1966!

ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA
Str. Cetatea Ciceiului nr. 23, sector 6, Bucuresti
Tel. 0745.783.125 Fax 0318.153.082

www.alianta-familiilor.ro

office@alianta-familiilor.ro

9 februarie 2012

ANUL DEMOGRAFIC 1966

Ne aflam in anul demografic al Romaniei 1966. Asta ne spun datele recensamintului 2011 emise saptamina trecuta. In Romania lui 2011 locuiesc atitia oameni cit locuiau in 1966, 19 milioane. Dupa doua generatii realizam ca Romania a facut un regres nu progres demografic. Unul cu consecinte severe pentru generatia noastra, dar mai ales pentru soarta copiilor nostri. Criza demografica a Romaniei s-a transformat intr-o veritabila iarna si cosmar demografic. Asupra acestui cataclism national am atras atentia de multi ani. Este cu adevarat un eveniment unic in istoria noastra cind in doua generatii de oameni natiunea nu a progresat demografic. Si atit de semnificativ incit suntem tentati sa afirmam ca de acum inainte 1966 va ramine anul de referinta pentru demografia Romaniei pentru generatiile viitoare. Asemenea civilizatiilor vechi care numarau anii in functie de evenimentele tragice cu care se confruntau. Iudeii, spre exemplu, incepusera sa numere anii luind ca reper ducerea lor in robie in 587/568 inainte de Hristos.

Reactia noastra, a romanilor, la aceasta veste cit se poate de tragica, exprimata in bloguri sau in comentariile la multele articole scrise despre recensamint, a fost identica, dar exprimata diferit. “E groaznic”! “Cum se poate”? “Nu-mi vine sa cred”! “Au numart gresit”! “Infiorator”! Atribuim crizei demografice, insa, cauze diferite. Cu unele suntem si noi de acord. Fara indoiala ca emigratia masiva din 1992 incoace a cauzat in mare parte situatia demografica precara a Romaniei. Dar aceasta explicatie nu e suficienta. Caci emigratia nu e un fenomen tocmai nou in istoria romanilor, nici alte cauze care au incetinit sporul ei demografic de-a lungul istoriei. In secolul trecut Romania a trecut prin doua cataclisme ucigatoare care i-au decimat populatia. Sute de mii de tineri barbati romani au murit in cele doua razboaie mondiale, sute de mii de romani au fost exterminati de comunisti, alte multe mii au murit in foametea si seceta anilor 40. Iar la finele secolului 19 si inceputul secolului 20 sute de mii de romani au emigrat in America de Nord, in special din Ardeal. Si cu toate astea, vitalitatea biologica a natiunii nu a slabit. Pina acuma recent. De ce?

Idolatria Avortului

Cauza principala, o spunem noi, asa cum o repetam mereu, este avortul. Romania si-a alipit inima de idolul avortului. Iar avortul este, la rindul lui, o simptoma a unei probleme si mai acute – lipsa de interes a romanilor de a se procrea. Lipsa aceasta de interes nu ne este tipica doar noua, este o realitatea europeana. Inaintea noastra au luat-o tarile occidentale, unde inca incepind cu generatia de dupa razboi europenii si-au pierdut vointa de procreare. Nihilismul si hedonismul le-a impregnat conceptia vietii, iar rezultatele sunt bine cunoscute. Incet, incet Germania se transforma intr-o tara fara germani, Marea Britanie intr-o tara fara britanici, Franta intr-o tara fara francezi, si Scandinavia intr-o peninsula fara scandinavi. Majoritatea europeana se micsoreaza rapid, iar enclavele neeuropene cresc si mai rapid. [Stire de ultima ora: Luni 6 februarie Franta a inaugurat primul cimitir municipal exclusiv musulman, in Strasbourg: http://www.brecorder.com/general-news/single/599/172/1151387/ ] Raspindirea contraceptivelor incepind cu anii 60 a intensificat si facilitat si el declinul demografic european.

In ultimii 60 de ani am avortat 22 de milioane de copii nenascuti. In contrast, din 1973 incoace cind avortul a fost legalizat in SUA, acolo au fost avortati 54.5 milioane de copii. Raportat la populatia Romaniei, numarul avorturilor noastre este extrem de mare. Ne pricepem la avort mai bine ca la orice. De aceea repetam ce am spus in paragraful precedent: putem spune ca Romania si-a alipit inima de idolul avortului. Este pacatul nostru national. Un pacat pentru care suntem cunoscuti in intreaga lume. Un pacat finantat din fondurile publice. Un pacat impotriva caruia se aud voci putine si timide. Un pacat pentru care deja suntem pedepsiti si care daca nu va fi remediat ne va cauza moartea biologica in doar citeva generatii. In unul din articolele pe care le citisem pe tema recensamintului se calculase deja ca Romania va dispare biologic in doar 73 de ani. In vara anului trecut ONU a emis un clasament al tarilor celor mai afectate demografic. Romania era in topul celor 10. Raportul prognostica ca aceste 10 tari vor fi si primele care vor muri demografic. In doar 20 de ani se preconizeaza moartea ultimei fiinte de pe micuta insula Montserrat din Caraibe. Tinerii au plecat, iar ceasul biologic al celor ramasi in urma a incetat sa mai bata. Romania nu e cu mult in urma acestei micute insule.

Ce-i de facut?

Problema demografica a Romaniei nu o poate rezolva statul. Nici Uniunea Europeana. Nici statul nici Uniunea European nu au creat-o. Am creat-o noi, fiecare cititor al acestor rinduri. Fiecare dintre noi avem pe cineva in familie sau printre rudeniile noastre care au avortat un copil sau mai multi. Fiecare dintre noi avem pe constiinta copiii avortati ai Romaniei. De aceea familia e importanta. Familia conteaza. Revenirea biologica a Romaniei impune revitalizarea valorilor. In primul rind crearea in Romania a unei culturi pro viata. A unei culturi pro-familie. Pro-casatorie. Pro-valori. Pro-moralitate. O cultura in care viata celor nenascuti e pretuita si afirmata ca o valoare inestimabila, nu ca o povara. O cultura in care oamenii se mindresc ca au copii si nu iau avortul ca pe ceva banal. O cultura in care toti ne dam mina sa rezolvam impreuna aceasta problema pe care noi insine am creat-o. Trebuie sa incepem in familie. In relatiile de cuplu. In consilierea inainte de casatorie a tinerelor cupluri. In consilierea tinerelor care sunt ispitite sa avorteze. In consilierea ficelor noastre ca viata e pretioasa. In edificarea unei atitudini noi fata de fetele tinere insarcinate dar fara sot, ori abandona-te de prietenii lor. In edificarea unei culturi de moralitate sexuala, abstinenta, a unei vieti intime responsabile. O cultura de afectiune si dragoste, nu de prejudecati fata de tinerele necasatorite dar insarcinate. Apoi a unei culturi pro viata in biserica, in parohii, in conducerea cultelor religioase din Romania. Avortul e un pacat. Lucrul acesta trebuie amintit mereu si mereu de la altarele bisericilor. In omiliile preotilor si al pastorilor. In orele de cateheza si pregatire biblica. In seminariile care pregatesc liderii spirituali ai Romaniei. In mare masura Biserica din Romania tace in fata acestui pacat. Biserica trebuie provocata sa-si faca datoria. Sa fie un ghid spiritual in aceste vremuri intunecoase pentru tara. Asa cum a fost si in trecut. De ce tace Biserica?

