Conferința “Marriage Tune-Up” pe teme de familie din Palm Springs, California

   

          Palm Springs este un oraș-stațiune în Riverside County, California, situat la 179 km de Los Angeles, 219 km de San Diego și 433 km de  Phoenix, Arizona. Orașul are unele din cele mai renumite terenuri de golf; totodată, întrucât urbea se bucură de un superb peisaj și o climă plăcută, aici se practică înot, tenis, călărie, ciclism și se fac drumeții în deșertul din apropiere și în zonele montane. Palm Springs este unul dintre cele nouă orașe adiacente care alcătuiesc  zona numită Valea Coachella.  Palm Springs este cunoscut sub numele de „locul de joacă al stelelor”, fiind situat la poalele unuia dintre cele mai maiestuoase vârfuri ale munților din sudul Californiei. Continue reading “Conferința “Marriage Tune-Up” pe teme de familie din Palm Springs, California”

Advertisement

Valentin Balaj a fost eliberat de cei de la imigrări!

Valentin Balaj, românul din Arizona care a fost arestat în urmă cu 6 luni, fiind în proces de a fi deportat,  a fost eliberat zilele trecute

Conform purtătorului de cuvânt, Amber Cargile de la biroul de imigrări din Phoenix, Arizona, s-a stopat procedura de deportare în acest caz, în prezent autoritățile colaborând cu avocatul românului, pentru ca acesta să poată aplica pentru o viză de imigrare. Continue reading “Valentin Balaj a fost eliberat de cei de la imigrări!”

Interviu cu Doru Levi Ilioi, candidat pentru Senat, Colegiul Uninominal 2, Diaspora

“Îmi propun sa fiu o punte de legatura între românii de valoare de pretutindeni”

Realizat de Octavian Curpas

 

– Care considerati ca trebuie sa fie implicarea Diasporei românesti în promovarea unei imagini pozitive a României la nivel international? Cum ar fi posibil ca Diaspora sa faca lobby pentru a ajuta ca România sa nu mai fie perceputa ca o tara aflata la periferia civilizatiei?

– Când vorbim de Diaspora Româna, vorbim de fiecare individ în parte care a decis sa traiasca în afara teritoriului tarii. Fiecare român de succes din afara tarii este un succes pentru toti românii si pentru România. În momentul în care, ca român implicat în viata sociala a tarii de adoptie, dai dovada de onestitate si integritate, faci automat o imagine buna tarii de origine. Românii din SUA sunt în general oameni muncitori, care au venit aici îndeobste cu familiile, au trecut printr-o ambasada si s-au apucat de munca în mod cinstit. Nu exista o alta tara în lume în care ca român, sa fii vazut atât de bine ca în SUA. Ceea ce lipseste românilor de aici este doar sa se constituie în organizatii, societati sau asociatii românesti, pentru a actiona împreuna la initierea unor proiecte pentru imaginea României. Consider ca în timp, fiecare comunitate de români sau în fiecare stat sau metropola în care sunt mai mult de 20.000 de români ar trebui sa beneficieze de o biblioteca menita sa ajute nu doar la pastrarea limbii si culturii românesti, dar care sa ofere informatii cu privire la cultura si civilizatia tarii noastre. Vorbesc de carti si reviste în limba româna.

Cum credeti ca trebuie sa fie organizata Diaspora româneasca pentru a putea cuprinde românii aflati în afara granitelor tarii? Ce criterii ati avea în vedere si ce structuri de organizare considerati ca ar fi necesar a fi definite atât pe linie culturala, cât si administrativa?

– În primul rând consider ca românii din afara granitelor României ar trebui sa sustina mai mult presa scrisa din diaspora. Ziarele românesti din SUA au un aport substantial în mentinerea legaturii între membrii comunitatilor românesti. De exemplu, daca anumite subiecte despre diverse comunitati din SUA par banale pentru jurnalistii din România, membrii diasporei românesti vor sa stie unii despre altii, vor sa afle despre conationali de-ai nostri care traiesc în alte state, tari ale lumii. Apoi, tot prin intermediul presei, românii din diaspora afla despre modul în care sunt organizati românii în alte state. Spre exemplu, la Chicago exista mai multe organizatii românesti care functioneaza bine si care ar putea constitui un reper pentru alte comunitati. În curând voi avea o întrevedere cu reprezentanti ai unor institutii românesti din statul Illinois.

– Din acest punct de vedere, considerati ca punerea la punct a unui sistem de evidenta a Diasporei ar fi necesar? Fiindca traim în era informaticii, existenta unui astfel de sistem accesibil la nivel global credeti ca ar fi posibil sa fie definit sub egida unei structuri de organizare cu puncte de prezenta aflate în diferitele zone cu existenta româneasca semnificativa?

– În general, românii sunt cam rezervati când este vorba de a oferi informatii despre ei, având în vedere sistemul din care au venit, dar trebuie sa întelegem ca o evidenta de date este necesara pentru diaspora româna, pentru ca fiecare român sa poata fi la curent cu viata din România. Pe lânga consulatele din zona si pe lânga ambasada româna din Washington D.C. cred ca este necesar ca reprezentantul colegiului (deputat sau senator) sa aiba informatii despre cât mai multi români din diaspora, pentru a le cunoaste opiniile, doleantele si nevoile.

