Festivalul Naţional de Poezie „Ion Budai Deleanu”ediţia a III-a

Geoagiu BăiCenaclul Literar „Ion Budai Deleanu” din Geoagiu

împreună cu Primăria şi Consiliul Local al oraşului Geoagiu, Liga Scriitorilor din România-filiala judeţului Hunedoara, Colegiul Tehnic Agricol „Alexandru Borza” din Geoagiu şi Asociaţia Florema Design din Orăştie organizează în perioada 23-25.08.2013 cea de-a treia ediţie a Festivalului Naţional de Poezie „Ion Budai Deleanu”.

Se vor trimite trei poezii. O poezie va avea ca temă Aurel Vlaicu, iar celelalte două vor fi cu temă liberă. Comisia de jurizare va fi alcătuită din trei membri care se vor stabili ulterior. Continue reading “Festivalul Naţional de Poezie „Ion Budai Deleanu”ediţia a III-a”

PAMFLET: REPAGINARI CU HAZ GROTESC

Motto: Primim din America

Arzi, deci existi!Ce vîlvatai
ce rug superb sînt anii tai!
Daca-ai muri si iar te-ai naste
În acest semn te voi cunoaste:
Trecut prin flacari, pur, subtire,
Si mistuit în omenire”.
Nina Cassian, trans-nonagenara


O pagina din „epopeea zgîmbaiana”* Hazul si grotescul – sau Titi zis Zombi* Chestia aia… revolutie…*! „striviti partidele”! Zgîmbau de Hunedoara, sau noua heraldica a corbilor de semanaturi…

Realizarile 1990-2011, ale artistului plastic de care facem vesela si necum trista vorbire aniversara, asa cum au aparut în raposata revista Memoria, a fie iertatului Banu Radulescu, fost pacient pe rotile la Geoagiu Bai. Prietenii stiu de ce.

Anno Domini 1990. Un tânar agitat foarte, revolutionar cu banderola în decembrie, acum plin de verva revolutiei justitiare, cocotat pe wc-urile stadionului „Corvinul”, cu o pancarta, la vizita electorala a lui Ion Ilici-Iliescu si Dan Iosif, Constantin Zgîmbau scapa de furia aplaudacilor fanati ai „Eliberatorului”. Îi public în ziarul „Renasterea Hunedoarei” un atac la adresa orfelinatului din Baia de Cris, unde C.Z. îl acuza pe director ca ar fi fost abuzat în anii internarii lui acolo, (el fiind nu orfan, ci abandonat de familia saraca, cu numerosi copii, originara din Moldova. Îi public si un drept la replica directorului. Înainte de a pleca la facultate, C.Z. initiaza campanii de distribuire a ajutoarelor venite din occident (Franta, Olanda, Germania), pentru orfanii din judet, cu un activism iesit din comun si apoi se manifesta protestatar. La facultate, devine lider sindical al studentilor si erou al unor actiuni protestatare, soldate cu acte de violenta în urma carora Zgîmbau este amendat (amenda i-o plateste Ion Cristoiu, care avea un subiect suculent astfel), dar apoi, acuzat de agresiune, Zgîmbau este detinut în penitenciarul Bîrcea. Va sustine ca adevaratul motiv ar fi unul politic…

Coment redactional 2011: Curioase sunt câteva detalii din estimp.

1. Zgîmbau nu s-a aliat cu dl ex. fost presedinte de onoare al revolutionarilor hunedoreni (oras martir, cu sapte împuscati în dec. 1989) – Iv Martinovici, nici cu primul senator emanat din zona, dl. prof Dinis Ion, fost prof. de marxism, nici cu taranistii lui Coposu, pe listele carora eroul C.Z. a candidat initial, ci abia mai târziu, cu pedelistii lui Stolojan-Pogea, sub cerul portocaliu al Hunedoarei.

Revenind lapidar la story-ul comemorativ: întemnitat la Bârcea, Titi acuza politia (fosta militie) de nedreptate, remember excelente versisaje de CARICATURA, a la maniere de Goya în perioada CAPRIICIILOR, dar el fiind si subiect frecvent al presei în alegerile locale si parlamentare, caricaturizând-o prin expozitii ulterioare, si devenind subiectul preferat al ziarelor si tv. locale. Un amic, big jurnalist post-revo’, bine a zis: „Pai mai, Gelule, daca nu ar fi Titi, noi ce am avea sa scriem la ziar?”