Pentru promovarea unei culturi proviata in Romania e nevoie nu doar de teorie dar si de implicare concreta. De o implicare pragmatica. Marsurile pentru viata in Romania sunt putine si anemice. Cele din Spania sau Paris sunt enorme. De ce acolo si nu in Romania? Pentru ca acolo Biserica se implica si s-a implicat de multi ani. Isi mobilizeaza enoriasii sa afirme valorile vietii in spatiul public. De ce nu si la noi?

In plus, e nevoie sa incetam a ne mai culca cu dusmanul in acelasi pat. La urma urmelor ne numim crestini si o tara crestina. Majoritatea covirsitoare a romanilor afirma ca avortul este indefensibil din punct de vedere moral. Ca e un rau moral. Un act imoral. Ca si cei nenascuti au dreptul la viata. Atunci? De ce practicam, cu nesat si nesabuire, acest pacat? De ce facem voia celui rau si ne facem rau si noua? Celui ce fumeaza i se spune sa se lase de fumat, altfel va muri. Betivului i se spune sa nu mai bea, ori va face ciroza si va muri inainte de vreme. Diabeticului i se spune sa nu mai manince zahar ca isi scurteaza zilele. La fel e si cu avortul. Romania – daca vrei sa traiesti si sa nu-ti scurtezi zilele, nu-ti mai avorta copiii!

Recomendari AFR: Din multele articolele aparute pe tema crizei demografice din Romania am ales doua. Primul ne parvine din partea unui medic pediatru din Baia Mare, si a fost scris la inceputul anului inainte de publicarea datelor recensamintului 2011. Al doilea e scris de dl Adrian Papahagi, de la Fundatia Crestin Democrata. Ne bucuram sa vedem ca nu suntem singurii care gindim ca solutia principala pentru salvarea Romaniei este edificarea si promovarea unei culturi a vietii bazata pe valorile crestine.

PREZENT SI VIITOR

de dr. Maria MESAROS, medic specialist pediatru, Baia Mare

Am auzit odata o zicala din vremuri nu tare vechi, care spunea ca o familie e bine sa aiba cel putin trei copii, câte unul sa înlocuiasca în evolutie pe cei doi parinti si al treilea sa fie pentru tara.

Ce echilibru social, întarit de faptul ca familiile de la tara si chiar multe din cele ce reprezentau înalta societate aveau mai multi copii! Erau foarte putine familiile cu 1-2 copii. Ce întorsatura a lucrurilor, cât egoism în societatea de azi când magazinele sunt suprapline, taranii nu stiu cum sa-si valorifice produsele în exces si renunta la lucrarea pamântului propriu pentru motivul ca nu este profitabil. Azi în familiile cu cele mai mari venituri se naste un singur copil sau poate niciunul, dar câinii de rasa sunt nelipsiti. Uneori întretinerea unui asemenea animal costa mai mult decât întretinerea unui copil.

Se aude uneori la stiri ca a fost gasit la container un nou-nascut abandonat sau mort: o stire vaga, dupa care nu se mai vorbeste nimic…, pe când daca sunt eutanasiati niste câini vagabonzi, care fac atâtea victime omenesti prin muscaturile lor, se iau pozitii cu rasunet mondial. Ce întorsatura a lucrurilor! Oare acesti câini atât de protejati si care tinuti în lesa înlocuiesc carucioarele cu copiii de alta data prin parcuri, vor putea asigura viitorul tarii? De pe urma ocrotirii acestor animale, care au ajuns mai presus decât copiii, vom putea lua noi, cei care acum traim aceste vremuri, pensiile necesare la vârsta a treia? Nu este destul reducerea poporului român prin plecarea atâtor tineri în alte tari, lasând în tara noastra loc liber pentru invadarea musulmanilor, negrilor etc.? Oare ne vor aduce acestia, care vin din tarile subdezvoltate si teroriste o civilizatie si o credinta mai buna? Unde este gândirea si morala sanatoasa a românului? Oare o fi devenit politica de stat (de cine suntem oare condusi?) scaderea natalitatii, distrugerea natiunii, limitarea valorilor intelectuale si lasarea frâului liber si necontrolat pentru categoriile sociale de jos?

Ma ispiteste un gând urât: sterilizarea femeilor productive intentionat prin practicarea variatelor metode anticonceptionale, a avortului liber, insuficient controlat la cabinetele particulare, mai ales la fetele tinere, tendinta crescând pentru practicarea operatiei cezariene, care limiteaza nasterea la cel mult doi copii. Oare suntem în situatia Chinei, ca sa limitam chiar asa de mult înmultirea populatiei? Atât noi cât si restul Europei avem spor natural negativ.

Se abandoneaza tot mai mult calea naturala de nastere: viitoarele mame nu sunt pregatite moral si psihico-fizic pentru a fi mame. Totul se rezuma la egoismul momentului: acum sa nu ma doara, dar la ce va urma nu se gândesc. Pe cale naturala s-a nascut de când este acest pamânt, iar acum se lupta cu toate puterile sa se renunte la ce e natural.

Ziua de 8 Martie – Ziua Internationala a femeii a fost onorata într-un mod aparte la sectia Nou-Nascuti Baia Mare: în cele 24 ore ale zilei de 8 martie au fost 8 nasteri, din care toate au fost cezariene, niciuna pe cale naturala ! Sa fie o coincidenta, se dorea sa se atinga atunci procentajul de 30%, de cezariene din totalul de nasteri, tendinta expresa de a se mai creste acest procentaj?

Desigur nu toate au avut indicatii medicale, un numar redus dintre cezariene au motivatie medicala. O parte sunt optiunile mamelor pentru acest tip de nastere, dar pentru justificare medicul le da tot o conotatie de motivatie medicala si în sfârsit o parte buna dintre ele sunt esecuri ale unui travaliu natural esuat, grabit, fortat si care pentru a nu compromite probitatea profesionala, se termina tot cu cezariana.

Oare nu ar trebui sa ne punem câteva întrebari care ar viza atât corpul medical, cât mai ales viitoarele mamici si viitorul copiilor lor? Este o politica sociala de moment, ale carei repercusiuni nu ne intereseaza în momentul de fata? Este aspectul mercantil urmarit de medicii ginecologi? Este o lipsa de profesionalism în urmarirea gravidelor, care ulterior sunt dirijate intentionat spre a opta pentru operatia cezariana? Îndraznesc sa fac o afirmatie dura: nu mai avem obstetricieni, ci numai ginecologi, printre care sunt tot mai multe femei ginecologi. Unele au copii si cu toate acestea ramân indiferente la ce se petrece cu alte femei si resping ceea ce este natural si fiziologic.Am surprins odata o afirmatie: „mie îmi place mai mult sa tai”, referindu-se la sectiunea cezariana.

Noua, românilor, nu ne place sa facem statistici si nici sa evaluam anumite fenomene negative, care ar trebui elucidate. Suntem prea comozi si indiferenti la ce se întâmpla cu copiii ce se nasc în mod fortat, programat – când medicul este de garda, pentru a nu fi deranjat de pacienta atunci când s-ar declansa în mod natural nasterea. Desi uneori prea târziu, dar poate edificator pentru viitor s-ar impune o rememorare a momentului si felului nasterii copilului care ulterior este descoperit cu handicapuri psihice si fizice.