– Care credeti ca ar trebui sa fie rolul Ministerului Afacerilor Externe în a folosi reteaua de ambasade si consulate dispuse pe tot mapamondul, pentru a sustine dezvoltarea realizarii unei organizatii care sa cuprinda în evidentele sale pe românii din Diaspora si care sa permita derularea de proiecte menite sa promoveze unitatea culturala si comunitara a românilor de pretutindeni?

– Cred ca MAE si consulatele ar trebui sa fie mult mai angajate în colaborarea cu românii din diaspora. As propune ca MAE sa faca peridoc un sondaj printre românii din SUA, pentru a afla care este parerea acestora despre serviciile consulare, de care servicii sunt multumiti, care ar necesita îmbunatatiri si ce carente au aceste institutii sau care sunt nevoile românilor de aici, la care consulatele nu fac fata sau nu presteaza serviciile în timp util.

– Care ar fi rolul Institutului Cultural Român în promovarea unitatii culturale a românilor din toate colturile lumii? Cum ar trebui sa se faca selectia celor care lucreaza în aceasta institutie si cine ar trebui sa îi aleaga pe cei care îl conduc? Credeti ca Institutul Cultural Român ar putea fi util în integrarea culturala si sociala a românilor plecati în strainatate? Ce actiuni specifice ar trebui sa întreprinda si ce anume ar trebui sa evite?

– Institutul Cultural Român are filiale în aproximativ 20 de orase mari din afara României.  Menirea acestei institutii este de a promova cultura româneasca în afara granitelor tarii prin promovarea artei si literaturii românesti de calitate (filme, muzica, teatru, pictura, sculptura, literatura). Sigur ca ICR ar trebuie sa aiba în vedere nu numai promovarea artei si literaturii din tara, aducând diferiti scriitori, artisti si formatii care sa ne faca cu adevarat cinste, ci sa aiba evidenta artistilor, scriitorilor, oamenilor de stiinta, filosofilor si teologilor români din toate tarile care s-au evidentiat prin lucrari, sa tina legatura cu ei, sa le organizeze expozitii de arta (pictura, sculptura), vizionari de filme si spectacole de teatru (daca este cazul), sa organizeze seri de lectura pentru scriitori si poeti, în care acestia sa-si poata face cunoscute scrierile. Eventual, sa-i aduca în România, pentru a fi prezentati direct românilor din tara. Cu alte cuvinte, o promovare în ambele sensuri. În conducerea ICR ar trebui sa fie oameni din diferite tari, cu preponderenta din SUA, fiindca sediul este la New York. În acest mod va fi promovata cultura actuala a românilor din diferite tari. ICR ar trebui sa aiba si o revista proprie în care sa publice articole de valoare si sa fie un mijloc de înstiintare a diferitele activitati programate. Ea poate fi o revista on-line. ICR trebuie sa aiba ca prim scop promovarea valorilor românilor de pretutindeni;  cultura româneasca sa penetreze cultura altor tari. Dar, penetrarea literaturii de exemplu, nu se va putea face fara traducerea lucrarilor românesti. ?i pentru scriitorii români din SUA trebuie gasiti traducatori care sa fie platiti de catre ICR. Sa se traduca mult este foarte important, doar astfel va fi cunoscuta literatura noastra. Scriitorul, omul politic Ion Heliade Radulescu spunea la vremea sa (secolul 19): „Scrieti baieti, orice, numai scrieti!”. Astazi îndemnul pentru noi ar fi: „Traduceti!” Sa se termine cu propunerile celor de la Bucuresti, care si-au promovat „oamenii lor”. Cred ca trebuie lucrat la un proiect în acest sens, la care sa participe forte culturale, adica intelectuali de marca si care au si lucrari. ICR ar trebui sa tina legatura cu Bibliotecile si librariile mari din SUA, pentru a fi achizitionate de catre biblioteci, cartile autorilor români din Statele Unite si a fi primite spre vânzare cartile în librarii. Dar cel mai util lucru ar fi deschiderea unei librarii de carte româneasca la New York, unde sa fie primite spre vânzare, cartile scriitorilor români din toate tarile.

– Daca considerati ca ar fi necesara realizarea unei structuri organizatorice a Diasporei, mai precis cum ati vedea definite elementele sale structurale la nivel local, regional si global? Credeti ca un model de corporatie ar fi util de urmat cu filiale regionale, nationale si locale, precum si cu un centru de coordonare? Unde ar trebui sa fie plasat un astfel de sediu central si cum s-ar finanta o astfel  de organizatie? Ce nume ar putea sa aiba si cum s-ar putea obtine statutul de membru?

