libertati. Pentru a asigura acest lucru exista legi care trebuie respectate. Corectitudinea comportamentala este o manifestare de respect în primul rând fata de tine, dar si fata de cei din jurul tau, respect „fata de autoritate”, dupa cum a exprimat Premierul britanic. A te purta corect, politicos, a fi calm, a cunoaste legile tarii si a le respecta, indica un om care-si iubeste tara, un om instruit, un om care a învatat sa se poarte în societate. Astfel de oameni ofera încredere si lumina celor din jur lor. Iata câta dreptate a avut premierul britanic când a afirmat ca este „o problema de cultura”!, morala fiind aceea care trebuie sa stea la temelia culturii unui individ si a vietii politice a societatii, deoarece se mai întâmpla „sa fii instruit, dar natâng, brutal si simplist” spunea un gânditor român. Mergând mai în adânc, filosoful german Friedrich Nietzsche afirma ca morala apartine credintei, nu politicii.

Dintre cele sapte Pacate capitale, face parte si Mânia, numita si furie, prin care se întelege respingerea iubirii si adoptarea sentimentelor razbunatoare si a gândurilor pline de ura. Ce ne spune Biblia despre mânie? „Nu te grabi sa te mânii în sufletul tau, caci mânia locuieste în sânul nebunilor.”

Filosoful român Nae Ionescu (1890-1940) precizeaza ca problema libertatii se pune în modul urmator: „Exista mai multe drumuri de urmat si omul alege unul din ele. El alege, dar el nu poate actiona decât atunci când cunoaste conditiile multiple în care aceasta actiune este posibila.Daca nu cunoaste aceste posibilitati si implicatii, atunci actiunea nu o face el, ci ea se întâmpla cu el.” Cu alte cuvinte, este luat de val, în necunostinta de cauza! Se pare ca acesta a fost si cazul acelor tineri mâniosi, iesiti în strada pentru a fura, a distruge.„Exista întotdeauna o limita a libertatii. Este un nonsens sa se vorbeasca despre o libertate absoluta. Omul nu poate fi liber sa faca orice vrea el: Libertatea îsi are limitele ei, care sunt indicate de natura omului. Prin urmare, tot ceea ce depaseste normalul, natura omului, poate sa fie interzis, fara însa ca aceasta sa reprezinte un atentat la libertate.”

Statul la emiterea legilor are în vedere conceptele de bine si rau si gaseste un echilibru pentru a reusi sa asigure libertatea cetatenilor sai. Dar mai sunt si reguli pe care statul nu le poate stabili si care tin de bunul simt al omului. Iata ca ajungem din nou la Credinta, la Religie, la invocarea Decalogului care este suma bunului simt crestinesc – Porunca a VIII: „Sa nu furi” si porunca a X-cea: „…sa nu poftesti vreun alt lucru care este al aproapelui tau”.

Este minunat sa ai moralitate de ordin religios! Si cartea de capatâi a acestei moralitati este Biblia. Se stie ca o viata lipsita de credinta este o ratacire în spatiu si timp. Ratacim, ratacim si nu mai gasim calea cea buna!

Apostolul Pavel spunea acum 2000 de ani ca morala este înscrisa în inima omului.

Exista o lege morala cu care te nasti, adica acea predispozitie de a alege binele de rau; dar exista si o constiinta morala, cea care-l face pe om sa discearna cu buna stiinta, adica cunoscând, sa poata alege si sa se manifeste ca atare. Atât legea morala cât si constiinta morala (constiinta fiind un produs al activitatii creierului uman) îsi au izvorul în fiinta lui Dumnezeu. Constiinta morala se poate capata în timp, dupa cum am spus prin educatie, cultura. Ce cultura, ce educatie au avut acei copii si tineri implicati în incidente? Care a fost rolul familiei, scolii, Bisericii? Li s-a vorbit despre Credinta? I-a dus cineva în Biserici unde ar fi putut învata sa fie linistiti, sa nu vorbeasca când nu trebuie, sa cunoasca respectul, sa-si înfrâneze pornirile necuviincioase, sa învete blândetea, bunatatea, corectitudinea, iubirea de Dumnezeu? Cu câti dintre copiii nostri s-a mai întâmplat acest fericit lucru în aceste ultime decenii?

Libertatea poate fi si poarta de intrare a viciilor, însemnând si dreptul de a pacatui, de a face si rau nu numai bine, dar evlavia (religiozitatea) înseamna a cunoaste si a lua din libertate numai ceea ce este bun si frumos, adica a discerne, din dragoste de Dumnezeu.

Întelepciunea poporului român a creat multe zicatori, versuri, în legatura cu educatia omului, a copilului în familie. Zicala „Asta nu-i dus de multe ori la biserica”, atribuita unui om pacatos, spune mult despre acel om”.

Redau mai jos fragmente din „Vorbe cu tâlc” ale poetului român Vasile Militaru (1885-1959) decedat într-una din închisorile comuniste:

Când copilului nuiaua nu-i sta – sfânt – la poarta mintii,/ Râde fericit copilul, dar la urma plâng parintii! […] Pe copil sa-l tii în frâie, de vrei om la toti sa placa;/ Nu-l lasa orice sa-ngâne, nu-l lasa orice sa faca;/ Nu-l lasa dupa placerea-i unde vrea el sa se duca;/ Din acelasi lemn se face si icoana si maciuca./ În rasfat de-ti cresti copilul si-l lasi zilnic fara frâu,/ Tu ai semanat neghina, socotind ca semeni grâu…/ Caci, precum îti cresti copiii, vor fi oameni sau neoameni:/ Din ogor nicicând nu iese decât ceea ce sameni!/ Cei care trudesc o viata si comori mereu aduna/ Ca sa lase mostenire la copii o viata buna,/ Din copiii lor fac trântori care-si vor munci doar dintii/ Sa manânce toata viata ceea ce au strâns parintii.”

Desi traim alte vremuri, poate este bine sa cunoastem si gândurile celor de dinaintea noastra.

Si despre celelalte aspecte ale fenomenului, poate… cu alta ocazie. Dar ar fi trist sa mai existe!

Vavila Popovici – Raleigh, Carolina de Nord

O NOUA FRONTIERA? NOUA IDEOLOGIE SEXUALA MONDIALA

O constatare si o afirmatie certa: societatea nu e statica

Societatea evolueaza. Constant se indreapta spre noi orizonturi. Sau poate ar fi mai bine de spus ca unele din aceste orizonturi asa zise noi nu sunt de fapt noi ci o repetitie a unor comportamente vechi pe care societatea le-a experimentat cu mii de ani in urma, nu le-a gasit utile, si le-a abandontat sau pus in afara legii. Aceasta observatie se aplica si subiectului de astazi – noua ideologie sexuala mondiala. Tot mai mult auzim vorbindu-se despre ea – o noua ideologie sexuala mondiala, promovata in ultimii ani cu tot mai multa perseverenta si determinare de asa numitele tari “civilizate,” ONU, structurile europene, tribunalele internationale si o multime de ONG-uri si fundatii (think tank-uri) care au in spatele lor sume enorme de bani. (Va recomandam, privind ONU, un raport recent: http://cnsnews.com/news/article/un-agency-youth-program-calls-abortion-h) si un comentariu: http://www.ypeerinaction.org/index.php?option=com_content&view=article&id=24%3Ajoint-international-year-of-youth-statement&catid=2%3Asite-content&Itemid=1. 