Oare explozia de cazuri de „Autism” nu are legatura cu nasterile fortate, programate, cu medicatia (cytotec) si metodologia de a grabi nasterile, cu suferintele neurologice „minore în aparenta” ce le prezinta nou-nascutul dupa asemenea nasteri? Executarea cezarienelor înainte de a aparea semnele declansarii travaliului este asemenea metodei de a forta un ou de gaina clocit, din care nu a iesit puiul odata cu ceilalti frati, iar daca este fortat prin spargerea cojii, va iesi un „pui nimuric”. Toate aceste lucruri ar trebui sa ne dea de gândit referitor la viitorul copiilor si al neamului nostru.

Sursa originala a comentariului: http://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com/2012/01/24/1909/

IN TOIUL IERNII VRAJBIEI NOASTRE SE INSTALEAZA SI IARNA DEMOGRAFICA

De Adrian Papahagi

Ocupati cu viscolul, zapada si gerul, riscam sa nici nu mai simtim iarna demografica pe care ne-o anunta, iata, primele rezultate ale recensamântului. Suntem 19 milioane, ca în 1966: e, de altfel, singurul punct de vedere din care putem spune ca am anulat efectele ceausismului.

Dar impresia e înselatoare. Din 1966 încoace România a crescut si apoi a scazut cu 4 milioane de oameni si a avortat peste 20 de milioane de copii. Vina tragica este împartita între politica natalista scelerata dusa de Ceausescu si relativismul moral care a însotit-o si i-a supravietuit. Comunismul nu încuraja natalitatea din dragoste crestineasca fata de om, din atasamentul fata de valorile traditionale ale familiei sau, sau macar din umanism ateu. Era vorba pur si simplu de ratiuni meschine, economice, militare, de paranoia si megalomania unui dictator care stapânea peste o tara prea mica pentru ambitiile lui. Ceausescu dorea o productie de masa de grâu, otel sau copii – la asta se rezuma totul.

Reversul medaliei s-a vazut imediat dupa 1989: sute de mii de copii ai strazii, orfelinate imunde, epidemie de avorturi. Cinismul si moartea cutreierau mâna în mâna vastul desert populat al natalitatii programate. Am depasit acel moment, dar nu prin dragoste crestineasca si grija fata de familie, ci prin hedonism si materialism. Ne-am împutinat, compromitându-ne viitorul. Lipsiti de speranta, multi au plecat din tara. Am ramas 19 milioane, dar probabil înca 2-3 milioane de compatrioti, inclusiv multi copii, traiesc în strainatate.

Recensamântul e doar cronica unei sinucideri etnice anuntate. Sociologi precum Vasile Ghetau si Marian Preda nu contenesc sa ne anunte cifrele viitorului, sau lipsei de viitor: în 2050 vom fi 16, în 2100 – 10 milioane. Din care, probabil, peste jumatate vor fi batrâni. Daca de mâine natalitatea ar creste de la 1,3 la 2,1 copii/femeie, abia în 70 de ani am opri declinul demografic: un gând care îmi da fiori. A venit momentul ca întreaga clasa politica româneasca sa renunte la populism, la maturat zapada de pe strazi si mizeria sub pres, si sa se gândeasca la viitorul acestei tari. Aceasta înseamna trei lucruri: a. politici umaniste, dar ferme, pro-viata si pro-familie, în bun spirit crestinesc; b. politici de încurajare a tinerilor sa ramâna sau sa revina în România; c. politici economice de reducere a decalajelor pentru a limita emigratia sau chiar pentru a-i inversa tendinta.

E evident ca nu vom scapa de desertificarea demografica a României doar prin cresterea prosperitatii economice. Stim bine ca în tarile bogate ale Europei, natalitatea este mai mica decât în cele sarace ale Africii; în paturile pauperizate ale României, inclusiv în rândul minoritatii tiganesti, avem o natalitate mai mare decât în clasa medie si relativ prospera. Ca în alte cazuri, criza e morala: o scadere a dragostei pentru copii, plasarea carierei înaintea familiei, cresterea individualismului si încercarea faustica de prelungire a unei vieti egoiste, dedicata placerii si având oroare de responsabilitate.

Acest diagnostic coincide însa cu o marturisire de neputinta. Nu putem îndrepta politic o situatie morala pe care o deplângem în calitate de crestini. Ce e de facut deci? Putem încerca sa descurajam avorturile prin informare. Exista în acest sens un proiect de lege redactat de Asociatia Pro Vita, pe care îl sustine si Fundatia Crestin-Democrata. Trebuie sa punem pe primul loc constructia de crese si gradinite, prioritare fata de piscine, sali de sport sau parcuri rurale. Doar asa vom permite femeilor din clasa de mijloc sa devina mame fara a-si condamna cariera. Autoritatile locale trebuie obligate si, daca nu au mijloace, sprijinite sa creeze o anumita cota de crese si gtradinite.

Trebuie regândit din temelii sistemul alocatiilor familiale prin încurajarea mamelor care muncesc si a familiilor cu doi sau mai multi copii, fara ca acest lucru sa încurajeze o natalitate dublata de precaritate în mediile cele mai sarace. Reforma sistemului de asistenta sociala trebuie sa devina echitabil: nu vad niciun motiv pentru care am risipi banii acordând universal alocatia ridicola de 42 de lei tuturor copiilor. Ar fi mult mai util sa se acorde triplul acestei sume copiilor saraci si nimic celor din familii cu venituri decente. La aceste politici familiale, carora trebuie sa li se adauge altele, suntem chemati sa reflectam cu maxima urgenta. Nu putem lasa ca falsele imperative mediatico-politice ale momentului sa ne deturneze de la o gândire cu bataie lunga, responsabila si vizionara.

La criza natalitatii se adauga hemoragia emigratiei. Sa nu fim ipocriti: emigratia este fireasca într-o Europa unita. Dincolo de drame sau împliniri umane, ea este chiar utila tarii noastre, în masura în care elimina presiunile sociale, reduce somajul si povara asistentiala si genereaza un flux de valuta înspre România. Dar de la un punct încolo, emigratia saraceste fibra natiunii. Cel mai tragic aspect este exodul creierelor: nu ne putem permite sa ramânem o natie de consumatori, de muncitori ieftini si de agricultori neproductivi. Singura noastra forta poate veni din cresterea productivitatii si crearea de produse cu valoare adaugata mare. Asta înseamna: tehnologie, software, servicii medicale. Deci o buna educatie si un viitor pentru tinerii care se decid sa devina ingineri, medici, cercetatori.

Reforma educatiei este o buna premisa pentru reinventarea meritocratiei, oricât ar protesta dinozaurii, brontozaurii si tiranozaurii universitari împotriva dictaturii articolelor ISI. Feudalismul universitar si medical au sufocat sistemul, perpetuând nu doar venerabila competenta, în fata careia ma înclin, ci si intolerabila impostura. Tinerii cu studii în strainatate trebuie sa fie atrasi înapoi: exista în acest sens proiecte meritorii ale UEFISCDI, în domeniul cercetarii. Dar junii sorbonarzi sau oxonieni trebuie sa investeasca si patriotism în lupta cu un sistem anchilozat, care nu le va face loc cu una cu doua. O diploma nu mai este astazi, pe fondul inflatiei universitare, decât un bilet de intrare, nicidecum titlu de proprietate sau act de înnobilare.