Este sustinut de p.d. iar fiind sustinut de Ghe. Pogea, primarul ales N. Schiau îl va salariza ca functionar principal al primariei Hunedoara, calitate în care C .Z. va dirija tot ce misca în domeniul artei si culturii, etc. La alegerile din 2007, candideaza pt functia de primar, dar nu obtine decât cca. 15 voturi… etc… Epopeea zgîmbaiana culmineaza cu „spectacolul” care, peste ani, va semana cu cel al secuiului Barna, recent (2011), al spânzurarii simbolice în piata, a unei papusi din cârpe numite Avram Iancu. Zgîmbau, însa, a oferit un spectacol cum spune el „hazos si grotesc”, datorita pierderii alegeri locale de dl primar Schiau, (pdl) în favoarea, în favoarea lui Ovidiu Hada (pnl): în fata primariei, a înscenat un absolut ionescian teatru-ambulant, în care a intrat îmbracat în zeghe, pe platforma unui camion de pompe funebre, strigând lozinci, eshibând scene în care îsi auto-înscena executia da catre calai mascati, a la maniere medievale, etc. Apoi a stat câteva zile în „ recuzita” de rigoare, la usa primariei… Neluat în seama, el a intrat cu lanturi la picioare în cladire, astfel determinându-l pe primara sa îl evacueze cu jandarmeria… Astfel a luat sfârsit episodul ix al unui lung serial, de 20 de ani, din tele-novela-epopee (cum preferati), a dlui Titi care în anii 1990, clama curentul revolutionar în arta, îmbracat în sumanul lui Zelea, „Zombart”, adica, explica el, de la Zombi africani, sau daca vreti strigoii din mitologie.

Cu toate fatetele ei, epopeea lui Titi este într-adevar, o alegorie grotesc- hazoasa, a ultimilor 20 de ani, din fosta cetate a otelului, Hunedoara. Iar acum, dl profesor de desen Constantin Zgîmbau, stabilindu-se pe dealul Ghelariului, pare a fi atins întelepciunea, dedicându-se catedrei, si valorificându-si, se aude ca e un as al proiectelor si al facerii banilor prin arta, talentul autentic, pe care personal îl consider nu atât rodul scolii, cât al frustrarilor din copilarie si resimtite cu surdina, probabil pâna în adâncile batrâneti…
———————————————————————-
P.S. Draga Titi Zombartistule, ca fost editor al acelui saptamânal numit „Renasterea Hunedoarei”, care avea deviza crestina „Daca dragoste nu e, nimic nu e” (via Marin Preda), dupa 20 de ani parafrazez: „Daca adevar nu e, mai nimic nu e!”

***
Nota:
Constantin Zgâmbau face greva foamei, dupa ce a înfundat si puscaria pentru modul extravagant de a se certa cu puterea. Artistul hunedorean este înca în greva foamei si spune ca nu va renunta nici în ruptul capului pâna când comisia de disciplina nu se va întruni sa analizeze plângerea formulata de primarul Ovidiu Hada. Acesta din urma a declarat ca o parte din membrii comisiei au demisionat si ca aceasta va fi formata când se vor gasi oamenii necesari. „Când va exista o comisie ea se va întruni. Voi propune ca domnul Zgâmbau sa fie expertizat psihic la Bucuresti si îmi pare rau ca legea nu îmi permite sa îl arestez”, a declarat edilul sef Hada. Zgâmbau povesteste ca a început campania de proteste înca din 1990” de la chestia aia care-i zice revolutie”. „De atunci ma aflu în opozitie cu toate puterile, pe care am reusit sa le irit nu mult, ci foarte mult, motiv pentru care eram vânat. Cu toate acestea, orice protest al meu s-a bazat pe spectacolul vietii. Protestele mele îmbina hazul, dar si grotescul, totul fara violenta” a declarat Zgâmbau. Dar seria lunga de proteste la care a participat Zgâmbau a sfârsit de doua ori în închisoare, odata la Jilava si odata la Bârcea Mare.

Eugen EVU
Hunedoara
Aprilie 2011

Între mit si mister – GERMISARA

Despre stiinta de a calatorii cu folos spre locuri ce pastreza cele mai proaspete tonuri visate de ochiul omenesc,leac intaritor  pentrusuflet,sepoate rosti uneori un singur cuvant.O vorba spusa dimineata te  poate urmari toata ziua sau o intreaga vacanta.Asa mi s-a intampatl cand s-a rostit numele zeului tamaduirii,in mitologia greaca ASCLEPIOS, patronul medicinei,cunoscut la noi  si denumit ESCULAP  inca de pe vremea romanilor.Pentru ca i s-au inchinat romanii si i-au ridicat altare in termele cu ape tamaduitoare de  la Germisara (azi-Geoagiu-Bai).