Este insa aceasta “ideologie” chiar noua, ori o incercare de a impune societatii contemporane niste practici sexuale aberante, daunatoare, cu care societatea a experimentat cu mii de ani in urma si le-a abandonat ori interzis prin lege? O privire din aceasta perspectiva asupra Codului lui Hammurabi reflecta legiferarea cu mii de ani in urma a moravurilor sexuale normale si interzicerea celor imorale. Primul si cel mai vechi cod legal scris care a supravietuit pina in zilele noastre, Codul impune monogamia si fidelitatea in casatorie, interzice si pedepseste adulterul si pedofilia, protejaza femeia si copilul in caz de divort, si stabileste norme etice de comportament intre cele doua sexe. Aceste norme erau chiar si atunci acceptate universal devenind in timp normele dominante in toate civilizatiile si culturile cunoscute in istorie. Truismul acesta e reflectat si in Biblie, mai specific in cartea pe care carturarii Bibliei o numesc ca fiind cea mai veche carte ai ei, Cartea lui Iov. In Capitolul 31 Iov vorbeste despre monogamie si fidelitate, amintind ca derogarea de la ele atragea pedepse severe: “(9). Daca inima mea, spune Iov, a fost amagita de vreo femeie si am stat de panda la usa aproapelui meu, (10) Atunci nevasta mea sa invarteasca la rasnita pentru altul si altii sa aiba parte de ea. (11) Caci aceasta ar fi o uraciune, o nelegiuire vrednica de pedeapsa judecatorilor, (12) Un foc care mistuie pana la iad si care nimiceste toata stransura mea.” 

In unele din eseurile lui cele mai remarcabile chiar si Freud speculeaza asupra circumstantelor in care societatea a abandonat normele sexuale imorale, adoptindu-le pe cele cunoscute si practicate de mii de ani – familia, casatoria, monogamia si fidelitatea. In Civilization and its Discontents (“Civilizatia si nemultumirile ei”) publicat in 1929, un eseu care ramine pina astazi doctrina de baza a lui Freud privind relatia dintre sexualitate si civilizatie, Freud afirma ca abandonarea practicilor sexuale imorale si inlocuirea lor cu monogamia, casatoria, familia si fidelitatea, au facilitat aparitia civilizatiei umane. Simultan, in acelasi eseu Freud demonstreaza si reversul – eliminarea monogamiei, a fidelitatii, a casatoriei si a familiei va duce la regresul societatii in starea de barbarism din care s-a desprins cu mii de ani in urma. 

Inceputul Mileniului III

La sfarsitul lui iunie statul New York a legalizat casatoriile homosexuale, un eveniment care a suscitat publicarea unei multimi de articole in New York Times despre sexualitate si trendurile cele mai radicale care se manifesta in comportamentul sexual contemporan american.  In esenta, ele descriu noua ideologie sexuala mondiala, deoarece ceea ce se petrece la New York se extinde in toata lumea. 

Fara indoiala The New York Times este cel mai prestigios si influent ziar din America sau chiar din lume. O publicatie care, impreuna cu alte jurnale si reviste pe care le publica periodic, cum este The New Yorker, informeaza publicul asupra trendurilor celor mai noi in mai toate domeniile, inclusiv cele sociale si mai ales sexualitatea. Obsesia editorilor si ziaristilor de la New York Times cu sexualitatea e de netagaduit si evidenta mai in fiecare editie a ziarului. Pe linga asta le si aproba si promoveaza. Cu precadere liberal si in intregime secular, The New York Times isi mentine pozitia de lider al mediei imprimate americane tocmai pentru ca se afla in avantgarda promovarii trendurilor noi. De-a alungul anilor a promovat avortul, homosexualitatea si casatoriile homosexuale. In ani recenti a incetat sa fie critic la adresa pedofiliei, o noua tendinta in cercurile celor preocupati de sexualitatea umana si impingerea ei spre noi frontiere. 

Mongamia – O valoarea depasita? 

Pe 30 iunie 2011 jurnalistul Mark Oppenheimer a publicat in New Yorker Magazine articolul Married, With Infidelities (“Casatorit, dar infidel”) in care promoveaza pilonii noii ideologii sexuale. In primul rind ataca monogamia. “Monogamia e un lucru greu” de pus in practica, afirma el. Societatea contemporana greseste impunind monogamia ca standard de comportament pentru cei casatoriti sau pentru cei care traiesc impreuna. Tentatiile sexuale care-i ispitesc pe soti dupa casatorie sunt prea mari pentru a te astepta in mod realistic sa fie respinse. Am ridicat monogamia la rangul unei virtuti irealizabile si irealiste, spune el, si impunem cerinte prea grele din aceasta perspectiva asupra cuplurilor casatorite. 

Aici, Oppenheimer i-l aduce in sprijinul ideilor lui pe Dan Savage, un editorialist homosexual din Seattle, Washington care acum 20 de ani a declansat o cruciada impotriva monogamiei. Savage are multi adepti. Tot mai multi pe zi ce trece. Personalitate influenta in ideologia sexuala contemporana, scriitor prolifc pe teme de sexualitate si comentator la multe ziare proeminente din SUA, Savage sugereaza abandonarea monogamiei in favoarea unei “etici sexuale realiste” in armonie cu practicile sexuale curente. Casatoria bazata pe romanta trebuie pusa in muzeu, afirma el. In locul ei, spune el, e de dorit sa se instaureze o ideologie sexuala noua, una bazata pe practicile sexuale prevalente in comunitatile homosexuale, si care includ pornografia, toleranta fata de infidelitate si adulter, sexul de grup, fetisuri, aranjamente intre parteneri de intretinere de relatii sexuale cu persoane terte, si transformarea casatoriei intr-o instutite “deschisa” oricaror practici sexuale care-i fac pe “parteneri” mai fericiti. In engleza noul canon e numit “open marriage” sau “serial monogamy,” adica monogamia in serie unde “partenerii” cad de acord sa fie monogami doar pentru o perioada de timp specifica, dupa care fie ca se inteleg sa continue exclusivitatea in casatorie, fie ca aplica, unilateral sau de comun acord, relatii sexuale “deschise” catre alte practici sau cu alti parteneri. 

Monogamia, spune Dan Savage, inseamna moarte sexuala pentru soti, plictiseala, lipsa de varietate. Cu ani in urma a publicat cartea “It Gets Better” (“Spre mai bine”), un bestseller in care argumenteaza ca uzurparea monogamiei in favoarea casatoriilor deschise va fortifica nu submina valorile familiei. Savage pune in virful prioritatilor casniciei satisfactia sexuala. Unde e satisfactie sexuala spune el, familia nu se destrama. In consecinta, nu e greu de inteles ca daca vrei sa ai o familie si o casatorie puternica trebuie sa mai lasi din principiile sexuale puritane si sa le imbratisezi pe cele care duc la satisfactia sexuala a sotului sau a sotiei. Casatoria deschisa nu ingaduie gelozie. Mai ales femeilor. A impune monogamia barbatilor, spune Savage, constituie o asteptare gresita din partea femeilor fata de sotii lor. 

Monogamish

In locul monogamiei, Savage si altii ca el, propun instaurarea unei relatii pe care ei o numesc, in engleza, “mongamish” (adica “nu tocmai monogama, dar cumva monogama”), una in care partile nu isi impun reciproc monogamia sau restrictiile care in mod traditional au fost asociate cu monogamia. Divorturile recente ale unor personalitati proeminente, spune Savage, s-a datorat tocmai faptului ca sotiile au impus sotilor lor un cadru matrimonial bazat pe monogamie. Ultimul exemplu pe care Savage il da in sprijinul teoriei lui este Arnold Schwarzenegger. La fel pe fostul presedinte american Bill Clinton care cu toate ca nu a divortat, ar fi putut trece mai bine prin criza de familie cauzata de relatiile lui de adulter daca sotia nu i-ar fi impus normele monogamiei. In consecinta, spune Savage, aceste casatorii au esuat pentru ca sotiile le-au impus sotilor lor “exclusivitate sexuala.”  

