Tag: Carte

Prezentarea volumului bilingv al scriitoarei Rodica Elena Lupu la Espacio Niram din Madrid

On By nelursIn literatureLeave a comment

Sambata, 30 Octombrie 2010, la orele 21.30, va avea loc in Espacio Niram din Madrid, prezentarea cartii “Cat mai e vreme” de Rodica Elena Lupu. Evenimentul va cuprinde o discutie cu cititorii si o sesiune de semnare de autografe.

Rodica Elena Lupu a publicat peste 30 de volume de proza si poezie, precum si eseuri si povestiri in reviste din Romania si din strainatate. De asemenea, este membru de onoare al unor asociatii interculturale din Nürnberg si Quebec si membru al Academiei de Stiinte, Literatura si Arte din Oradea.

 Evenimentul va fi transmis in direct de Radio Diaspora International din Statele Unite si este organizat de de Kasandra Kalmann-Nasaudean, redactor Radio Diaspora.

Este cel de al doilea eveniment transmis in direct din Espacio Niram de Radio Diaspora International, care a celebrat astfel  aniversarea primului an de viata al Spatiului  cultural si artistic Niram, infiintat de artistul plastic roman stabilit in Spania, Romeo Niram.

La intalnirea culturala de sambata se asteapta participarea a numerosi jurnalisti si scriitori spanioli si romani, volumul “Cat mai e vreme”  fiind o editie bilingva, romana-spaniola.

http://eventosespacioniram.espacioniram.com/2010/10/presentacion-del-libro-de-rodica-elena-lupu/

http://defesesfinearts.com/2010/10/presentacion-del-libro-rodica-lupu/

Romania literara se prezinta. Targul de carte de la Frankfurt, 6-10 Octombrie 2010

On By nelursIn Devotional, Europe, InterviewLeave a comment

Reportaj de Viorel Baetu

Standul Romaniei, la Targul de Carte de la Frankfurt, unul din cele mai importante evenimente culturale internationale ale anului, a fost organizat si in acest an de Ministerul Culturii si Patrimoniului National.
Editurile care au fost prezente aici in 2010, au fost: AD LIBRI, ALL, Amaltea, Cartea Romaneasca, Casa Radio, Coresi, Curtea Veche, Corint, Egmont, Grupul Editorial Humanitas, Editura Niculescu, Editura Lider, Litera International, Lamserv Trading, Editura Logos, Meteror Press, EdituraMix, Nemira Publishing House, Polirom, Paralela 45, Rao International, Regia Autonoma Monitorul Oficial,Sedcom Libris, Simona kessler International, Editura Teora, EdituraTrei, Editura Tritonic, Editura Universitatii din Bucuresti, Editura Vivaldi, Editura Vremea.
Programul prezentat la standul Romaniei a adus pe platforma literara nume mai noi sau mai vechi, scriitori mai cunoscuti, sau mai putin cunoscuti, dar care cu totii sau straduit sa faca cinste acestei tari de la poalele Carpatilor numita Romania.
Invitatii speciali din acest an au fost scriitorii:
Dan Lungu – Cum sa uiti o femeie (Polirom), carte aparuta si in limba germana la editura Residenz Verlag
Gabriel Chifu – Nastrusnica istorie a lumii de gabriel chifu traita si tot de el povestita (Ramuri)
Varujan Vosganian – Cartea soaptelor (Polirom)
La stand si-au prezentat cartile si scriitori:
Horia Garbea.(Foto) – Azer–focul viu (Editura Noua)
Karin Gündisch – Weit, hinter den Wäldern (Editura Schiller, Sibiu)
Joachim Gremm – Siebenbürgische Reise (Editura  Schiller, Sibiu)
Adriana Carcu – Povestea zilelor noastre. Artisti romani plecati in lume, (Editura Institutului Cultural Roman) – tradusa si aparuta in limba germana  la editura Waro Verlag din Heidelberg.
Aceasa prezentare a avut loc in cadrul unei mese rotunde la care au participat scriitori romani si germani.(Foto)
Doamna Ana Andreescu, consilier in Ministerul Culturii care a fost coordonatoarea acestui proiect mi-a acordat un scurt interviu.
R:Va rog sa faceti o scurta prezentare a standului.
A.A: Standul national al Romaniei organizat de ministerul Culturii si Patrimoniului National, gazduieste anul acesta 29 de edituri interesate sa-si promoveze autorii si operele publicate, pe plan international.
R:Targul de Carte in general, este la ora actuala vital pentru supravietuirea cartii romanesti, credeti ca suplineste deficientele difuzarii de carte dezastruoasa si monopolizata din Romania?
AA: Nu in nici un caz.
La targurile clasice romanesti, BooK Fest si Gaudeamus,  numarul vizitatorilor este in continua crestere si vanzarea de carte este foarte buna.
Lumea vine la targ si cumpara pentru ca aici preturile sunt mai mici.
Problema este pretul destul de ridicat al cartilor, raportat la puterea noastra de cumparare la ora actuala, dar speram in mai bine.
Distributia de carte este o problema spinoasa care nu este nici in ziua de azi inca total rezolvata. Distributia costa enorm si inca nu exista companii serioase care sa se implice constructiv in aceasta problema.
R:Care sunt liniile directoare ale Ministerului Culturii, privind scriitori romani din diaspora.
AA: In ultima vreme exista un reveriment al interesului general, din partea Ministerului Culturii, Uniunii Scriitorilor, ICR, pentru scriitori romani din diaspora, de fapt se organizeaza o intalnire anuala cu acestia.
Foarte bine structurata este relatia noastra cu scriitori de limba romana din Israel, din Germani, din Spania. De asemenea ne straduim sa largim aria de colaborare si cu toate tarile in care traiesc scriitori romani din diaspora.
R:Ce le lipseste autorilor romani pentru a fi la fel de cunoscuti ca cei din SUA si Vestul Europei.
AA: Trebuie cred eu sa depasim un handicap psihologic, handicapul unei limbi de mica circulatie, care nu are foarte multi traducatori.
Dar lucrurile se dezvolta in sens pozitiv, asa de exemplu cartea lui Dan Lungu aparuta anul trecut ”Cum sa uiti o femeie” a fost deja tradusa in trei limbi de mare circulatie.
R: Va multumesc si sper sa ne reantalnim la unul din targurile de carte din Romania la care Ministerul Cultelor va invita si scriitori din diaspora in anul 2011.

