M-am născut într-un cuib al poveștii, al întâmplărilor supranaturale, cu draci, moroni, priculici etc. Exista un pod, după podul Nergăniului, (Nera) spre Lăpușnicul Mare care se chema Podul dracilor. Acolo, dacă treceai la o anumită oră te întâlneai cu Ucigă-l Crucea. Am avut un naș (n-am să-i spun numele), despre care se vorbea, pe ascuns, că se dă de trei ori peste cap și se face priculici. Nu știu dacă năravul (harul?) acesta se învață, se poate transmite, dar mă întreb de ce nașul meu de botez nu mi-a dat și mie ceva din posibilitatea aceasta să mă transform în câte ceva, când viața părea greu de dus. Firește, glumesc. Doamne iartă-mă de gândul prost!

La marginea pădurii se afla o moară, moara lui Urmoacăru, despre care am scris în proza mea. Continue reading “Ion Marin ALMĂJAN – Interviu cu poetul Octavian Doclin și Ada D. Cruceanu, critic și istoirc literar” →