Un studiu publicat in 2001 in The Journal of Family Psychology (Jurnal de Psihologie a Familiei) estima ca intre 20% si 25% dintre americani au fost infideli in perioada casatoriei, iar un studiu publicat in 2010 de catre Universitatea din Chicago indica ca 14% dintre femei si 20% dintre barbati au recunoscut ca au fost infideli in perioada casatoriei. Pentru reducerea infidelitatii, spune Savage, e mai bine ca societatea sa nu insiste asupra monogamiei ci sa se obisnuiasca cu mai putina monogamie si cu mai multa infidelitate. “A fi monogam, spune Savage, e mult mai greu decit oamenii cred.” “De ce sa nu spui sotului sau sotiei ca te intereseaza o alta persoana.” Asta, dupa el, e rezolutia ideala pentru constringerile impuse de modul de viata monogam. Curios, insa, si nu putin relevant privind simplicitatea si subrezimea ideilor lui Savage, el isi bazeaza opiniile si pe studii istorice stranii si fenomene sociologice cu totul bizare preluate de la periferia civilizatiei umane. De exemplu, spune el, barbatii Inuit (eschimosi) isi iau “sotii temporare” cind sunt plecati de acasa in calatorii lungi, in timp ce sotia si copiii ramin acasa. Iar in Venezuela, in tribul inca necivilizat al Barilor, femeile intretin relatii sexuale cu diversi barbati pentru a se asigura ca dupa nasterea copilului vor fi suficienti barbati responsabili pentru intretinerea lui. In plus, Savage ii da ca exemplu “de urmat” si pe homosexualii americani, unde nivelul de infidelitate e de 50%. In majoritatea acestor cazuri partenerii intretin relatii sexuale simultan cu alti barbati cu cunostinta partenerilor lor. 

Articolul lui Mark Oppenheimer Married, With Infidelities poate fi citit aici in engleza: http://www.nytimes.com/2011/07/03/magazine/infidelity-will-keep-us-together.html?_r=2&pagewanted=all Nu va recomandam articolele lui Dan Savage pentru ca sunt murdare si vulgare. 

Ari Karpel – Monogamish

In August Ari Karpel a publicat si el un comentariu pe aceasi tema – necesitatea eliminarii monogamiei. Ideea aceasta devine tot mai acceptata in rindul tinerilor americani, in mod special al studentilor universitari. De ce nu, intreaba autorul? Daca unul dintre parteneri doreste sa aibe o relatie sexuala imediata si celalat partener nu e pregatit, de ce sa nu i se permita sa aibe o relatie de moment cu o alta persoana? Si aici, cuplurile traditionale pot invata mult de la cuplurile homosexuale, spune Karpel. Frontierele sexuale inspre care homosexualii imping societatea sunt tot mai fluide si radicale. O data ce relatiile homosexuale sunt legalizate, urmaza “egalitatea” cu restul societatii, casatoriile homosexuale, dar acesta nu a puncul final. Un scop aditional si imediat este fasonarea unei ideologii sexuale noi care sa transforme chiar si moravurile sexuale traditionale intre persoanele de sex opus. De ce sa impuna societatea regulile monogamiei asupra persoanelor care nu sunt de acord cu ele? In alte cuvinte, de ce sa nu fie majoritare in societate moravurile sexuale practicate de homosexuali in loc de cele practicate traditional? De ce uniformitate si nu diversitate, intreaba Karpel? 

Datele statistice privind practicile ne-monogame sunt groaznice. Un studiu recent emis in SUA indica ca 12% dintre cuplurile care practica ne-monogamia au relatii sexuale in trei, 56% dintre ele au relatii sexuale cu persoane terte ori cu ambele persoane, doar 40% dintre parteneri isi dezvaluie relatiile de infidelitate, 20% dintre ei nu se intreaba reciproc daca intretin relatii sexuale cu alte persoane, 34% dintre ei intretin relatii sexuale secrete fara stirea partenerilor lor, 40% intretin relatii de prietenie cu alte persoane dar aceste relatii includ “beneficii” sexuale, 42% dintre parteneri cad de acord sa-si dezvaluie, in primele 3 luni de la initiarea relatiilor, daca au alti parteneri sau sunt interesate in alte persoane, etc. Curios, autorul studiului afirma ca toate aceste lucruri sunt bune si preferabile relatiilor monogame. 

Articolul lui Ari Karpel, in engleza, il putati citi aici: http://www.advocate.com/Print_Issue/Features/Monogamish/ 

Pedofilia

Noua ideologie sexuala promoveaza si pedofilia. Ati citit corect – noua ideologie sexuala promoveaza relatiile sexuale intre adulti si minori. Tot mai mult se discuta despre iminenta “normalizarii” pedofiliei de catre American Psychological Association, cea mai influenta asociatie de psihologi din lume. A facut valuri acum citeva decenii cind a “normalizat” homosexualitatea, declarind-o o varianta normala a sexualitatii umane. De atunci, pozitia Asociatiei a fost adoptata de tot mai multe organizatii si a devenit acceptata chiar si in deciziile judecatoresti care au legiferat casatoriile homosexuale in America. Pozitia APA e mentionata favorabil si in rezolutiie Uniunii Europene si ale Consiliului Europei care promoveaza drepturile homosexualilor. In plus, de-a lungul anilor APA a intervenit intr-o multime de cazuri celebre promovind normalitatea homosexualitatii. Dar pedofilia? 

Tot mai mult se vorbeste despre o iminenta schimbare de pozitie a APA privind pedofilia in sensul afirmarii normalitatii ei. Pe 16 august a fost organizat un simpozion in Baltimore, SUA, la care au participat cercatatori de la mai multe universitati proeminente din SUA. Scopul conferinte, au afirmat cei in cunostinta de cauza, a fost promovarea ”normalizarii pedofiliei.” Simpozionul urma sa examineze caile prin care “minor-attracted persons” (adica “persoanele atrase de minori”) se pot implica in revizuirea clasificarii actuale a pedofiliei de catre APA ca o maladie. De fapt, in SUA exista un grup de activisti pro-pedofilie si psihiatri, numit grupul B4U-ACT, care promoveaza normalizarea pedofiliei in cadrul APA. Membrii acestui grup parvin din unele din cele mai prestigioase universitati americane, printre ele Harvard University, Johns Hopkins University, University of Illinois, si University of Louisville. Liderul acestei miscari, Howard Kline, afirma ca pedofilia e doar o varianta a sexualitatii umane, o forma de orientare sexuala care nu trebuie stigmatizata. “Nimeni nu isi alege, spune el, sa fie atras emotional sau sexual de copii sau adolescenti. Cauza este necunoscuta.” Grupul pro-pedofilie, insa, nu isi propune sa promoveze tratamentul persoanelor care sufera de pedofilie. 

Actiunile de normalizare a pedofiliei au inceput in Marea Britanie in sinul Societatii Psihologice Britanice (The British Psychological Society) in anii 70. In anii 40 psihologii britanici au promovat normalizarea homosexualitatii reusind, in anii 50, sa o dezincriminalizeze. Efectele dezastruoase a flagelului homosexualitatii in Marea Britanie de atunci incoace sunt bine cunoscute. O contributie la normalizarea pedofiliei a facut-o si publicatia Playboy care promoveaza si pornografia infantila. De atunci s-au adaugat acestor eforturi “specialisti” de toate culorile si unsi cu toate alifiile, unii mai murdari ca altii, si majoritatea dintre ei persoane sau miscari care pot beneficia financiar din normalizarea pedofiliei, de exemplu pornografistii, cei care promoveaza prostitutia, sau abolirea virstei minime de intretinere de relatii sexuale. Degenerarea umana se pare e fara limite. 