În fine, cresterea economica va reduce macar tendinta emigrationista, daca nu si “sporul demografic negativ” (sinistra litota nihilista, nu-i asa?). Nu vom putea avea prosperitate fara limitarea coruptiei si a reglementarilor absurde, liberticide care sufoca initiativa. O firma trebuie sa poata fi înfiintata într-o singura zi, prin interactiunea cu un singur functionar, sau chiar pe internet. Controalele fiscale, sanitare etc. trebuie reduse proportional cu înasprirea pedepsei pentru evaziune, intoxicarea populatiei sau munca la negru. Ghiseul unic trebuie sa devina o realitate. Dereglementare si laxism maxim pentru cei ce functioneaza corect, pedepse exemplare pentru abateri: asta e filosofia.

Raspunsurile sunt la îndemâna: capitalism mergând pâna la laissez-faire si morala crestina. Spiritul libertatii si duhul iubirii. Cu alte cuvinte, revenirea la firesc. Leviatanul coruptiei statale si balaurul stricaciunii morale sunt dusmanii. Dragostea crestineasca si intransigenta civica sunt remediile. Fara de ele, ne vom trezi în nici o generatie într-un desert înghetat, unde în loc de râsetele copiilor vor rasuna gemetele unei societati muribunde, crispate în cinism si paralizate de neputinta.

Sursa originala a articolului: http://www.contributors.ro/editorial/in-toiul-iernii-vrajbei-noastre-se-instaleaza-%C8%99i-iarna-demografica/

ANUNT

Alianta Europeana pentru ziua Duminicii face un apel catre toti membrii si sustinatorii sa ia pozitie Duminica, 4 Martie 2012, pentru Ziua Europeana a Duminicii libere. (Documentul din Atasamente) In timpuri de criza economica si financiara, cand tot mai multe drepturi sociale si ale angajarii ajung sub presiune, Duminica libera este o demonstratie clara si vizibila ca oamenii si societatile noastre nu depind doar de munca si economie. “Credem ca toti cetatenii Uniunii Europene au dreptul de a beneficia de ore de munca decente care, din principiu, trebuie sa excluda serile tarzii de munca, noptile, sarbatorile legale si duminicile. Doar serviciile esentiale trebuie sa functioneze duminica.” Azi, legislatia si practicile la nivelul Uniunii Europene si a statelor membre trebuie sa fie mai protectiva asupra sanatatii, sigurantei si demnitatii tuturora, si ar trebui sa promoveze mai asertiv reconcilierea vietii profesionale si familiale. Coeziunea sociala in cetatenia europeana ar trebui consolidata. Prin urmare, Alianta face un apel membrilor, sustinatorilor si tuturor cetatenilor sa faca cererea cat mai vizibila Duminica, 4 Martie 2012! Media contact: press@europeansundayalliance.eu

ANUNT – INVITA?IE SIMPOZION

Manastirea „Sfintii Apostoli Petru si Pavel” din Constanta, în colaborare cu Asociatia „De la Dunare la Mare”, A.S.C.O.R. – filiala Constanta, Radio Dobrogea si Muzeul de Arta din Constanta, în prezenta si cu binecuvântarea Înaltpreasfintitului TEODOSIE, Arhiepiscopul Tomisului, va invita Sâmbata, 11 februarie 2012, la simpozionul: „Preotul Nicolae Paveliu (1874 – 1929), ctitor de biserici si slujitor al culturii, pe pamântul apostolic al Dobrogei, în zorii veacului al XX-lea” Programul simpozionului: 14:00 – Parastasul parintelui Nicolae Paveliu, la biserica „Sfântul Gheorghe” din Constanta; 15:00 – Parastasul parintelui Nicolae Paveliu, la mormântul sau din incinta Cimitirului Central, unde se va dezveli o placa de marmura, pe care va fi scris urmatorul text: Aici odihneste Preotul Nicolae Paveliu, 25.03.1874 – 11.02.1929, ctitorul bisericilor „Adormirea Maicii Domnului – 1” si „Sfântul Gheorghe” din orasul Constanta, 11.02.2012; 16:00 – Desfasurarea Simpozionului în sala mica a Casei de Cultura din Constanta: 1. Ionut Druche, presedintele Asociatiei „De la Dunare la Mare” – Viata si activitatea parintelui Nicolae Paveliu, ctitorul bisericilor „Adormirea Maicii Domnului – 1” si „Sfântul Gheorghe” din Constanta; 2. P.C.Pr. Mihai Jan, protopopul Protoieriei II Constanta – Istoricul bisericii „Adormirea Maicii Domnului – 1” din Constanta 3. P.C.Pr. Lucian Saftescu, parohul bisericii „Sfântul Gheorghe” – Istoricul bisericii „Sfântul Gheorghe” din Constanta; 4. Dr. Doina Pauleanu, directorul Muzeului de Arta din Constanta – Pictura religioasa a lui Nicolae Tonitza în ansamblul creatiei sale. La sfârsitul simpozionului va fi lansata cartea „Despre înfrânare. Despre vaduvie. Despre casatorie” de Fericitul Augustin, tradusa din limba franceza de parintele protosinghel dr. Arsenie Obreja, vietuitor al Manastirii „Sfintii Apostoli Petru si Pavel” din Constanta. INTRAREA ESTE LIBER?

MARSURI PENTRU VIATA

Va rugam sa participati cu miile la marsurile pentru viata care sunt in pregatire in diferite orase ale Romaniei. Pregatiti-va din timp si consemnati in calendar: Martie 24, 2012 la ora 10 va incepe un Mars Pentru Viata in diferite orase din Romania. Anul trecut au avut loc marsuri pentru viata in Bucuresti, Timisoara, Satu Mare si Falticeni. Haideti sa dublam numarul oraselor in care vor avea lor marsuri pentru viata anul acesta. Cei interesati sunt rugati sa contacteze prompt pe Gerda Chisarau (Timisoara) la darulvietii@yahoo.com si pe Bogdan Stanciu (Pro Vita Bucuresti) bogdan@cobaltblue.ro

STIRE DE ULTIMA ORA – CASATORIILE HOMOSEXUALE REINSTITUITE IN CALIFORNIA

Marti 7 februarie un tribunal federal de recurs din San Francisco a anulat amendamentul constitutional adoptat de cetatenii Californiei in noiembrie 2008 care interzicea casatoriile homosexuale. Intr-o decizie de 2-1 tribunalul a afirmat ca nu exista o “baza rationala” pentru a limita casatoria la relatiile dintre un barbat si o femeie. Procrearea, cresterea copiilor sau perpetuarea speciei umane nu sunt motive suficient de majore sau serioase pentru a justifica “excluderea” homosexualilor din institutia casatoriei – au afirmat cei 2. Aici aflati textul opiniei, in engleza, 128 de pagini: http://www.adfmedia.org/files/BrownOpinion.pdf?AspxAutoDetectCookieSupport=1 Rationamentul celor 2 judecatori pare ireal. Asemenea unui comentariu sau dialog pueril hollywoodian. O telenovela. Comentatorii sunt optimisti ca Tribunalul Suprem SUA va accepta revizuirea cazului si va anula decizia. Decizia Tribunalului Suprem va putea fi emisa, cel mai devreme, in 2013.