– Este greu sa vorbim despre o „corporatie” sau despre o structura organizatorica centralizata a diasporei, pentru ca odata plecat din România si ajuns cetatean al altei tari, te implici în viata comunitatii românesti din diaspora doar daca doresti. Nici o organizatie româneasca nu are nici o jurisdictie asupra ta, afara de faptul daca te înrolezi de buna voie într-o astfel de organizatie. Actualmente exista multe asociatii, organizatii, aliante etc. ale românilor din America de Nord. Nu putem însa sa punem pe vreuna deasupra celorlalte, chiar daca ar fi condusa din România (ceea ce nu cred ca ar fi indicat). Orice român din strainatate poate sa deschida o asociatie pe care sa o numeasca „Asociatia românilor de pe tot globul” si el sa se autonumeasca presedinte. El însa nu devine automat „presedintele românilor de pe întreg mapamondul”. Din punct de vedere al semnificatiei, putem spune ca orice român de pe glob poate sa se înscrie în asociatia respectiva, iar fondatorul acelei asociatii este presedintele celor care sunt înscrisi în acea asociatie. Astfel de organizatii trebuie însa încurajate, mai ales la nivel local. E greu sa tii legatura cu românii din întreaga lume, e mult mai usor sa întemeiezi organizatii solide ale românilor dintr-un anumit stat sau oras.

Ce modalitati întrevedeti pentru promovarea valorilor culturale românesti la nivel international? Ce credeti despre promovare prin media electronica a valorilor românesti? Considerati ca revistele si atelierele de creatie literar-artistica din media electronica ar putea juca un rol si ar putea fi cumva coordonate si încurajate în promovarea unei imagini pozitive a României în lume, precum si în mentinerea constiintei de apartenenta la spatiul românesc?

– În mod categoric presa electronica joaca un rol determinant în promovarea culturii românesti la nivel international. As propune însa ca materialele jurnalistice care prezinta cultura româneasca sa fie publicate si în limbile de circulatie internationala: engleza, franceza, germana si spaniola. Cred ca sunteti de acord ca limba româna are o circulatie mai restrânsa si publicând articole doar în limba româna, în acest mod nu promovam cultura româneasca la nivel international. E laudabil faptul ca unele ziare românesti din SUA si Canada publica articole si în limbile engleza si franceza.

Ce resurse de finantare întrevedeti pentru sustinerea unei organizatii mondiale a diasporei românesti, precum si pentru proiectele culturale si sociale pe care ar trebui sa le initieze sau chiar sa le sustina? Cum ar fi necesar sa se implice statul român în sustinerea unui astfel de organism? Ar fi bine sau nu sa se afle sub controlul institutiilor publice din România sau un statut neguvernamental ar fi mai potrivit?

– În general, cel care te plateste, acela te si controleaza. Cu totii cred ca suntem „sick and tired” de coruptia care exista în momentul de fata în România. De aceea, un statut neguvernamental ar fi mai potrivit. Pe de alta parte, când spunem „organizatie mondiala” suna pompos, este greu sa te ridici la înaltimea titulaturii. Îmi propun sa creez punti de legatura între comunitatile românesti: daca un sistem functioneaza bine într-un oras, ideea sa fie împartasita membrilor altor comunitati din alte state, care o pot prelua într-un mod chiar îmbunatatit.

– Cum s-ar putea armoniza actiunile din diaspora româneasca cu cele desfasurate de catre diferitele institutii culturale din România? Cum ar putea fi promovate în strainatate produsele culturale de valoare realizate în România si reciproc, cum ar putea fi promovate pe piata româneasca produsele culturale din Diaspora?

– Colaborarea dintre mass-media româna din tara si cea din strainatate este indispensabila pentru promovarea valorilor românesti de ambele parti. Într-o oarecare masura, cred ca aceasta colaborare deja exista. Îmi propun sa ma implic direct în organizarea unor evenimente culturale atât în România, cât si în SUA. De exemplu, lansarea unei carti. Exista la ora actuala scriitori români în SUA care sunt mai putin cunoscuti în România, dar si invers. Îmi propun sa fiu o punte de legatura între românii de valoare de pretutindeni.

– Considerati ca ar fi utila introducerea votului prin corespondenta sau prin Internet? În momentul de fata se pot realiza tranzactii bancare sigure prin Internet, astfel ca o initiativa de votare online credeti ca ar fi utila?

– Da, gasesc ca fi unul util votul prin corespondenta, dar cel prin internet ar fi cea mai mare revolutie în istoria votului. Din moment ce se asigura fiecarui român numarul de CNP, aceasta persoana va trebui sa aiba posibilitatea sa-si faca privat si un PIN (cod secret); ar fi cel mai sigur vot exprimat vreodata. Nu cred ca pot exista fraude. Daca avem capacitatea de a anticipa viitorul, ne putem da seama cu usurinta ca oricum se va ajunge acolo. Totul este o chestiune de timp. Cu cât se implementeaza mai repede, cu atât mai bine. Implementarea votului pe Internet ar economisi miliarde de dolari.

– Cum s-ar putea implica o organizatie mondiala a românilor de pretutindeni, la modul concret, pentru protejarea drepturilor în diferitele tari de „adoptie”? Cum s-ar putea realiza o unitate sociala si politica a românilor pentru a nu fi dezavantajati în tarile în care ei locuiesc? Ce s-ar putea face în mod concret pentru stimularea spiritului comunitar între români?