AFR VA RECOMANDA: Privind eforturile de normalizare a pedofiliei va recomandam doua articole excelente. Primul a fost scris si publicat recent de colegii nostri de la Pro Vita Bucuresti si intitulat “Revolutia sexuala si copiii”:

http://www.culturavietii.ro/2011/08/01/revolutia-sexuala-si-copiii/

iar al doilea, in engleza, a fost publicat pe 16 august:

http://www.lifesitenews.com/news/academic-conference-seeks-to-normalize-pedophilia/ 

NU TOTI SUNT DE ACORD

Pare surprinzator, dar unii dintre cei mai vociferi adversari ai noii ideologii sexuale mondiale sunt fostii homosexuali. Cu toate ca nu se scrie sau stie mult despre ei, comunitatea fostilor homosexuali e extinsa in intreaga lume si e in crestere. Chiar si New York Times a sesizat lucrul acesta, in iunie publicind un articol lung despre unul dintre liderii cei mai proeminenti ai miscarii homosexuale americane intre adolescenti: Michael Glatze. In adolescenta si anii 20 ai vietii, Glatze a fost idolul adolescentilor homosexuali americani. Ura cu furie pe cei care criticau homosexualitatea, pina intr-o zi cind s-a intilnit cu Dumnezeu. Si-a venit in fire, s-a dezlipit de homosexualitate, s-a inscris la un colegiu de studii biblice din Wyoming unde inca studiaza, si-a reinnnoit mintea, si a pornit o cruciada impotriva orbirii homosexualitatii. Va recomandam articolul:  http://www.nytimes.com/2011/06/19/magazine/my-ex-gay-friend.html?pagewanted=all Glatze, acuma in anii 30 ai vietii, vine si in sprijinul tarilor si grupurilor care lupta impotriva deceptiei homosexuale, si afirma ca singurul grup din societatea americana care intelege perfect pericolele propagandei homosexuale sunt crestinii conservatori. 

Pe linga Glatze insa, sunt si altii, la fel de bine cunoscuti. Va redam mai jos un material pregatit de d-l Bogdan Mateciuc, Director Executiv AFR, despre Jeff Johnston, si el un fost homosexual, o persoana care a abandonat homosexualitatea si si-a schimbat orientarea sexuala. Oricat de incredibil pare acest lucru pentru unii dintre noi, Jeff Johnson vorbeste despre aceasta problema din interior. Si o face raspunzand unora dintre miturile si dezinformarile care apar in presa in legatura cu terapia pentru homosexualitatea nedorita. Articolul in intregime, tradus si pregatit de d-l Mateciuc, il aflati aici: http://www.homosexualitate.ro/resurse/terapieschimbare.pdf  Redam din el citeva paragrafe mai relevante. Materialul pregatit de dl Mateciuc face parte din programul “Speranta si vindecare pentru homosexuali,” o initiativa online derulata de Alianta Familiilor din România. Este, credem noi, cea mai ampla baza de documentare asupra homosexualitatii in limba romana, a cauzelor si posibilitatilor de tratare a acesteia. Vizitati-ne la http://www.homosexualitate.ro.  

Terapia pentru homosexualitatea nedorita

Jeff Johnston 

Exista un flux constant de critici în rândul activistilor homosexuali, dar si în mass-media, la adresa barbatilor si femeilor care afirma ca au abandonat homosexualitatea.. Unii se straduiesc sa submineze credinta religioasa a acestor barbati si femei iar altii chiar încearca sa le nege dreptul la terapie. De asemenea, atacati sunt si specialistii care lucreaza cu persoanele care vor sa-si schimbe comportamentele, identitatea si atractiile homosexuale – un grup de activisti homosexuali îi numeste pe acestia „impostori”. În plus, sunt atacate si organizatiile si asociatiile care lucreaza cu cei ce vor sa scape de homosexualitate. (…) Iata câteva acuzatii referitoare la minciuna fata de cazul meu si fata de altii care au abandonat homosexualitatea: nu ai fost niciodata homosexual; nu te-ai schimbat; ai o casnicie nenorocita, fara dragoste si fara sex; îti reprimi adevaratul eu; vei fi prins ca minti la fel ca X sau doar exagerezi. 

Cititi-ne relatarile si vedeti singuri cum stau lucrurile. Nu luati de bun tot ce apare în presa. Veti observa ca fiecare are povestea lui unica; calatoria catre si de la homosexualitate e diferita pentru fiecare. Si, desi exista multe asemanari, felul de schimbare traita e diferit. Da, unii s-au întors si si-au reluat identitatea si comportamentul de homosexual sau lesbiana. Altii au cazut, s-au ridicat, s-au scuturat de praf si au reluat calatoria catre heterosexualitate. Nu e un drum usor. Dar istoria miscarii pentru schimbare, cresterea si diversitatea asociatiilor si a consilierilor pentru cei ce cauta ajutor, precum si longevitatea si rezistenta schimbarii reale din multe vieti reprezinta o dovada a libertatii, vindecarii si transformarii. Dupa 35 de ani de activitate a Exodus si a altor organizatii similare, am putea spune ca criticii si negationistii ar trebui sa ia o pauza. De ce e atât de greu de acceptat ca cineva se schimba din homosexual în heterosexual? Multi nu au nici o problema atunci când cineva „îsi admite propriul eu” si trece de la heterosexualitatea la homosexualitate. De fapt, atunci când cineva „descopera cine e cu adevarat” si se identifica drept homosexual, se pare ca li se da un permis sa-si abandoneze sotia si familia, chiar daca asta înseamna încalcarea unor juraminte pe care le-au facut. 

Când lucrurile stau invers însa, când cineva decide ca atractiile lui/ei s-au schimbat sau vrea sa treaca la niste relatii barbat-femeie sanatoase, atunci se considera ca asta e imposibil. Se aplica un alt standard – un standard dublu. Mai bine de o suta de ani de literatura clinica si de cercetare demonstreaza faptul ca homosexualitatea nu este fixa. Orice analiza deschisa, sincera a literaturii psihologice asupra schimbarii de la homosexualitate va arata ca unii oameni au parte de o schimbare considerabila a comportamentului, identitatii si/sau atractiilor lor.  (…) 

Evident, exista foarte multe dovezi ca multi oameni au scapat de gândurile, fanteziile, atractiile, identitatea si comportamentele homosexuale. Dr. Robert Spitzer, care a jucat un rol determinant în eliminarea homosexualitatii din lista de boli mintale a Asociatiei Americane de Psihiatrie, a început sa-si revizuiasca pozitia privind imposibilitatea schimbarii de la homosexualitate. El a argumentat ca este suficienta o singura persoana pentru a darâma o credinta larg raspândita. S-a întâlnit cu unii oameni care spuneau ca s-au schimbat si a decis sa studieze problema. Dr. Spitzer admite ca schimbarea e dificila, dar afirma: „Ca majoritatea psihiatrilor, credeam ca te poti împotrivi comportamentului homosexual, dar ca orientarea sexuala nu se poate schimba. Acum cred ca asta nu e adevarat – unii oameni pot si se schimba.” (…) 

Este adevarat ca unele asociatii medicale si psihologice au emis declaratii privind îngrijorarea lor asupra eforturilor de schimbare a orientarii sexuale. Totusi, adevarul e ca în spatele eforturilor de interzicere a acestor terapii se afla activistii homosexuali, fara sa beneficieze însa de un suport solid pentru eforturile lor. În ciuda acestui lucru, terapiile de reorientare nu au fost interzise si nici declarate neetice. Sa luam exemplul Asociatiei Americane de Psihologie (APA). O echipa de lucru a APA a analizat o parte din literatura despre homosexualitate si, în 2009, a emis un raport, Raspunsuri terapeutice adecvate la orientarea sexuala. Din fericire, raportul nu a solicitat interzicerea ESOS. De asemenea, se mentioneaza importanta credintei religioase pentru multi clienti si se afirma dreptul clientului de a stabili directia si scopul terapiei. (…) 