 Istorie si arheologie

Intr-o depresiune formata de ultimile ramificatii ale Muntilor Metaliferi, pe    un afluent al Muresului,raul  Geoagiu,romanii au descoperit o cetate dacica  bogata in ape minerale si termale ,construind aici castrul roman GERMISARA(toponimic de origine dacica:,mostenit si transmis in aceasta forma si in epoca romana,etimologia cuvantului exprimand:germ-cald,iar sara-apa). Esculap este venerat ca zeu al izvoarelor calde, tamaduitoare, mostenindu-se divinitatile locale.Imediat dupa cucerirea Daciei,teritoriul GEOAGIU  sufera prima sistematizare.Un detasament al Legiunii a XIII-a Gemina cantonata la Apullum sapa in calcare o instalatie balneara,ale carei vestigii se vad si azi. Se cunoaste si numele constructorului :Lucretius Aqvila,imprimat pe o tigla fixata in peretele bazinului mic.In inscriptiile descoperite prin sapaturi arheologice se afla marturia unui ofiter roman care multumea divinitatilor protectoare si lui Esculap ,in special,pentru apele acestor bai care l-au salvat de la moarte.De aceea erau frecventate si de guvernatorii provinciei,care –in bazinul mare al termelor -au ridicat un altar lui ESCULAP dar si zeitei sanatatii-HYGEEA sub comanda lui Furius Saturninus,guvernator al Daciei la 165 e.n.Cercetarile arheologice au descoperit resturi de coloane de marmura si altare votive.Una din incaperi pastra ,inca,in pardoseala infiltratii din apele izvorului antic.

GEOAGIU BAI  -SUB  SEMNUL ZEITEI SANATATII- HYGEIA

Mit si mister – simboluri prin care se pot proiecta sperantele,temerile – modele prezente ,ca o amintire ancestrala uitata  ..Mitul poate reprezenta si un exemplu de actiune,de spiritualitate.Cat de mult ne influienteaza in spectacolul vietii?
M-a emotionat faptul ,ca stramosii nostri au facut baie  acolo,unde ne scaldam si noi astazi, in apele tamaduitoare.Imi place sa cred, ,ca Ii se vor da o importanta mai mare acestor bai termale romane si se va constientiza valoarea pe care o reprezinta in circuitul turismului balnear cultural..Va creste astfel,valoarea istorica a locului acesta ,vechi de milenii si  se vor cunoaste de catre calatorii de pretutindeni valentele sale balneare.
Tot Ardealul beneficiaza,de fapt  de ape termale : la Sacuieni apa ajunge la 90C,la Vata, 57C la Cezara siCalacea 37C,iar  in centru se afla binecuvantata, inca din Antichitate, Geoagiu-Bai,cu apa termala la 31C. Iar Geoagiu s-ar  putea transforma  intr-o zona de mare atractie turistica, daca i s-am prezenta imaginea in totalitate ,cu multiplele sale
 valente ,incluzand situl arheologic , urmele cetatii dacice, castrul roman Germisara si monumentele vechi:biserica paleocrestina, sec.X!!,construita de cruciati si de biserica din centru sau cea din satulBozes,din secolul al XV-lea.

Vacanta la Geoagiu – Bai

Cineva spunea,ca toata natura este plina de miracole,dar de miracole ale ratiunii. Mitul si ritualul devin expresii complementare ale aceluiasi destin de-a lungul istoriei traite.Daca ajungi la  Geoagiu ai parte,calatorule, -de oriunde ai fi-  de climatul reconfortant,tonic si in acelasi timp,beneficiezi de atat de cautata aeroionizare negativa dar, te vor retine izvorele tamaduitoare pentru diferite afectiuni. Am intalnit si oaspeti straini,nu atatia cati ar putea fi daca statiunea ar avea un brand,chiar daca reprezentanti zonali ai Uniunii Europene vin in week- end sa beneficieze de soare si de apa termala din bazinul olimpic Calatorii din toata Europa sau de oriunde, ar putea sa beneficieze de statutul sau de statiune balneara cu caracter cultural.Se impune o cercetare arheologica sistematizata a vestigiilor antice din statiune si poate,dece nu?,s-ar pune intr-o lumina noua elementele de medicina daco-romane cunoscute in prezent.Se fac investitii in vederea atingerii normelor europene:exista un complex balnear de 4 stele,se modernizeaza complexul de odihna si tratament .

Atractia  legendei”Lacul Miresei”

La Natau,in apropiere de statiunea balneara exista un lac ,ce s-ar putea transforma in punct  turistic.Legenda spune ,ca o prea frumoasa fata s-a  indragostit de un comandant roman,care o si cere de sotie.Parintii fetei,care-i considerau pe romani  invadatori se opun.Mireasa fuge din casa parinteasca si icercand sa treca lacul calare s-a inecat.Se spune ca a ajuns-o blestemul parintilor.Batranii povestesc, cum si astazi in noptile senine se aude cantecul miresei,iar umbra unui tanar solitar,cauta pana in zori trupul iubitei…Adevar sau legenda..totul se transforma azi intr-o invitatie   de  vacanta de mai multe  stele.
 
Germisara moderna mai are un drum lung de parcurs.Statiunea de inters national Geoagiu –Bai se prezinta in primul deceniu de secol XXI , cu unelei carente din secolul trecut.Cand va deveni  o statiune la standarde europene,pe traseul turismului balnear ?

Germisara de azi ar  trebui citita ca o metafora prelungita,cu sens ascuns in istorie,care uneori e imposibil de rostit.O statiune cu un vestigiu pretios,care da informatii asupra existentei noastre milenare.Un simbol pe care trebuie sa-l pastram ,definind o civilizatie.
                                                                            ELISABETA IOSIF