– Este foarte importanta unitatea românilor din tarile în care ei se afla. Trecutul negru pe care l-a cunoscut prima generatie de emigranti i-a cam facut sa fuga unii de altii si sa se desparta, într-un fel. A doua generatie, noi care nu am cunoscut acele timpuri, nu avem de ce sa fugim unii de altii, noi vedem sau ar trebui sa vedem, în fiecare un ajutor si un prieten. Prin unitatea noastra vom împiedica discriminarea anumitor tari fata de români, pe care-i considera a le fi inferiori. Prin unitate ne putem ridica pe o treapta mai înalta, ne vom putea implica în politica altor tari, vom putea vota schimbari majore, în special acele legi care privesc emigrantii.

– Cum credeti ca s-ar putea integra contributiile la asigurarile sociale si de pensie realizate în România si în strainatate, astfel încât sa se evite dubla retinere de fonduri? Ce masuri legislative ar trebui sa fie initiate în Parlamentul României si ce demersuri ar fi necesar sa fie realizate la nivelul Comisiei Europene, Parlamentului European sau al guvernelor în care se afla comunitati de români?

– Eu cred ca cel mai usor ar fi ca pensionarilor care locuiesc în tarile straine si primesc pensiile din România sa nu li se mai retina contributia pentru asigurarile de sanatate în România. Un pensionar român are dreptul la medicamente compensate sau gratuite care se platesc din acel fond, ori de îndata ce el nu mai locuieste în tara, el nu mai beneficiaza de acele drepturi si i se retine ilegal acea contributie la asigurarile de sanatate. Va trebui vazut si cum se poate face aceasta asigurare a tuturor pensionarilor aici, în tara, statul în care au emigrat.

– Ce initiative legislative ar trebui sa fie initiate în interesul românilor din Diaspora si cum credeti ca ar putea fi sustinute pentru a deveni acte normative care sa ofere raspunsuri concrete la problemele semnalate de catre comunitatea româneasca din strainatate?

– În primul rând, ma fascineaza revolutia votului electronic, unde ar disparea frauda.
Românii care se întorc acasa din Diaspora si vor sa deschida o afacere angajând cel putin unul sau doi români legal din tara, sa fie scutiti câtiva ani de taxe. Românii care se întorc în România sa aiba dreptul sa duca o masina din strainatate fara sa plateasca taxa auto (pe primul vehicul), dar sa ramâna pe numele lor. Românii care se întorc în tara definitiv, nu temporar, sa aiba o prima de stat pentru localizare si începutul restabilirii. Orarul consulatelor sa fie mai flexibil; sa fie suplimentate orele de lucru cu publicul; sa se deschida noi consulate permanente în orasele cu peste 30.000 de români.

În final, cum considerati ca veti putea contribui personal si oficial la dezvoltarea unui climat de unitate si buna întelegere dintre românii din Colegiul 2?

– Întrucât am lucrat încontinuu cu publicul român, cunosc bine moravurile lor, îmi place sa ma implic personal si chiar de multe ori sa ma cobor la nivelul celui mai simplu om pentru a-l asculta si întelege. Voi pune suflet în tot ceea ce voi face si voi lucra cu toata capacitatea la unitatea poporului român.

Octavian D. Curpas
Phoenix, Arizona

Interviu cu Adina Sas-Simoniak – un jurnalist din Chicago cu preocupari culturale si inepuizabile resurse crestine!

by Octavian Curpaș

.

JURNALISTA DE TELEVIZIUNE CARE ARDE PENTRU SEMENII SĂI –

pentru cei care nu-L cunosc pe Isus ca Domn si Mântuitor personal

 

Adina a venit pe lume intr-o zi de iarna, pe 10 ianuarie, in cel mai frumos satuc de la poalele Muntilor Zarandului, Cuvin, din judetul Arad si ca orice copil si-a iubit parintii, care din nefericire, astazi nu se mai afla printre noi. Pe tatal ei il descrie ca pe un om cu ochi bucurosi si verzi, plini de savoarea vietii si cu sufletul mare, prea mare pentru lumea aceasta mica. Un om pasionat de poezie si care a scris o poezie plastica si accesibila, incarcata de sentimentalism, de la el  mostenind de altfel, Adina pasiunea pentru versuri, literatura, arta, dar si fascinatia marilor taine ale lumii si setea de cunoastere. Continue reading “Interviu cu Adina Sas-Simoniak – un jurnalist din Chicago cu preocupari culturale si inepuizabile resurse crestine!”