Sunt multi specialisti care cred ca unele dintre pozitiile de baza ale APA asupra homosexualitatii sunt nefondate stiintific, si cred asta de mai bine de 30 de ani – în mod specific, atât pretinsa normalitate a acestei probleme, cât si pretinsa lipsa a patologiei asociate. Principala mostra de abordare filosofica în raport este afirmatia ca homosexualitatea a fost dovedita ca fiind normala. Însa, ca specialist practician, stiu prea bine ca aceasta declaratie de normalitate este o judecata valorica care, atunci când este prezentata ca un fapt stiintific, transforma stiinta într-un fel de religie. Mai mult, aceasta pretentie este folosita pentru a promova o normalitate etica a atractiilor homosexuale ale persoanei.  

Dr. Richard Williams, profesor de psihologie la Brigham Young University si director la Wheatley Institution, descrie câteva dintre conceptele presupus stiintifice care apar în raport: Notiuni cum ar fi orientarea, atractiile si identitatea sexuala nu sunt definite si nici descrise cu claritate. Nu sunt certificabile ca si cauze ale comportamentelor si sunt abordate doar ipotetic. De aceea, ele nu sunt stiintifice. Daca Echipa de Lucru a inclus asemenea aspecte printre „faptele stiintifice” pe care le mentioneaza, aceasta denota o întelegere superficiala si problematica a stiintei, având însa de-a face cu o abordare populara si simplista fata de un model cultural, dar caricaturizat, al stiintei în încercarea de a defini si a explica fenomene umane reale. Mai încolo, dr. Williams scrie despre „întelegerea superficiala si problematica a stiintei” a echipei de lucru si despre folosirea de catre aceasta „a unei abordari relativ datate si neexaminata asupra datelor stiintifice” pentru a discuta aceste aspecte, si mentioneaza anumite „agende politice care sunt evident la lucru”. (…) 

Barbati si femei care au atractii homosexuale au dreptul sa îsi aleaga propria abordare terapeutica si sa fie respectati pentru credinta lor. Principalele asociatii terapeutice sunt de acord asupra importantei acestor doua aspecte fundamentale: clientii au dreptul la autonomie pentru a-si stabili propriile scopuri pentru consiliere; specialistii sunt chemati sa respecte valorile religioase si spirituale ale clientilor lor. Pentru multe persoane, a fi crestin înseamna a avea niste standarde ridicate privind sexualitatea – a învata cum sa abordezi tentatiile si a-ti limita actele sexuale la cadrul matrimonial dintre sot si sotie. Cei ce cred asta si se lupta cu o homosexualitate nedorita au dreptul sa fie sustinuti pentru a corela asta cu credinta lor. Psihologii recunosc importanta autonomiei clientului, precum si valoarea credintei în viata clientului. Terapeutii care practica diferite eforturi de schimbare a orientarii sexuale ofera un serviciu de valoare pentru acei clienti a caror identitate religioasa este mai importanta decât conflictele homosexuale de care au parte. Ei îi ajuta pe acesti barbati si femei sa îsi aduca sexualitatea în linie cu credinta lor si este important ca ei sa continue sa ofere acest ajutor valoros. (…) 

Asociatia Americana pentru Cercetarea si Terapia Homosexualitatii (NARTH) a publicat o analiza a literaturii psihologice despre homosexualitate si schimbare, Ce arata studiile: Raspunsul NARTH la afirmatiile APA despre homosexualitate. Iata care sunt concluziile lor: În timp ce câteva dintre principalele asociatii psihologice au avertizat ca interventiile menite a schimba orientarea sexuala pot fi periculoase, asemenea avertizari nu au nici o baza în literatura profesionala si stiintifica. Din contra, cercetarea empirica din ultimii zece ani, efectuata de Spitzer, Karten, Jones si Yarhouse, de exemplu, nu a identificat nici o dovada a raului. Numarul limitat de rapoarte clinice care afirma ca raul este posibil – daca nu probabil – daca o persoana pur si simplu încearca sa se schimbe, sunt în mod tipic scrie de activisti homosexuali. În mod ironic, principala încercare empirica (Shidlo si Schroeder) de a documenta acest rau a condus la dovezi ca terapia de reorientare i-a ajutat pe unii oameni. 

Chiar si atunci când clientii nu au obtinut nivelul de schimbare pe care si-l doreau, din acele încercari au rezultate alte beneficii. În ultima decada, unele studii sau analize (de ex. Nicolosi, Byrd, si Potts; Shidlo si Schroeder; Spitzer) asupra persoanelor care au participat la procese de reorientare sexuala terapeutica sau de natura religioasa au aratat ca multe persoane care nu si-au atins tinta de reorientare sexuala au gasit totusi procesul ca fiind benefic. De exemplu, unele „esecuri” de reorientare au declarat ca se simt mai putin deprimati, ca se simt mai barbati (barbatii) sau mai feminine (femeile) si ca au dezvoltat relatii non-sexuale mai intime cu acelasi sex. Tragem concluzia ca beneficiile documentate ale terapiei de reorientare – si lipsa unui pericol general documentat – sustine disponibilitatea în continuare a acesteia pentru clientii care îsi exercita dreptul la autonomie terapeutica si la auto-determinare, printr-un consimtamânt informat etic. (…) 

Exista o puternica legatura între homosexualitate si riscuri majore la adresa sanatatii. Exista un volum mare de date care arata ca comportamentul homosexual prezinta riscuri. Nu s-a demonstrat ca „stigmatul social” sau „discriminarea” ar conduce la acele pericole. Organizatiile profesionale admit frecvent ca exista un mare numar de probleme de sanatate asociate cu homosexualitatea, inclusiv: depresie, rau auto-provocat, comportament sexual riscant, incidenta ridicata a HIV/SIDA si a altor BTS, abuz de substante, anxietate, paranoia, bulimie, probleme relationale; dependente sexuale si tulburari de personalitate. Modelul propus pentru prevalenta acestor probleme în viata homosexualilor este acela ca ele sunt produse de „stresul minoritatii”, de „stigmatul social” si de „discriminare”. 

Conform acestei opinii, persoanele credincioase care afirma ca modelul lui Dumnezeu pentru sexualitate este un barbat/o femeie, cei cu atractii homosexuale care nu vor acele atractii si oricine ofera consiliere pentru reducerea sau schimbarea acestor atractii sunt toti promotori ai unui stigmat, ai discriminarii si ai unui bigotism homofob. Ca urmare, multe asociatii de activisti cred ca acesti oameni trebuie opriti. Asa ca grupurile din cadrul asociatiilor de psihologie lucreaza la interzicerea terapiei pentru homosexualitatea nedorita. Si nu doar a terapiei, ci a oricui care sugereaza ca corpul nostru a fost conceput pentru o sexualitate hetero, a oricarei dezaprobari sociale sau religioase a homosexualitatii si a oricui care sugereaza ca heterosexualitatea este norma. (…) 

Aceia dintre noi care au scapat de homosexualitate cunosc lanturile pacatului si rusinii si multi dintre noi au simtit iubirea lui Dumnezeu si puterea Lui de transformare. Nu e de mirare ca unii oameni nu înteleg aceasta, ca nu vor accepta aceasta si ca ne vor ataca în încercarea de a anula relatarile noastre. În aceasta lume confuza si esuata din punct de vedere sexual, exista tineri si tinere care cresc cu astfel de probleme profunde. Este important ca relatarile noastre sa continue sa fie auzite si ca realitatea schimbarii de la homosexualitate sa continue sa fie anuntata în spatiul public, pentru ca si altii sa afle despre libertatea si schimbarea de care am avut noi parte. 