Deci nu ne ramane decat sa speram ca marile edituri din Romania, vor edita si vor distribui in librariile din tara, intr-un viitor apropiat, mai multe carti scrise de scriitori romani care traiesc in afara granitelor tarii.
O colaborare mai stransa in domeniu cultural, pe taramul literaturii intre asociatiile romanesti din tarile in care diaspora romaneasca este foarte bine reprezentata, Germania, SUA, Spania, Franta, Italia, Belgia, Olanda, Anglia, Canada, Australia, de altfel de peste tot pe unde s-a imprastiat neamul romanesc de-a lungul anilor si Ministerul Culturii, ar fi benefica pentru numele de Roman si Romania.

Mircea MONU: “Un roman celebru – Paradoxalul doctor Smarandache”

On By nelursIn Inspirational, literature, Media, ScienceLeave a comment

Paradoxalul Florentin Smarandache – dincolo de marginile stiintei!
Recent, a aparut la Editura Stiintifica Nord-Europeana din orasul Hanko, Finlanda, cel de-al patrulea volum al seriei „Articole colectate” al prof. univ. dr. Florentin Smarandache, de la Facultatea de Matematica si Stiinte a Universitatii „New Mexico” din orasul Gallup, statul New Mexico, SUA (cetatean romano-american, nascut in anul 1954 la Balcesti, Valcea, absolvent al Facultatii de Matematica din Craiova).
O carte de 800 de pagini
Este un tom masiv, de 800 de pagini, format A4, in limba engleza, intitulat „Multispace & Multistructure. Neutrosophic Transdisciplinarity (100 Collected Papers of Sciences) [“Multispatiu si multistructura. Transdiscipli-naritate neutrosofica (100 de articole stiintifice colectate)”]. Din cele 100 de articole, Florentin Smarandache este autor la 41, la 55 este coautor (cu colaboratori din diverse tari, cu care pastreaza legatura prin Internet: Romania, SUA, India, Indonezia, Franta, Australia, Spania, China), iar la 4 este traducator (din romana in engleza). Cele mai multe dintre aceste scrieri sunt din perioada 2000-2010, dar sunt cateva si din perioada 1980-2000.
Volumul publicat de editura finlandeza este unul eclectic, cuprinzand articole din diverse domenii ale stiintei, care ne dau o imagine asupra preocuparilor enciclopedice ale paradoxalului matematician valcean: astronomie, biologie, calcul numeric, chimie, programarea computerelor, economie, afaceri, politica, educatie, administratie, teoria jocurilor, geometrie, teoria grafurilor, fuziunea informatiilor, logica neutrosofica, multimi neutrosofice, geometrie neeuclidiana, teoria numerelor, paradoxuri, filozofia stiintei, psihologie, fizica cuantica, metode de cercetare stiintifica si statistica.
Transdisciplinaritatea neutrosofica
„A merge dincolo de marginile stiintei (la clasele de paradoxuri neutrosofice), nu in fictiune, ci in realitate, si a aplica metoda interdisciplinaritatii neutrosofice la studiu si cercetare, sa nu-ti fie rusine sa intrebi si sa cauti chiar lucruri elementare sau imposibile – asa a aparut Transdisciplinaritatea Neutrosofica, ea insemnand sa descoperi caracteristici comune la entitati neobisnuite, de exemplu, pentru o entitate vaga, imprecisa, fara limite clare, intersectia lui cu este diferita de multimea vida ( ? ? Ø), la fel si intersectia lui cu ( ? ? Ø), unde inseamna „nu este ”, iar inseamna „opusul lui ”. Exista Principiul Atractiei nu doar intre contrarii (ca in dialectica), ci si intre acestea si “neutrii” lor, , deoarece contribuie la Deplinatatea Cunoasterii. Neutrul lui , , inseamna nici , nici , ci se afla intre ele; este neutrosofic in . Dar putem avea si diferit de ( ? ), deoarece poate fi inzestrat simultan cu diferite structuri sau deoarece de la un anumit moment dat poate fi diferit de de la un alt moment.” – scrie autorul in mod lamuritor in prefata despre intelesul transdisciplinaritatii neutrosofice [„neutrosofia” este o generalizare a „dialecticii” (capitol al filozofiei, bazat pe existenta contrariilor), cuprinzand alaturi de „contrarii” si „neutrul”].
Primele trei volume ale acestei serii de culegeri de articole stiintifice au aparut dupa cum urmeaza: vol. I, 302 pagini, 1996, Bucuresti; vol. II, 200 de pagini, 1997, Chisinau; vol. III, 160 de pagini, 2000, Oradea.
Cei interesati, pot accesa varianta electronica a acestei culegeri pe site-ul universitatii newmexicane: www.gallup.unm.edu/~smarandache.
***
Paradox in poezia paradoxista:
Poezie romaneasca tradusa in ruseste in… SUA!