Interviu cu Iosif Belea, directorul unei clinici crestine din Brasov

Octavian Curpas

(Interviu din 14 Februarie 2009 – Phoenix Mission, Arizona)


Pro Vita a salvat viata a numerosi bebelusi”

Al saptelea din cei doisprezece copii (sase fete si sase baieti) ai unei familii de crestini evanghelici, Iosif Belea a vazut lumina zilei pe 30 aprilie 1971, în Hateg, judetul Hunedoara. Mama i-a fost cel mai bun profesor si tot ea i-a deschis înca din copilarie gustul pentru stiinta si informatie. Iosif, care a studiat teologia la Bucuresti, psihologia la Cluj si comunicare si relatii publice la Brasov, este în prezent, directorul clinicii Pro Vita din acest oras. Înfiintata în anul 2000, Pro Vita ofera sub garantia confidentialitatii, ajutor specializat adolescentelor gravide si persoanelor dezavantajate social, împletind asistenta medicala cu consilierea într-o abordare crestina. Daca faci parte din categoria viitoarelor mame fara perspectiva, Pro Vita te ajuta sa lupti pentru tine si pentru copilul tau, te învata sa ai încredere în oameni si îti recomanda pacea si linistea sufleteasca pâna si în cele mai dificile situatii.

Cum ai luat decizia de a urma Facultatea de Psihologie si de ce te-ai orientat spre acest domeniu?

– Cu toate ca prima mea vocatie este teologia, de altfel, am si fost timp de trei ani, asistent universitar la Universitatea Biblica din Bucuresti, a doua dimensiune vocationala ramâne în cazul meu, psihologia, care se doreste a fi componenta pragmatica a teologiei, în societatea contemporana. M-am orientat sau mai corect spus, am fost asistat si orientat de Dumnezeu spre aceste domenii, care se pliaza perfect pe textura mea launtrica.

Cum ai descrie, în câteva cuvinte, anii de studentie?

– Anii studentiei reprezinta o perioada de referinta pentru mine. As putea sa afirm ca din perspectiva umana, viata mea a cunoscut doua etape – înainte si dupa facultate, desigur, pâna în 2001 când m-am casatorit. Tot ce s-a întâmplat dupa acest eveniment, tine deja, de o a treia faza.

Cu ce gânduri ai absolvit facultatea si ce planuri aveai, ca proaspat licentiat?

– Ca proaspat licentiat mi-am dorit sa fiu totalmente la dispozitia lui Dumnezeu si sa fac doar voia Lui.

Care a fost traiectoria ta de dupa absolvire pâna în momentul când ai devenit directorul clinicii Pro Vita?

– Dumnezeu m-a ajutat sa înteleg în ce directie dorea sa ma îndrept, iar faptul ca am acceptat sa coordonez Clinica Pro Vita reprezinta o schimbare de paradigma, deoarece în perioada studiilor teologice nu m-am gândit la asa ceva. Împreuna cu sotia, medic specialist de medicina interna, am deschis înca o organizatie, PROLIFE INTERNATIONAL, pe care as defini-o ca pe o noua componenta a aceleiasi viziuni.

Cine a avut ideea unei astfel de clinici?

– Am colaborat mai întâi cu o alta fundatie din Brasov, dupa care am stabilit contactul cu Clinica Pro Vita din Cluj, prin urmare, Pro Vita Brasov s-a constituit ca una dintre filialele acesteia, celelalte doua aflându-se la Bucuresti si Târgoviste.

– Ce ne poti spune despre facilitatile pe care le oferiti (furnizori, pacienti, cabinete, etc.)?

– La ora actuala, ProVita ofera medicamente, servicii si consultatii medicale generale si de urologie, ajutor material, dar si consiliere. Furnizorii nostri sunt alte fundatii caritabile din judetul Brasov, persoane fizice, organizatii particulare sau oricine doreste sa faca donatii.

Cine poate sa faca parte din personalul ProVita? Exista si voluntari care îsi ofera serviciile aici?

– Orice persoana specializata are toate sansele sa intre în echipa noastra. Desigur ca lucram si cu voluntari, mai ales atunci când vine vorba de publicitate, traduceri sau diverse actiuni în scoli. De asemenea, as dori sa mentionez ca staff-ul ProVita ia parte la conferintele Pro Life.

Cât costa serviciile ProVita?

– Nu toate serviciile oferite de Pro Vita costa, de exemplu, consilierea si testul de sarcina sunt la liber. Pentru consultatiile medicale generale si de urologie, pacientii trebuie sa scoata din buzunar 25 de lei. De gratuitate beneficiaza doar cei din staff, voluntarii si rudele de gradul I ale acestora, iar ajutor material primesc în mod special, persoanele nevoiase.

Care sunt criteriile în functie de care se stabilesc tarifele?

– Tarifele sunt stabilite sub nivelul preturilor practicate de celelalte cabinete medicale, tocmai pentru a asigura un grad de accesibilitate cât mai mare al pacientilor.

Cum va promovati?

– Facem publicitate stradala, folosind fluturasi si panouri publicitare.

Aproximativ câte persoane trec anual, pragul clinicii, ce vârsta au si din ce categorii sociale fac parte?

– În 2008, ne-au vizitat în jur de opt sute de persoane, în marea lor majoritate din paturi sociale sarace sau de mijloc, începând cu adolescente de 15 – 16 ani pâna la batrâni de 75 – 80 de ani.