SEMNATI DECLARATIA DE LA TIMISOARA!

http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php 

Haideti, haideti! Am trecut de 6.900 de semnaturi, dar tinta este de 7.500. Mai avem doar putin de alergat pina la incheierea maratonului timisorean. Va rugam continuati sa semnati si sa dati mai departe Declaratia la cit mai multi sa o semneze.   

Semnarea Declaratiei se face in doua etape. Bifati linkul si semnati Declaratia. http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php  Dupa aceea veti primi un mesaj care va va cere sa confirmati semnatura apasind pe un link de confirmare. Fara confirmarea semnaturii, numele si semnatura d-tra nu vor apare in lista semnatarilor. Linkul de confirmare a semnaturii apare in limba englaza cu urmatorul text: “Thanks for filling out our petition, you’re almost done! Please confirm your signature by clicking on the link below:” (Adica: “Multumim pentru ca ati completat formularul petitiei. Semnarea petitiei e aproape gata. Va rugam confirmati-va semnatura apasind pe linkul de mai jos.”)      

Declaratia accepta doar o singura semnatura pe adresa electronica. Ca atare, sugeram ca in situatiile unde doua persoane folosesc aceasi adresa electronica, de exemplu sotul si sotia, semnatura sa fie data in numele ambilor soti, de exemplu “Ioan si Maria Ionescu.”    

Rugaminte: Va rugam semnati Declaratia cu numele intreg nu doar cu initiale. Va multumim!

Rugaminte: Va rugam postati si publicati acest apel peste tot. Va multumim. 

PENTRU ROMANII DIN CALIFORNIA

Cu saptamini in urma v-am informat ca in iulie guvernatorul Californiei a semnat o lege care impune predarea in scolile publice din California a unui curs despre homosexualitate, in speta, “contributia” homosexualilor la civilizatia mondiala. Crestinii californieni vad acest curs ca unul deghizat sa indoctrineze adolescentii si copiii in homosexualitate. Suntem de acord. Au lansat un referend de abrogare a legii. Pina pe 7 octombrie  trebuie sa obtina si sa inregistreze la autoritati 775.000 de semnaturi valabile pentru ca initiativa sa fie pusa la vot in toamna acestui an. Detalii despre acest proiect pot fi aflate aici: http://www.pacificjustice.org/news/%E2%80%9Cgay-history%E2%80%9D-law-halted-referendum-drive Rugam pe toti romanii si bisericile romane din California sa se implice. Tabelele de semnaturi pot fi descarcate aici: http://stopsb48.com/get-involved/sign-the-petition/ Va rugam sa le tipariti si sa le dati prin biserici sa fie semnate. Important: semnaturile trebuie date in conformitate cu prevederile legal mentionate in petitie. In caz contrar vor fi anulate.

Comunitatea bisericilor crestine coreene din California a anuntat duminica ca se alatura acestui proiect si vor sprijini obtinerea de semnaturi. Nadajduim ca si romanii din California vor face la fel si nu se vor lasa mai prejos. 

VRETI SA FITI INFORMATI?

Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atit la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic http://www.alianta-familiilor.ro.. 

FACETI-NE CUNOSCUTI!

Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.  

ANUNTURI

Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la contact@alianta-familiilor.ro. 

Alianta Familiilor din Romania

http://www.alianta-familiilor.ro

Ce model de sofer suntem pentru copii?

CE MODEL DE SOFER SUNT EU?

Adrian Mitrea in HotNews.ro din 1 iulie vorbeste despre acest subiect, mentionand si un studiu facut pe un esantion de copii si  tineri.

[pullquote]

…asculta legile si poruncile pe care va învat sa le paziti. Împliniti-le, pentru ca sa traiti …” (Deuteronom, 4.1)

[/pullquote]

I. STUDIUL

Ce arata studiul si concluziile unei cercetari realizate de producatorul de anvelope ContinentalTyres ?

aproape doua treimi dintre copii (63%) sustin ca parintii lor sunt soferi agresivi!

– 13% spun ca sunt speriati sau rusinati de modul in care conduc mama si tata!

Cei mici isi mint parintii, spunându-le ca este mai bun sofer cel care se afla in acel moment la volan, in lipsa celuilalt, mai arata cercetarea celor de la Continental Tyres.

Cercetarea realizata la comanda Continental Tyres, la 1.000 de copii cu vârste cuprinse intre 4 si 16 ani li s-a cerut sa spuna ce au vazut când parintii lor sunt la volan si ce simt in legatura cu asta.
Multe dintre concluzii sunt surprinzatoare:

  • trei sferturi spun ca parintii lor zbiara la alti participanti la trafic;
  • unul din cinci copii spune ca parintele lor aflat la volan utilizeaza telefonul mobil in timp ce conduce (in Romania, prescriptiile legal interzic utilizarea telefonului mobil in timpul deplasarii in trafic);
  • 40% se supara cand parintii isi pierd cumpatul la volan;
  • aptitudinile slabe de sofer ale parintilor ii determina pe 22% dintre copii sa sa cufunde in scaunele lor si sa se ascunda;
  • unul din cinci copii i-a recomandat parintelui sau sa-si imbunatateasca stilul de condus, desi 14% sustin ca sunt prea speriati ca sa le spuna ceva;
  • 23% dintre copii au fost implicati in accidente cand la volan se aflau mama sau tata;
  • patru din cinci sustin ca tatal este mai predispus sa ruleze cu viteza;
  • doua treimi dintre parinti isi intreaba copiii cine este sofer mai bun, iar acestia spun ca unul sau altul in functie de care se afla in acel moment la volan (in lipsa partenerului sau de viata)

Exista si o parte pozitiva a cercetarii:

– 84% dintre copii sunt multumiti de timpul petrecut in masina si de vizitele facute prietenilor realizate cu automobilul;

– 30% cred despre parintii lor ca sunt soferi mai buni decat ai altor copii, in timp ce 7% sunt de parare ca sofeaza mai rau.

 

II. Tiparul Divin – din paginile Sfintei Scripturi

Se stie ca micutii imita ceea ce vad la parintii lor, cum vorbesc si ce fac.

Sa vedem in acest sens, câteva porunci ale Tatalui Ceresc pentru copiii Sai:

(1) „…asculta legile si poruncile pe care va învat sa le paziti. Împliniti-le, pentru ca sa traiti …” (Deuteronom, 4.1)

(2) Sa stii dar în ziua aceasta si pune-ti în inima ca numai Domnul este Dumnezeu, sus în cer si jos pe pamânt, si ca nu este alt Dumnezeu afara de El. Pazeste dar legile si poruncile Lui, pe care ti le dau azi, ca sa fii fericit, tu si copiii tai dupa tine, si sa ai zile multe în tara pe care ti-o da Domnul Dumnezeul tau pe vecie.” (Deut., 6.39-40)

(3) Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu toata puterea ta. Si poruncile acestea, pe care ti le dau astazi, sa le ai în inima ta. Sa le întiparesti în mintea copiilor tai si sa vorbesti de ele când vei fi acasa, când vei pleca în calatorie, când te vei culca si când te vei scula. Sa le legi ca un semn de aducere aminte la mâini si sa-ti fie ca niste fruntare între ochi. Sa le scrii pe usorii casei tale si pe portile tale. „(Deut., 6.5-9)