FELICITARI ROMANIEI!

Un cititor ne-a trimis materialul alaturat: Buna ziua! Mi-a atras atentia stirea despre un iranian tanar care a primit azil politic in romania, dar familia lui a ramas in Iran. M-am gandit ca poate sunt care s-ar ruga sau s-ar implica in vreun fel in viata acestui erou al lui Isus. Fiti binecuvantati de Domnul Isus pentru lucrarea voastra! SS

http://www.agenda.ro/news/news/51261/condamnat-la-moarte-in-iran-a-primit-azil-in-romania.html

Nota AFR: Felicitam Romania pentru acest gest. Haideti sa fim chiar mai deschisi si generosi la acordarea de azil celor persecutati pentru credinta crestina care traiesc in tarile musulmane. Luna trecuta ONU a respins cererea de refugiat a unei mame crestine cu trei fete din Afganistan. Pare ireal si scandalos. In decembrie s-a anuntat ca in Afganistan nu mai exista nici o biserica crestina. Toate (putine cite au fost) au fost distruse. Si asta cu toate ca Europa si America “crestina” au investit si investesc miliarde de dolari pentru construirea unei societati civile si mentinerea pacii acolo. Crestinii Afganistanului pierd iar ONU ii trimite inapoi unde cu siguranta vor fi persecutati sau ucisi. Haideti sa nu uitam ca sute de mii dintre noi, romanii, am primit azil, de-a lungul anilor, in tarile libere. Ne bucuram de libertate. Haideti sa o impartasim cu crestinii persecutati din restul lumii!

DECLARATIA DE LA TIMISOARA!

http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php

Va multumim ca ati inceput din nou sa semnati Declaratia de la Timisoara. In ultimele zile, insa, din motive tehnice, nu a mai putut fi semnata. Colegii specialisti lucreaza pe moment la rezolvarea impedimentelor si credem ca in citeva zile Declaratia va putea fi din nou semnata.

VRETI SA FITI INFORMATI?

Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atit la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic www.alianta-familiilor.ro.

FACETI-NE CUNOSCUTI!

Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.

ANUNTURI

Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la contact@alianta-familiilor.ro.

Alianta Familiilor din Romania

www.alianta-familiilor.ro

 

MEDIA SOCIALA CENZUREAZA CRESTINII

ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA

Str. Zmeica nr. 12, sector 4, Bucuresti
Tel. 0745.783.125 Fax 0318.153.082
www.alianta-familiilor.ro

contact@alianta-familiilor.ro”>contact@alianta-familiilor.ro

                                               6 octombrie 2011

 

STUDIU:   MEDIA SOCIALA CENZUREAZA CRESTINII


Cuvintul “cenzura” ne stirneste simtaminte neplacute. Ne aminteste multora dintre noi de regimul comunist sub care multi am trait. De anii totalitari caracterizati de absenta libertatilor, in special a libertatii cuvintului si de exprimare. Decembrie 1989 a schimbat totul in Romania si in timp cenzura a fost abolita. In mare parte. Cenzura continua sa se manifeste sporadic, uneori mai subtil ori mai viguros. In anii comunismului ne obisnuisem cu autocenzura, evitind sa ne exprimam opiniile in public, sau chiar in confidenta, de teama autoritatilor.

Istoria insa se repeta. Uneori in modalitati stranii. Cenzura oficiala a fost abolita, dar suntem confruntati cu o cenzura de tip nou, una care se manifesta tot in spatiul public, dar care e la fel de detestabila. E vorba de cenzura impusa de media sociala grupurilor care nu se conformeaza vederilor corecte din punct de vedere politic generate si promovate de gigantii care domina spatiul virtual, adica media sociala. Fie ca e vorba de Facebook, Google,  Apple, MySpace, Twitter sau retele de media sociala similare, cenzura practicata de aceste platforme este un fenomen tot mai des intilnit si iritant. Iar grupurile care mereu pierd in acest joc al cenzurii sunt crestinii, in special cei care promoveaza in spatiul virtual o viziune Biblica a societatii, a normelor de conduita sociala si a institutiilor sociale bazate pe traditia si valorile crestine. Un studiu pe aceasta tema tocmai a fost emis de organizatia americana National Religious Broadcasters (“NRB”) pe 15 septembrie. Infiintata in 1944, NRB promoveaza libertatea exprimarii religioase in spatiul public. Textul in engleza al studiului il aflati aici si are 43 de pagini: http://content.nrb.org/Webdocs/Legal/True%20liberty-in-a-New-Media-Age9-15-11.pdf

Studiul NRB se concentreaza in special asupra cenzurii impuse crestinilor de catre Apple, iTunesApp, Facebook, My Space, Google, Twitter, si alte platforme ale mediei sociale americane. Concluzia studiului este ca ideile crestine si religioase in general sunt in pericol constant de a fi cenzurate de catre acesti giganti ai mediei sociale. Cenzura se manifesta la patru nivele: (1) unele dintre aceste organizatii interzic publicarea materialelor cu continut crestin, iar altele au adoptat standarde de publicare care inevitabil duc la cenzura; (2) cu exceptia lui Twitter, toate celelalte platforme de media sociala aplica standarde de publicare care submineaza perimetrii libertatii de exprimare si a cuvintului stabiliti de Constitutia si Tribunalul Suprem al SUA; (3) noile companii de medie sociala cedeaza presiunilor grupurilor anticrestine si, dupa cum veti vedea mai jos, sunt dedicate suprimarii ideilor crestine; (4) daca legiuitorii nu intervin sa reglementeze media sociala, libertatea cuvintului si de exprimare vor continua sa sufere.

Reglementarea mediei sociale insa este o tematica dificila, deoarece garantiile constitutionale a libertatii cuvintului nu se aplica mediei sociale care este de natura privata.

Exemple de cenzura

Dintre multele exemple de cenzurare a crestinilor mentionate in studiul NRB redam urmatoarele.

*          De mai multe ori Apple a eliminat applicatii crestine care afirmau pozitiile Bibliei privind imoralitatea sexuala. De fiecare data Apple a recunoscut in mod specific ca acesta a fost motivul pentru eliminarea aplicatiilor crestine. Un incident s-a petrecut in toamna anului trecut cind Apple a blocat Declaratia Manhattan (The Manhattan Declaration), o Declaratie a consiintei crestine lansata de crestinii americani in toamna anului 2009. (Declaratia de la Timisoara, emisa de AFR in august 2010 este de aceasi natura). Al doilea incident s-a petrecut in martie anul acesta cind Apple a blocat aplicatia lui Exodus International, o organizatie crestina care asista persoanele care doresc sa abandoneze relatiile sexuale cu persoane de acelasi sex. Iar un alt incident s-a produs tot anul acesta in iulie cind Apple a dezactivat aplicatia lui Christian Values Network, o organizatie crestina americana care contribuie financiar la diverse proiecte caritabile, printre care si unele pe care homosexualii le-au etichetat ca fiind “antihomosexuale.”