Ce ajutor specializat le oferiti celor care apeleaza la sprijinul ProVita ?

– Pacientii nostri beneficiaza de ajutor specializat, dupa caz, având la dispozitie un psiholog, un medic internist si un urolog.

Poti sa ne enumeri si sa ne descrii pe scurt, câteva din cele mai importante cursuri, programe, proiecte, etc. desfasurate în 2008?

– “?coala mamei” se adreseaza mamicilor care sunt invitate sa participe la discutii pe diferite teme medicale, psihologice sau nutritioniste, despre cresterea copiilor ori afectiunile specifice vârstei. De asemenea, în liceele din judetul Brasov, s-a desfasurat si continua sa se desfasoare un alt proiect, prin care se urmareste promovarea unor valori educationale privind bolile cu transmitere sexuala, sarcina si avortul. Cu ocazia Craciunului, copiii nevoiasi si batrânii din judetul Brasov s-au bucurat de cadouri, prin “Maranatha”.

Ce rezultate s-au obtinut în toti acesti ani de când functioneaza ProVita?

– ProVita a salvat viata a numerosi bebelusi, a ajutat moral si financiar persoane în nevoie si nu în ultimul rând, a oferit o Evanghelie si a vorbit despre mântuire celor aflati departe de Hristos.

Ce urmeaza în 2009 la ProVita?

– În 2009, dorim sa continuam ce am început în 2008 si totodata, sa demaram un proiect de pregatire pentru nastere, prin care sa oferim suport si informatii medicale, psihologice si fizice viitoarelor mamici. De asemenea, ne propunem sa implicam mai multi voluntari în activitatile noastre.

ProVita asigura asistenta doar pe termen scurt sau exista si programe de durata ?

– Pro Vita asigura asistenta atât pe termn scurt cât si pe termen lung, însa totul depinde de deschiderea pacientilor.

Care sunt componentele esentiale ce asigura succesul unei astfel de clinici?

– La Pro Vita, oamenii si educatia continua reprezinta ingredientele de baza în asigurarea succesului. Nimic nu este mai important asadar, decât sa îti formezi un colectiv dedicat lucrarii, gata oricând de sacrificiu, dar si dispus sa investeasca în pacienti si în resurse si care sa împartaseasca aceleasi valori crestine si sa doreasca sa se specializeze si sa îsi împrospateze cunostintele.

Ati mai avut si esecuri? Cât de multumiti sunt pacientii de ceea ce gasesc aici?

– N-as putea vorbi de esecuri, însa fara îndoiala ca este loc de mai bine. În general, pacientii se declara mai mult decât multumiti.

Cum arata o zi obisnuita pentru tine?

– Sa spunem ca destul de încarcata, desi ma lupt sa scap de rutina, de rugina si de ruina.

Te-ai confruntat cu provocari de cand esti director la ProVita?

– Aproape fiecare zi aduce cu sine o serie de provocari, însa printre cele mai dificile se numara resursele.

Ce satisfactii ai avut?

– Multiple, mai ales atunci când vezi ca Dumnezeu mai salveaza prin tine înca o viata.

Ce anume îsi doresc cei din staff de la tine?

– Cred ca în special sa le fiu un exemplu în orice domeniu.

Este solicitanta munca într-o asemenea clinica, impune si sacrificii?

– Dostoievski spunea ca de Dumnezeu trebuie sa te apropii în stare de jertfa, iar eu subscriu acestei afirmatii.

Este ProVita o clinica crestina?

– Desigur, tot ceea ce oferim aici are o tenta crestina, mai ales în ceea ce priveste consilierea sau testele de sarcina.

– Cum împletiti asistenta medicala cu elementul religios?

– Pacientii au acces la brosuri si reviste cu teme crestine, pe care le pot studia, în functie de optiune, în sala de asteptare sau acasa.

Ai vazut minuni de când lucrezi aici?

– Viata poate fi traita clipa de clipa ca o minune sau ca o normalitate. Personal, am ales prima varianta.

În ce masura a rezistat ProVita prin credinta?

– Noi am fost învatati de Dumnezeu sa traim numai prin credinta.

Din experienta de pâna acum, în calitate de director al acestei clinici, ce recomandari le-ai face celor care au deschis deja sau intentioneaza sa deschida o astfel de clinica?

– Sa se roage si sa actioneze crezând în Dumnezeu.

Rezumând, ce etape a parcurs pâna în prezent ProVita si ce a mai ramas de facut ?

– Nu cred ca gresesc daca afirm ca Pro Vita s-a nascut, a murit si a reînviat. În prezent, ne dorim o explozie de potential, care va fi posibila doar în masura în care si altii vor spune « da , vreau sa fiu parte integranta din aceasta minune divina numita Pro Vita ».

Care au fost impresiile cu care ai plecat din AZ?

– Exceptionale, pacat ca nu am stat acolo decât doua zile, pe care oricum, le-am dedicat slujirii în biserica.

– Ai în plan un parteneriat ProVita cu o clinica din AZ sau din State?