(4) Isus (…) le-a zis: „Adevarat, adevarat va spun ca Fiul nu poate face nimic de la Sine; El nu face decât ce vede pe Tatal facând; si tot ce face Tatal face si Fiul întocmai. Caci Tatal iubeste pe Fiul si-I arata tot ce face (. ..) „De atâta vreme sunt cu voi si nu M-ai cunoscut, Filipe? Cine M-a vazut pe Mine a vazut pe Tatal. Cum zici tu, dar: „Arata-ne pe Tatal”? ” (Ioan 5.19- 20; 14.9)

(5) „Toate lucrurile Mi-au fost date în mâini de Tatal Meu; si nimeni nu cunoaste deplin pe Fiul, afara de Tatal; tot astfel nimeni nu cunoaste deplin pe Tatal, afara de Fiul si acela caruia vrea Fiul sa i-L descopere. Veniti la Mine, toti cei truditi si împovarati, si Eu va voi da odihna. Luati jugul Meu asupra voastra si învatati de la Mine, caci Eu sunt blând si smerit cu inima; si veti gasi odihna pentru sufletele voastre. Caci jugul Meu este bun, si sarcina Mea este usoara.” (Matei, 11.27-30)

(6) „Nu va înselati preaiubitii mei frati: orice ni se da bun si orice dar desavârsit este de sus, coborându-se de la Tatal luminilor, în care nu este nici schimbare, nici umbra de mutare. El, de bunavoia Lui, ne-a nascut prin Cuvântul adevarului, ca sa fim un fel de pârga a fapturilor Lui.” (Iacov, 1.16-18)

Tatal din Ceruri este modelul pentru fiul Isus Hristos.

[pullquote]

croiti carari drepte cu picioarele voastre, pentru ca cel ce schioapata sa nu se abata din cale, ci mai degraba sa fie vindecat.” (Epistola catre Evrei, 12.13)

[/pullquote]

Domnul Isus este modelul pentru toti crestinii.

Apostolul Pavel ii indemna pe corinteni sa-i urmeze pilda: „Calcati pe urmele mele, întrucât si eu calc pe urmele lui Hristos. „ (1 Corinteni, 11.1)

Pricepem asadar ca trebuie sa-L avem in inima si in gândurile noastre pe Dumnezeu si invatatura Sa?

Psalmistul spune:”Strâng cuvântul Tau în inima mea, ca sa nu pacatuiesc împotriva Ta!” (119.11)

[pullquote]

Astfel, dar, ca niste alesi ai lui Dumnezeu, sfinti si preaiubiti, îmbracati-va cu o inima plina de îndurare, cu bunatate, cu smerenie, cu blândete, cu îndelunga rabdare. Îngaduiti-va unii pe altii, si daca unul are pricina sa se plânga de altul, iertati-va unul pe altul. Dar mai presus de toate acestea, îmbracati-va cu dragostea, care este legatura desavârsirii. Cum v-a iertat Hristos, asa iertati-va si voi. Pacea lui Hristos, la care ati fost chemati, ca sa alcatuiti un singur trup, sa stapâneasca în inimile voastre, si fiti recunoscatori. Cuvântul lui Hristos sa locuiasca din belsug în voi în toata întelepciunea. Învatati-va si sfatuiti-va unii pe altii cu psalmi, cu cântari de lauda si cu cântari duhovnicesti, cântând lui Dumnezeu cu multumire în inima voastra. Si orice faceti, cu cuvântul sau cu fapta, sa faceti totul în Numele Domnului Isus si multumiti, prin El, lui Dumnezeu Tatal.” (Coloseni, 3.12-17)

[/pullquote]

Iar apostolul Pavel gândeste si vorbeste conectat la o ascultare perfecta de Dumnezeu:

Noi rasturnam izvodirile mintii si orice înaltime care se ridica împotriva cunostintei lui Dumnezeu; si orice gând îl facem rob ascultarii de Hristos. „ (2 Corinteni, 10.5)

 

CONCLUZII:

Fara a urma invatatura Tatalui, care ne-a fost adusa si exemplificata perfect de Fiul Sau, Isus Hristos, care L-a ascultat pe Tatal si i-a urmat cu fidelitate invatatura si pretentiile Tatalui, nu avem nici o sansa in a croi acele carari drepte si bune de urmat pentru copiii nostri.

Vorbirea voastra sa fie totdeauna cu har, dreasa cu sare, ca sa stiti cum trebuie sa raspundeti fiecaruia.” (Coloseni, 4.6)

Tiparul – matricea comportamentului nostru – trebuie sa fie in concordanta cu pretentiile si standardul Lui Dumnezeu. Atunci, si numai atunci, procentele din sondajele facute copiilor nostri vor tinde catre 90 -100%- in ceea ce este demn de urmat, caci Dumnezeu este Cel care da si vointa si infaptuirea.

A Lui sa fie toata Slava, toata Lauda si tot Creditul, acum si in eternitate! Aleluia! Amin.

 

 

 


Cum conduc eu ?

CE MODEL DE SOFER SUNT EU?

Adrian Mitrea in HotNews.ro din 1 iulie vorbeste despre acest subiect, mentionand si un studiu facut pe un esantion de copii si tineri.


…asculta legile si poruncile pe care va învat sa le paziti. Împliniti-le, pentru ca sa traiti …” (Deuteronom, 4.1)


I. STUDIUL

Ce arata studiul si concluziile unei cercetari realizate de producatorul de anvelope ContinentalTyres ?

aproape doua treimi dintre copii (63%) sustin ca parintii lor sunt soferi agresivi!

– 13% spun ca sunt speriati sau rusinati de modul in care conduc mama si tata!

Cei mici isi mint parintii, spunându-le ca este mai bun sofer cel care se afla in acel moment la volan, in lipsa celuilalt, mai arata cercetarea celor de la Continental Tyres.

Cercetarea realizata la comanda Continental Tyres, la 1.000 de copii cu vâvarste cuprinse intre 4 si 16 ani li s-a cerut sa spuna ce au vazut când parintii lor sunt la volan si ce simt in legatura cu asta.
Multe dintre concluzii sunt surprinzatoare:

  • trei sferturi spun ca parintii lor zbiara la alti participanti la trafic;
  • unul din cinci copii spune ca parintele lor aflat la volan utilizeaza telefonul mobil in timp ce conduce (in Romania, prescriptiile legal interzic utilizarea telefonului mobil in timpul deplasarii in trafic);
  • 40% se supara cand parintii isi pierd cumpatul la volan;
  • aptitudinile slabe de sofer ale parintilor ii determina pe 22% dintre copii sa sa cufunde in scaunele lor si sa se ascunda;
  • unul din cinci copii i-a recomandat parintelui sau sa-si imbunatateasca stilul de condus, desi 14% sustin ca sunt prea speriati ca sa le spuna ceva;
  • 23% dintre copii au fost implicati in accidente cand la volan se aflau mama sau tata;
  • patru din cinci sustin ca tatal este mai predispus sa ruleze cu viteza;
  • doua treimi dintre parinti isi intreaba copiii cine este sofer mai bun, iar acestia spun ca unul sau altul in functie de care se afla in acel moment la volan (in lipsa partenerului sau de viata)

Exista si o parte pozitiva a cercetarii:

– 84% dintre copii sunt multumiti de timpul petrecut in masina si de vizitele facute prietenilor realizate cu automobilul;

– 30% cred despre parintii lor ca sunt soferi mai buni decat ai altor copii, in timp ce 7% sunt de parare ca sofeaza mai rau.
Continue reading “Cum conduc eu ?”

Ce nu mai invata copiii si tinerii de azi

“Nu ma departez de legile Tale, caci Tu ma înveti.