*          La rindul lui, Google a refuzat de mai multe ori sa accepte reclame pro-viata, fiind dati in judecata din acest motiv de catre Christian Institute, organizatia avocatilor crestini din Marea Britanie. In SUA a blocat situri electronice crestine care promoveaza vederile biblice privind sexualitatea. In China a blocat situri electronice crestine. In Brazilia a blocat apelul unui pastor evanghelic catre cetateni sa nu voteze candidati cu pozitii pro-avort sau pro-homosexualitate. In martie 2011 Google a adoptat reguli noi care interzic publicarea  reclamelor organizatiilor care “discrimineaza” pe baza de orientare sociala. In plus, in ultimii ani a blocat accesul la siturile electronice ale unor organizatii cetatenesti care promoveaza casatoria barbat-femeie. Un exemplu de acest fel s-a produs recent in Massachusetts. Un alt tip de cenzura practicat de Google este discriminarea in tarifele impuse pentru reclame. Spre deosebire de alte grupuri, bisericle, grupurile pro-viata sau organizatiile care critica homosexualitatea nu beneficiaza de reduceri de tarife. In China, Google s-a dovedit a fi un pilon de incredere al cenzurii oficiale comuniste chineze. De necrezut, in cadrul unor audieri recente in congresul american, Google si-a aparat practicile de cenzura afirmind ca “Google respinge valorile Iudeo-Crestine.” Google deasemenea respinge reclamele pro-viata care afirma ca “avortul este omucidere.”

*          Nici Facebook nu se lasa mai prejos. Facebook a facut un parteneriat cu activisti homosexuali pentru blocarea afisarii de materiale cu continut “anti-homosexual.” Facebook promoveaza homosexualitatea si afisaza programe speciale de autoconstientizare  in homosexualitate. Facebook desemenea restrictioneaza mesajele anti-avort. La fel, MySpace interzice publicarea de materiale “homofobe.” Facebook are 500 de milioane de clienti rezultind intr-o interconectie de comunicatii mai mare decit cea mai mare companie telefonica din lume.

*          Impreuna, platformele de medie sociala interzic afisarea materialelor care ar putea fi interpretate ca “hate speech” (adica “incitare la ura”), ori “ofensive sau inflamatorii.” In aceasta categorie intra in primul rind  materialele crestine care dezaproba manifestarile pacatoase. Este de remarcat, insa, ca de-a lungul anilor Tribunalul Suprem SUA a mentinut o pozitie consistenta,  invalidind legile care restring libertatea cuvintului din aceste motive. 

*          Apple si Comcast deasemenea cenzureaza materiale pe care le evalueaza ca fiind “incorecte” sau nu in intregime “adevarate.” In ambele cazuri Apple si Comcast se erijaza in arbitri unici care determina in mod unilateral ce constituie un material “incorrect” sau nu in intregime “adevarat.” Un exemplu incredibil este blocarea de catre Comcast a accesului publicului la versiunea engleza a Bibliei online, cunoscuta King James Bible.

*          Singura exceptie notabila de la aceste norme este Twitter. Twitter a adoptat standarde de afisare identice cu cele stabilite de Tribunalul Suprem SUA privind libertatea de exprimare.

Crestinii si NRB insa nu sunt singurii care atrag atentia asupra cenzurii impuse de media sociala. Chiar si bine-cunoscuta organizatia seculara si anticrestina americana American Civil Liberties Union a emis un raport similar in care exprima ingrijorari similare in Octombrie 2010 (“Network Neutrality 101 – Why the Government Must Act to Preserve the Free and Open Internet.”) http://www.aclu.org/free-speech-technology-and-liberty/network-neutrality-101-why-government-must-act-preserve-free-and- New York Times a facut la fel acum citeva luni.

Cine e in spatele acestor campanii de cenzura?

In majoritatea cazurilor homosexualii si miscarile pro-homosexuale. Apple a dezactivat aplicatia lui Manhattan Declaration dupa ce organizatia pro-homosexuala Change.org a strins 7.000 de semnaturi impotriva Declaratiei. Apple a facut la fel dupa ce aceasi organizatie a strins online peste 150.000 de semnaturi impotriva lui Exodus International. Petitiile sunt insotite de amentati din partea grupurilor pro-homosexuale ca vor boicota Apple ori alte platforme de medie sociala daca nu restring mesajele cu continut crestin din aplicatiile lor. La zi, Apple are peste 425.000 de aplicatii, din care pina acuma a blocat doar doua – ambele crestine. Un exemplu similar s-a petrecut in California unde reteaua de hoteluri Hyatt a fost boicotata de homosexuali pentru ca proprietarul companiei a sprijinit financiar referendul constitutional californian din 2008 care a interzis casatoriile homosexuale in California. Asta a costat pe Hyatt 7 milioane de dolari. Exemple de genul acesta sunt foarte multe, iar pe unele dintre ele le mentionam periodic in Buletinul Informativ AFR care apare Martia. Ultimul exemplu de acest fel este PayPal. Din fericire PayPal nu a cedat presiunii homosexualilor.

Intoleranta fata de crestini

Pe de alta parte exista exemple multiple de intoleranta fata de crestini promovata in media sociala. Media sociala afisaza materiale anti-crestine fara sa le cenzureze. De exemplu, in 2005 Harper’s Magazine, una din cele mai prestigioase publicatii americane, a publicat un atac fara precedent impotriva crestinilor in care ii compara cu Hitler. Iar in 2010 un comentator politic american s-a referit la populatia mexicana a Americii ca fiind niste drogati, prostituati si traficanti in persoane si sclavi. Fara a i se reprosa nimic.

A MURIT STEVE JOBS

Tocmai cind ne pregateam sa lansam editia de astazi am aflat ca Steve Jobs, fostul sef al lui Apple, a murit la 56 de ani de cancer pancreatic. http://news.yahoo.com/steve-jobs-dies–apple-chief-created-personal-computer–ipad–ipod–iphone.html El a decis, sub presiune, acum un an, eliminarea aplicatiei Declaratiei de la Manhattan. Petitia a zeci de mii de crestini pentru reactivarea aplicatiei l-a lasat rece. Dumnezeu sa aibe mila de el. 

SEMNATI DECLARATIA DE LA TIMISOARA!

http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php   

Iata ca, asa cum tocmai ati citit, celor care nu agreeaza cu valorile crestine nu le este rusine sa o spuna pe fata. Sa initieze si sa semneze petitii si apoi sa le foloseasca pentru a-si promova interesele si obiectivele. Dar noi? Haideti sa facem si noi la fel. Haideti sa dam cit mai multe semnaturi pentru Declaratia de la Timisoara. Cu ajutorul d-tra am ajuns la 7.350 de semnaturi, dar dupa cum stiti, tinta este de 7.500. Mai avem doar putin, dar trebuie sa terminam lucrarea de care ne-am apucat. Va rugam deci continuati sa semnati si sa dati mai departe Declaratia la cit mai multi sa o semneze. Ce ne impiedeca sa ajumgem la chiar 10.000 de semnaturi? Stim ca se poate.   

