Motto: Înțelepciunea este ultimul dar al Duhului Sfânt după duhul temerii, al tăriei, al sfatului, darul științei, al cunoștinței, al înțelegerii. Aceasta „ne face să ne înălțăm la Cauza rațiunilor duhovnicești din porunci și la unirea cu Ea. Prin aceasta cunoscând pe cât este cu putință oamenilor, în chip neștiut, rațiunile simple ale lucrurilor aflătoare în Dumnezeu, scoatem ca dintr-un izvor țâșnitor al inimii adevărul din toate, împărtășindu-l în chip felurit și celorlalți oameni” (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie).

În cazul raportului dintre generații, superioritatea marginalului care surclasează epocile trecute, ca fiind depășite, se va întâlni cu propria neputință în a-și făuri un ideal. Așa că „tot ce înflorește pe copac provine din ceea ce este sub pământ”. Iată valoarea bătrâneții. Rădăcinile nu trebuie uitate, ci făcute să rodească în pământul propriei inimi, pentru a deveni și noi rădăcină pentru alții, căci lumea nu a început cu noi. Să știu de unde vin, cui popor îi aparțin, înseamnă să știu spre cine mă îndrept.

Continue reading “Stelian Gomboş: Despre bătrâni, bătrânețe și înțelepciune” →