– Din nefericire, deocamdata nu se pune problema de asa ceva, pentru simplul fapt ca înca nu am întâlnit oamenii potriviti, dar cred ca la timpul hotarât, Domnul mi-i va scoate în cale si parteneriatul de care vorbeati va deveni posibil.

Ce altceva ai dori sa le mai impartasesti cititorilor nostri?

– Îi rog sa îsi aminteasca de faptul ca în 1989, imediat dupa Revolutie, România a trecut dintr-un ghetou comunist într-o jungla de libertinaj si haos. Astfel, dupa o anestezie morala ce a durat nici mai mult nici mai putin de cincizeci de ani, reflexele de normalitate ale demnitatii românului tind sa tina de domeniul arheologiei morale. În acest context, noi, crestinii, suntem chemati nu numai sa dam o lupta permanenta împotriva acelor realitati care încearca sa mutileze chipul lui Dumnezeu în om, dar sa si promovam valorile eterne ale Împaratiei Sale.

Nu trebuie sa ne sperie criza mondiala, ci acum mai mult ca oricând, sa ne cristalizam convingeri biblice sanatoase, sa ne încredem din toata inima în Domnul si sa nu uitam ca El este proslavit în noi daca noi ne gasim placerea în El.

Sarah Palin si-a cumparat o vila de lux în Arizona

 Octavian Curpas

.

O investitie (reusita) îti baga bani în buzunar, o cheltuiala îti scoate bani din buzunar.”

Robert Kiyosaki

.

În ideea ca investitiile reprezinta cheltuieli care angajeaza cel mai mult viitorul, amintim ca în urma cu câteva luni, presa americana semnala faptul ca fosta candidata la vicepresedintia Statelor Unite, Sarah Palin, si-a cumparat o proprietate de lux în statul Arizona. Nici o publicatie însa nu a divulgat adresa acestei achizitii.

În calitate de „expert imobiliar” în zona, am decis sa faccâteva investigatii, pentru a afla mai multe detalii si a satisface implicit curiozitatea cititorilor nostri. Astfel ca, dupa cinci minute de cautari în baza de date „MLS” (Multiple Listing Service) din Maricopa County – un site la care au acces brokerii imobiliari licentiati în zona metropolei Phoenix – am gasit o proprietate care îndeplinea toate criteriile descrise în presa (inclusiv dimensiunea casei, data vânzarii si numele companiei doamnei Sarah Palin ca si „cumparator”, la adresa : 29005 N 82nd Street, Scottsdale, AZ 85266.

Aflata în partea de nord a celui mai mare oras de lux din statul Marelui Canion, aceasta locuinta cu o suprafata de 7972 square feet (aproximativ 740 de metri patrati) si care contine 6 camere, 6 bai si jumatate, a fost construita în anul 2001 pe un teren de 4,42 acri (1,78 hectare). Casa are de asemenea un demisol cu camera privata de teatru, living si family room – toate spatioase -, garaj pentru sase masini si o bucatarie supra-utilata. De asemenea, pe premisele proprietatii se afla un bazin de înot ultramodern, construit recent.

Compania „Safari Investments LLC” a platit pentru aceasta proprietate suma de 1.695.000 dolari (cash), tranzactia finalizându-se pe data de 13 mai 2011.

Uitându-ma putin la istoria imobilului, am aflat ca acesta a fost reposedat de banca „J.P. Morgan Chase Bank”. Pe data de 25 martie 2010, agentul imobiliar Ian Whitmore cumpara acest „mansion” (very large dwelling house) de la banca, la pretul de 803,650 dolari. Un an mai târziu, investitorul vinde aceasta casa doamnei Sarah Palin (Safari Investments LLC) la pret mai mult decât dublu! Desigur, în ultimele luni, înainte de vânzare, Whitmore a facut mai multe îmbunatatiri la imobil, printre care, construirea unei piscine ultramoderne.

Oponentii doamnei Sarei Palin au lansat speculatii, potrivit carora fosta guvernatoare a statului Alaska îsi pregateste terenul pentru a candida pentru functia de senator din partea statului Arizona. „Nu am nici un fel de intentii de acest gen si nu am de gând sa ma mut în Arizona. Este o piata a cumparatorului, iar acest stat are acum cele mai rentabile preturi la imobile. Foarte multi investitori din Alaska cumpara proprietati în Arizona”, a declarat jurnalista Palin la postul de TV Fox News.

Aceste afirmatii sunt sustinute si de faptul ca în luna decembrie 2010, fiica doamnei Palin, Bristol Palin, a cumparat o casa noua cu cinci dormitoare (construita în 2006) în orasul Maricopa din Arizona, la pretul de 172.000 dolari. Imobilul pe care Bristol sustine ca l-a achizitionat pe banii câstigati la „Dancing with the Stars – U.S. TV series” , are o suprafata de 3929 square feet (aproximativ 365 de metri patrati) si actualmente este închiriat la pretul de 1.400 dolari pe luna.