Semnarea Declaratiei se face in doua etape. Bifati linkul si semnati Declaratia. http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php  Dupa aceea veti primi un mesaj care va va cere sa confirmati semnatura apasind pe un link de confirmare. Fara confirmarea semnaturii, numele si semnatura d-tra nu vor apare in lista semnatarilor. Linkul de confirmare a semnaturii apare in limba englaza cu urmatorul text: “Thanks for filling out our petition, you’re almost done! Please confirm your signature by clicking on the link below:” (Adica: “Multumim pentru ca ati completat formularul petitiei. Semnarea petitiei e aproape gata. Va rugam confirmati-va semnatura apasind pe linkul de mai jos.”)    

Declaratia accepta doar o singura semnatura pe adresa electronica. Ca atare, sugeram ca in situatiile unde doua persoane folosesc aceasi adresa electronica, de exemplu sotul si sotia, semnatura sa fie data in numele ambilor soti, de exemplu “Ioan si Maria Ionescu.”  

Rugaminte: Va rugam semnati Declaratia cu numele intreg nu doar cu initiale. Va multumim.

Rugaminte: Va rugam postati si publicati acest apel peste tot. Va multumim.

BUCURIA UNEI FAMILII

Material este  tradus si adaptat de dl Bogdan Mateciuc, Director Executive AFR, dupa materialul original a lui Ron Fraserhttp://www.alianta-familiilor.ro/bucurie.html

Nepotul meu cel mai mare, David, a facut 21 de ani în aceeasi luna când eu am facut 70. Am pasit peste aceste praguri la distanta de câteva saptamâni unul de altul, lucru care m-a facut sa ma gândesc la bucuria de-a avea o familie. Îmi amintesc când îi ascultam bataile inimii cu putin timp înainte de nastere. Eu eram la telefon în Australia, iar sotia mea era în emisfera cealalta, în California, tinând receptorul la capatul stetoscopului care asculta bataile inimii bebelusului prin burta mamei. Am stat la telefon pâna am auzit primul lui plânset la nastere. M-a costat ceva bani convorbirea aceea telefonica, dar a meritat si cel din urma banut.

Acum baiatul are aproape 2 metri si e în ultimul an la colegiu. Au urmat alti sapte nepoti din casatoriile celor trei copii ai mei. A fost o încântare sa îi vad crescând catre vârsta la care pot lua decizii conforme cu voia lui Dumnezeu. Unul dintre lucrurile pe care le-am apreciat în viata alaturi de sotia mea a fost învatatura crestina despre casatorie si familie. Aceasta ne-a permis sa avem o baza solida pentru o casnicie frumoasa si pentru cresterea copiilor nostri în lumina credintei. Acum ne bucuram sa vedem ca si copiii nostri îi învata pe ai lor aceleasi lucruri. 

Daca ar fi sa ma laud cu copiii mei si cu nepotii mei, m-as lauda ca Dumnezeu ne-a deschis mintea mie si sotiei mele ca sa vedem natura, motivele si rostul casatoriei si al relatiilor de familie. Daca nu am fi primit acea binecuvântare, cine stie în ce situatie s-ar fi gasit astazi familia noastra! Din motive de El stiute, Dumnezeu ne-a aratat adevarul Lui iar noi ne-am straduit, cu caderi si ridicari, cu încercari si izbânzi, cu persecutii ocazionale si îndreptari necesare, sa traim potrivit cu învatatura lui timp de aproape jumatate de secol. În tot acest timp, pot spune, bucuria familiei le-a depasit pe toate celelalte pe care le-am avut în viata.

Privind lucrurile în perspectiva, bucuria este cu atât mai mare cu cât, privind la începuturi, aveam mici sanse sa reusesc în acest domeniu. Bunicul din partea tatalui a fost omorât de tovarasii lui de lucru pentru ca a refuzat sa participe la o greva, când tatal meu avea 13 ani. Era în vremea marii crize economice dintre cele doua razboaie. Tata a trebuit sa abandoneze scoala la acea vârsta pentru a merge sa munceasca într-o fabrica de lactate în Sydney, pentru a-si întretine sora si mama pentru ca ramasesera saraci lipiti pamântului, daca nu punem la socoteala casa. În anul în care m-am nascut eu, tata a plecat la razboi în Pacific, luptând în spatele unei mitraliere într-una dintre cele mai aprige lupte împotriva japonezilor, batalia de la Kokoda Trail din Noua Guinee. Din fericire, s-a întors teafar si s-a putut reangaja la patronul anterior. Cinci ani mai târziu însa a fost omorât într-un accident de masina, când un sofer beat de camion a intrat în caruta cu care el distribuia lapte. Aveam 10 ani atunci. 

Mama, de doua ori vaduva, a ramas cu mine si cu cele doua surori ale mele sa ne creasca. Primul ei sot murise de peritonita când ea era însarcinata cu primul copil. Dupa pierderea celui de-al doilea sot, a devenit instabila emotional. A continuat însa sa ni-l prezinte pe tata ca pe un erou. Nu s-a mai recasatorit. Avusese o relatie de iubire adevarata cu sotul ei. La procesul soferului cel beat, când curtea stabilea despagubirile pentru mama pentru moartea sotului ei, avocatul nostru a contestat ceea ce el considera ca e o suma prea mica pentru educatia si cresterea mea. Avocatul apararii a obiectat la orice încercare de crestere a valorii despagubirii.

Judecatorul a fost de acord cu avocatul apararii, spunând ca având în vedere situatia socio-economica a lui tata si viitorul pe care l-ar fi oferit copiilor lui daca ar fi trait, suma era potrivita. ?i-a completat opinia cu afirmatia „La urma urmei, ce poate sa iasa din fiul unui laptar?”

Nivelul despagubirii a fost cel minim. Însa acele cuvinte ale judecatorului, pe care mi le-a redat mama, au intrat adânc în mintea mea de copil. De atunci încoace, am fost hotarât sa arat lumii ce poate sa faca „fiul unui laptar”. Dumnezeu vorbeste despre o înviere a mortilor, când toti cei ce au trait odata vor reveni la o viata asa cum a vrut Dumnezeu de la început (Apocalipsa 20:12). Probabil ca ma voi întâlni cu acel judecator australian si îi voi spune despre Dumnezeu meu care m-a învatat despre casatorie si familie. Despre cum sa ai o casnicie buna si cum sa formezi o a doua generatie pentru a o forma pe a treia, despre cum poti sa le descatusezi incredibilul potential uman pentru a avea succes în viata. I-as spune despre Dumnezeul care îi da fiecarui om nascut din femeie – fie el muncitor, fiul de laptar sau judecator la Curtea Suprema – ocazia de a se folosi de incredibilul potential uman si de a trai o viata cu Dumnezeu.

SIMPOZION DESPRE FAMILIE LA CLUJ

Va recomandam tuturor sa participati la simpozionul international “7” care se va tine la Cluj pe 14 si 15 octombrie 2011 incepind de la ora 9. Locul de desfasurare este: Universitatea Babes-Bolyai, Cluj – Aula Magna. La simpozion vor participa conferentiari prestigiosi din Romania, Italia, Ungaria, Franta, Austria. Printre ei vor fi si personalitati proeminente ale cultelor religioase din Romania, iar conferinta in sine se incadreaza in evenimentul “Casatoria si Botezul 2011” lansat de Biserica Ortodoxa Romana si a evenimentului “Familia 2011” lansat de Biserica Romana-Catolica din Romania. Cei interesati in mai multe detalii sunt rugati sa o contecteze pe d-na OanaGotia la gotia@istitutogp2.it.   