Ce dulci sunt cuvintele Tale pentru cerul gurii mele! Mai dulci decât mierea în gura mea!

Prin poruncile Tale ma fac mai priceput, de aceea urasc orice cale a minciunii.

Cuvântul Tau este o candela pentru picioarele mele si o lumina pe cararea mea.”

(Psalmul 119, 102-105)

Nu se mai invata multe din lucrurile care altadata reprezenta norma in formarea educatiei tinerilor elevi. Din programa pedagogica scolara si chiar din familie nu lipsea invatatura despre Dumnezeu. Sfintele Scripturi si invatatura lor isi faceau in permanenta simtita prezenta.
In fiecare dimineata, omul nu deschidea bine ochii fara a-i multumi lui Dumnezeu pentru inca o zi daruita. Nu-si incepea lucrul fara a cere in rugaciune binecuvantarea Domnului Dumnezeu, iar copiii nu isi incepeau ziua de scoala fara rugaciune. Multi dintre ei, mai intai, faceau un mic popas in Biserica din sat sau din oras unde cautau apropierea de Dumnezeu care sa-i insoteasca, sa-i ocroteasca si sa le dea izbanda. Ora la clasa adesea incepea cu o rugaciune in care se aducea lauda lui Dumnezeu pentru sanatatea si prosperitatea de care se bucurau, solicitand totodata bunavointa Lui Dumnezeu in procesul de educare. Pe atunci functiona cu succes dictonul: Nimic fara Dumnezeu! In vremurile stravechi dictonul era utilizat in limba latina Nihil sine Deo. Si azi, e drept mult mai rar, mai vedem inca folosita aceasta zicere care, practic, e foarte importanta.

Dar odata intrata ciuma rosie si in Romania, treptat-treptat, oamenilor li s-au interzis aceste foarte bune obiceiuri si, in locul Bibliei, in scoli si in viata, s-a introdus invatatura despre teoria evolutionista a lui Darwin, care, din nefericire a inlocuit teoria creationista, ca Dumnezeu a creat omul. Cu timpul, multi au ajuns sa creada teoria evolutionista a omului, cum ca el ar fi evoluat din maimuta! Si azi sunt multi care mai cred aceasta ineptie. Nu s-a publicat la fel de des si faptul ca insusi Darwin s-a dezis cu timpul de cele spuse in teoria sa evolutionista.

Lenin, Marx si Engels si-au promovat din plin ideile materialiste de ingradire a constiintei umane folosindu-se de Darwin ca de o unealta ajutatoare foarte eficienta.

Latura pozitiva a studierii sistematice a acestei inselatoare teorii era aceea ca elevul avea ocazia sa invete foarte multe lucruri despre plante si animale. Acest exercitiu contribuia la largirea orizontului de cunoastere si de memorare, stare foarte utila in evolutia propriu-zisa a adolescentului. Dimpotriva, in zilele de-acum, aceasta stare de fapt este in mare suferinta din punctul de vedere al utilizarii capacitatii de memorare, care este antrenata mai putin acum, cand informatiile le gasim inmagazinate “pentru noi” pe suport electronic si la indemana noastra pe internet si pe telefonul mobil.

In Romania dinainte de epoca comunista, pe vremea cand ciuma rosie era inca inafara granitelor tarii, si nu se studia pragmatic Darwin, viata isi urma oarecum drumul ei firesc in care toate pareau a fi inca la locul lor. Respectul fata de parinti, respectul fata de dascali si fata de autoritati, respectul fata de biserica si invatatura acesteia, se manifesta inca in intreaga societate. Rusinea si morala crestina isi aveau inca locul lor in viata cotidiana, acasa sau la scoala, la munca campului sau in fabrici, la teatru sau la circ, peste tot, in fiecare segment al societatii, mai puteai gasi in om frica de Dumnezeu, dorinta de a nu-i fi potrivnic, de a nu-l ofensa. Pe atunci copilul putea memora in voie din Cuvantul Lui, lasat de Dumnezeu pentru om, in Biblie, ghidul si indreptarul in drumul spre vesnicia fara de sfarsit.

Apostolul Pavel, ca evreu, invatase cu marele filosof si ganditor al vremii sale Gamaliel. Fiind si cetatean roman, pe vremea crudului Nero, e de presupus ca-si insusise cultura imperiului, dupa cum, cunoscand limba greaca, putem crede ca cunostea si filosofia grecilor.

Aflat intr-una din calatoriile sale misionare, Pavel a ajuns la Atena, unde are ocazia de-a vorbi filosofilor prezenti in Areopag. In discursul sau, Pavel citeaza dintr-unul din poetii greci, spunand:

Caci în Dumnezeu avem viata, miscarea si fiinta, dupa cum au zis si unii din poetii vostri: „Suntem din neamul Lui…”

Dar sa vedem cum a inregistrat apostolul Luca momentul de care vorbim:

Unii din filosofii epicurieni si stoici au intrat în vorba cu el. Si unii ziceau: „Ce vrea sa spuna palavragiul acesta?” Altii, când l-au auzit ca vesteste pe Isus si învierea, ziceau: „Pare cavesteste niste dumnezei straini.” Atunci l-au luat, l-au dus la Areopag si au zis: „Putem sa stim care este aceasta învatatura noua pe care o vestesti tu? Fiindca tu ne aduci ceva ciudat la auz. Am vrea, dar, sa stim ce vrea sa zica aceasta.” Caci toti atenienii si strainii care stateau în Atena nu-si petreceau vremea cu nimic altceva decât sa spuna sau sa asculte ceva nou. Pavel a stat în picioare în mijlocul Areopagului si a zis: „Barbati atenieni! În toate privintele va gasesc foarte religiosi. Caci, pe când strabateam cetatea voastra si ma uitam de aproape la lucrurile la care va închinati voi, am descoperit chiar si un altar pe care este scris: „Unui Dumnezeu necunoscut!” Ei bine, ceea ce voi cinstiti fara sa cunoasteti, aceea va vestesc eu. Dumnezeu, care a facut lumea si tot ce este în ea, este Domnul cerului si al pamântului si nu locuieste în temple facute de mâini. El nu este slujit de mâini omenesti, ca si când ar avea trebuinta de ceva, El, care da tuturor viata, suflarea si toate lucrurile. El a facut ca toti oamenii, iesiti dintr-unul singur, sa locuiasca pe toata fata pamântului; le-a asezat anumite vremuri si a pus anumite hotare locuintei lor, ca ei sa caute pe Dumnezeu si sa se sileasca sa-L gaseasca bâjbâind, macar ca nu este departe de fiecare din noi. Caci în El avem viata, miscarea si fiinta, dupa cum au zis si unii din poetii vostri: „Suntem din neamul Lui…” Astfel, dar, fiindca suntem de neam din Dumnezeu, nu trebuie sa credem ca Dumnezeirea este asemenea aurului sau argintului sau pietrei cioplite cu mestesugirea si iscusinta omului. Dumnezeu nu tine seama de vremurile de nestiinta si porunceste acum tuturor oamenilor de pretutindeni sa se pocaiasca; pentru ca a rânduit o zi în care va judeca lumea dupa dreptate, prin Omul pe care L-a rânduit pentru aceasta si despre care a dat tuturor oamenilor o dovada netagaduita, prin faptul ca L-a înviat din morti…” Când au auzit ei de învierea mortilor, unii îsi bateau joc, iar altii au zis: „Asupra acestor lucruri te vom asculta alta data.” Astfel, Pavel a iesit din mijlocul lor. Totusi unii au trecut de partea lui si au crezut; între acestia era Dionisie areopagitul, o femeie numita Damaris si altii împreuna cu ei.” (Faptele apostolilor, 17)