La vremea respectiva, mai multe ziare din SUA, printre care si câteva de prestigiu (ex. Washington Post and Wall Street Journal) au avansat idea ca Bristol Palin intentioneaza sa se înscrie la facultatea de jurnalistica „Cronkite School” din cadrul „Arizona State University”, urmând exemplul mamei sale, care este de profesie jurnalist. Aceste zvonuri au fost infirmate ulterior de catre decanul acestei facultati.

În sens financiar o investitie reprezinta cheltuirea unei sume de bani în speranta obtinerii unor venituri superioare. Nu este exclus ca pe viitor, familia Palin sa paraseasca glacialul Alaska, în favoarea celui mai însorit stat american, având în vedere ca în ultimii ani, vizitele lor în Arizona au fost destul de frecvente…

Octavian D. Curpas

Phoenix, Arizona

LA PHOENIX (ARIZONA) S-A INAUGURAT CEA MAI MARE BISERICA ROMANEASCA DIN DIASPORA!

La inceputul lunii aprilie 2006 a avut loc la Phoenix, AZ inaugurarea celei mai mari biserici romane din afara granitelor Romaniei

 

    Biserica Penticostala Romana „Happy Valley” (www.happyvalley.cc) localizata in partea de Nord a capitalei statului Arizona, a celebrat „dedicarea noului sanctuar” dupa o perioada de constructie de aproximativ cinci ani. La eveniment au participat aproape 4000 de persoane printre care si cativa diplomati si demnitari romani si americani. Dintre acestia, l-am remarcat in mod deosebit pe congressmanul Trent Franks, reprezentant in „Camera Reprezentantilor” SUA al celui de-al doilea district din Arizona si pe politicianul republican, Clancy Jayne. De asemenea, excelenta sa, ambasadorul Sorin Ducaru, a participat alaturi de o delegatie de la Washington, impreuna cu secretara ambasadei, Nadia Crisan. Au fost, de asemenea ,prezenti, cum era si de asteptat, si numerosi pastori romani din America, iar din Romania, vicepresedintele cultului penticostal, Moise Ardelean. Programul din sanctuar a fost deschis prin intonarea de catre fanfara bisericii a imnurilor Romaniei si a Statelor Unite. A urmat apoi un cuvant de „bun venit” adresat de catre pastorul bisericii „Happy Valley”, Cornel Avram, care este totodata si presedintele „Uniunii Bisericilor Penticostale” din Statele Unite si Canada. Au avut loc apoi mai multe alocutiuni, prima fiind rostita de catre congressmanul Trent Franks, urmat de ambasadorul Sorin Ducaru, iar apoi pastorii celorlalte biserici penticostale si baptiste din Arizona au prezentat cate un scurt mesaj. Discursurile au vizat cu precadere faptul ca deschiderea acestui „lacas de inchinare” este un moment istoric si este in acelasi timp un succes al romanilor din Diaspora, si faptul ca o metropola cum este Phoenix-ul a avut nevoie de o asemenea biserica, subliniind totodata ca „aceasta realizare nu ar fi fost posibila fara ajutorul lui Dumnezeu”. Noua cladire a bisericii „Happy Valley” are o capacitate de 3500 de locuri si numara in momentul de fata aproximativ 1500 de membrii. Edificiul, care a costat membrii acestei comunitati aproximativ 5 milioane de dolari, a fost evaluat de catre specialisti in cladiri comerciale, la aproximativ 20 de milioane de dolari, avand in vedere ca proprietatea se intinde pe o suprafata de 36 de acri.

Dupa ceremonia de dedicare a noului sanctuar, toti cei prezenti au fost invitati la „un lunch”, pentru care a fost amenajat un cort imens in parcarea bisericii. Preparatele culinare au fost, de asemenea, cu gust romanesc. Pentru aceasta cina au fost pregatite, printre altele, un numar de 40.000 de sarmale, aproximativ 500 de kilograme de carnati si 5000 de pachete de prajituri. De specificat, insa, ca la biserica „Happy Valley” din Phoenix au loc cele mai mari intruniri ale romanilor din Diaspora. Astfel ca, nu este lucru neobisnuit ca, in cadrul acestei comunitati, la o nunta sa participe in jur de 600, uneori chiar peste 800 de invitati. Conventia Bisericilor Penticostale a romanilor din Statele Unite si Canada va avea loc in anul 2013 la biserica Happy Valley din Phoenix.  Adiacent de cladirea principala care are o capacitate de 3500 de locuri, Happy Valley Romanian Pentecostal Church detine si “vechea cladire a bisericii” cu un numar de 900 de locuri, unde exista posibilitatea instalarii unui ecran imens care sa permita vizualizarea conventiei.

Romanian Pentecostal Convention este cel mai mare eveniment constant al diasporei romane si este organizat anual in weekend-ul de Labor Day. In 2013 Conventia Penticostala Romana din America de Nord va avea loc in perioada 30 august – 2 septembrie si se va desfasura cu sustinerea bisericilor romanesti din Arizona: Happy Valley, Elim, Agape, Maranata, Apele Vii si Philadelphia.

Octavian D. Curpas

(Articol publicat in ziarul „Gandacul de Colorado” – aprilie, 2006 si actualizat in septembrie, 2012)