VRETI SA FITI INFORMATI?

Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atit la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic www.alianta-familiilor.ro.

FACETI-NE CUNOSCUTI!

Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim. 

ANUNTURI

Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la contact@alianta-familiilor.ro.

Alianta Familiilor din Romania

www.alianta-familiilor.ro

Despre întelesul înca putin înteles al jertfei si învierii

Ratiunea adânca, tulbure, a sacrificarii lui Hristos, conform motivatiilor specifice relatiilor si comportamentelor omenesti, trebuie cautata, cred, în ziua de Duminica Floriilor. Am trait de mai multe ori, printre oamenii prezenti la slujbele acelei zile sfinte, climatul acela special de veneratie colectiva, de sarbatoare a bucuriei întrupate prin existenta lui Hristos mult asteptatul. Asa va fi fost primit Hristos si în duminica de atunci, din illo tempore, cu chipuri de oameni topite de bucuria credintei, cu ochi stralucitori de iubire si recunostinta, cu ramuri de finic ridicate în mâini ca o padure unduitoare de veneratie în cinstea si în calea Lui…
Asa erau si acum, dupa mii de ani, sutele de oameni veniti la biserica sa marcheze momentul sarbatorii, asa traiau si acum bucuria, unduind lanuri de ramuri înverzite si ascultând slujba în care se desluseau întelesurile adânci ale sarbatorii. Acest moment înaltator de comuniune a celui Unic cu poporul pentru care s-a întrupat (adica de succes!) l-a facut temut si urât în ochii celor fara de charisma dar cu stiinta si putere rea de-a conduce si influenta masele, cei numiti în cartea sfânta preotii si carturarii.
Lucrul pare ciudat si deschizator de întrebari: cum adica sa fie rai, criminali, niste oameni care îndeobste reprezinta luminarea, calauzirea spre bine si curatie; niste oameni instruiti si întelepti, de regula demni de stima celor multi si nestiutori. Da, dar acestia de care vorbeste cartea sfânta nu erau asa, ci doar pareau a fi; ei nu-si foloseau stiinta si puterea sprea binele celor multi ci doar spre binele, confortul si orgoliul lor propriu, facând tot ce puteau, adesea lucruri întunecate, urâte, spre a exercita puterea de mânuire a maselor de oameni doar în folosul lor, spre a-si pastra dominatia ideologica – asa cum avea sa se numeasca peste ani acest fenomen – sau, altfel spus, tot cu un cuvânt al secolului nostru, puterea de propaganda. Intâlnirea lui Isus cu iubirea si recunoasterea publica a devenit atunci cel mai mare pericol al lor, al puterii lor de stapânire; prin aceasta ei îsi vedeau amenintata dominatia, adica scopul lor esential. Asa ca nu conta nevinovatia, curatenia, superioritatea evidenta a lui Isus, calitatile lui, întelepciunea si valoarea lui evidenta, nici macar puterele lui supralumesti. Acestea deveneau din calitati defecte, piedici uriase pentru ei, impostorii, cei ce se vedeau astfel concurati si depasiti de cel autentic, cel îndreptatit la adoratia si recunoasterea publica, în lupta lor pentru putere. Acesta este, din pacate, cel mai simplu raspuns de dat celor care, naivi, s-au întrebat mereu de ce a fost pedepsit Isus fiind nevinovat si plin de merite. Tocmai pentru ca era asa trebuia înlaturat ca un obstacol în calea celor nevrednici dar cârmuitori.
Ca asa este o dovedeste chiar gestul lui Pilat de-a refuza mai întâi pedepsirea si apoi de-a o accepta prin neimplicare, prin spalare pe mâini de o asemenea fapta necurata, de o asemenea pedeapsa nemeritata, neconforma cu dura lex sed lex a romanilor. Chiar dominatori, ei se conduceau, de regula, dupa legi drepte, dupa concordanta, macar formala, dintre fapta si rasplata, asigurându-si în acest fel si prestigiul moral nu numai dominarea bruta. Deci un demnitar roman nu se putea compromite pedepsind pe cineva fara un motiv cât de firav, dar aflat în concordanta cu morala romana. De aceea a fost nevoie de verdictul publicului, spre a se putea sustine ca judecata poporului a produs condamnarea, nu el, romanul stiutor de legi.

Iar marele, cumplitul miracol tocmai acesta a fost: influentarea, manipularea poporului de catre învatatii cei întunecati sa-l condamne la moarte pe cel venerat si aclamat cu doar o saptamâna în urma; alegerea lui în locul tâlharului Baraba spre a fi dat mortii. Fara sa stie, poporul a îndeplinit vointa celor putini, ticalosi si interesati doar de propria lor bunastare si putere si care, astfel, puteau sustine ca poporul, multimea, adica forta democratiei, a fost aceea care l-a condamnat pe Isus, care a semnat discreditarea si condamnarea lui, nu ei, cei oculti si ascunsi dupa vocea celor multi si nestiutori sau lasi, slabi si tematori…
De ce trece timpul si traiesc mai multe reiterari ale acelei întâmplari biblice, patrund tot mai mult – si cu ajutorul propriei experiente de viata pline-ochi de asemenea întâmplari si care-mi slujesc ca exemple didactice – întelesul adânc si greu de dezlegat al acelei parabole tragice si care a marcat prin absurdul ei, prin nedreptatea ei acuta, întregul traiect al acestor mai mult de doua mii de ani ce-au trecut ca doua mii de clipe din illo tempore fara sa fi restabilit echilibrul moral al uriasei ticalosii petrecute atunci.
Un singur lucru spala si rascumpara miezul acelor lucruri, mereu si mereu: Invierea celui jertfit fara mila, victoria celui aflat singur atunci si fara putere pe drumul Golgotei la cheremul atâtor nemilosi. Invierea lui vesnica simbolizeaza renasterea sperantei, dar si anunta triumful celui Bun, Vrednic si îndrituit la iubirea si recunoasterea multimilor; cu alte cuvinte, aflarea Liderului autentic, pretuit pe drept cuvânt, singurul care poate conduce multimea la mântuire pe drumul catre o împaratie superioara, aceea în care Raul nu mai are putere.

Lucia OLARU NENATI
Saptamâna Mare 2011
Botosani

SALVATI ROSIA MONTANA

APEL CATRE PUBLICATIILE CULTURALE

Lumea literara romaneasca, oriunde ar fi scriitorii care o exprima, are si misiunea de a apara demnitatea culturala si patrimoniul tarii, mai ales in actuala conjuctura, cand coruptia si nepasarea au adus prejudicii irecuperabile. Astfel a fost impinsa si Rosia Montana spre un prezumtiv dezastru: distrugerea patrimoniului si otravirea mediului. Acolo mai lupta o mana de oameni (mai precis douazeci), care au nevoie de sprijin, cel putin moral.

In plus, avand in vedere ca revista „Romania literara”, nu dezinteresat, a trecut de partea societatii „Gold Corporation”, aducand un prejudiciu de imagine si scriitorului roman, se impune o corectie.

In acest sens, facem apel catre toate publicatiile culturale romanesti sa arboreze pe frontispiciu sigla campaniei „Salvati Rosia Montana!”.

Ilie CHELARIU,
redactor-sef al revistei „Orient latin”
Timisoara