„Distihuri paradoxiste”, cunoscuta carte a valceano-americanului matematician si poet Florentin Smarandache, prof. univ. dr. la Facultatea de Stiinte a Universitatii „New Mexico” din Gallup, SUA, a fost tradusa recent in limba rusa de catre un poet rus stabilit in Statele Unite.
Aparuta in anul 1998, la Editura „Dorul” din Aaborg, Danemarca, cartea cu cele 601 de distihuri paradoxiste (gen literar creat de catre Florentin Smarandache, fondatorul Miscarii Paradoxiste, curent literar de avangarda care utilizeaza foarte mult paradoxurile) a fost tradus pana acum in limbile: sarbo-croata (in anul 2000), engleza (2006) si chineza (2008).
Traducatorul, ca si autorul, este un savant din domeniul stiintelor naturii si poet: ADOLF P. SVEDCIKOV, nascut la 11.05.1937 in orasul Sahti, regiunea Rostov, Rusia (pe atunci, URSS). In anul 1960 a absolvit Facultatea de Chimie a Universitatii de Stat din Moscova, in 1965 a devenit doctor in chimie fizica si din 1967 a fost cercetator stiintific la Institutul de Chimie Fizica al Academiei de Stiinte din Moscova. In 1997 s-a stabilit in Encino, statul California, SUA si a devenit seful Departamentului de Chimie al Pulsatron Technology Corporation din Los Angeles, statul California.
A publicat la Moscova doua carti de poezie, traduceri din engleza in rusa: „150 de sonete englezesti din sec. XVI-XIX” (1993) si „Sonete”, de William Shakespeare (1996).
In ultimii zece ani, i s-au publicat peste 300 de poezii in reviste literare din Anglia, SUA, Australia, Franta, Albania, Grecia, Romania, Spania, India, China, Coreea de Sud, Japonia, Taivan, Brazilia.
Este membru al Societatii Mondiale a Poetilor, al Asociatiei Internationale a Scriitorilor si Artistilor, al Asociatiei Literare a Scriitorilor Italo-Australieni, din partea carora a primit mai multe premii.
***
Trei carti paradoxiste smarandachiene traduse in ruseste!
In conformitate cu teza ca paradoxismul nu a fost inventat de Florentin Smarandache, ci preluat din viata cotidiana si din natura, trei carti paradoxiste ale valceano-americanului Florentin Smarandache, profesor universitar la Facultatea de Matematica si Stiinte a Universitatii „New Mexico” din orasul Gallup, statul New Mexico, SUA, dar si scriitor (poet, prozator, dramaturg) si corespondent special al ziarului nostru, au fost traduse in acest an in limba rusa de catre un rus doctor in chimie, dar si doctor in literatura, stabilit in SUA si tiparite la o editura din Finlanda – Editura Stiintifica Nord-Europeana, din orasul Hanko!
Amintim ca „Paradoxismul” este ultima miscare literara de avangarda din secolul trecut, creata in anii ’80, utilizand cu precadere paradoxuri, antiteze, antinomii, oximoroane, pornind de la principiul ca “Orice este posibil, chiar si imposibilul!”.
Prima carte, “Sotvorenie Novogo Celoveka” (Formarea Omului Nou), 56 de pagini, este o tragedie fantezista scrisa in Romania, in perioada august 1987-mai 1988, publicata pentru prima data in „Suplimentul de Literatura, Cultura si Educatie” al revistei „Dialog” nr. 69-72, octombrie 1989, din orasul Dietzenbach, Germania, in timp ce autorul se afla intr-un lagar de refugiati politici din Instanbul, Turcia (unde fugise, dintr-o excursie in Bulgaria, in toamna anului 1988). Actiunea se petrece intr-un sanatoriu, iar personajele (oameni normali: doctorul, asistentul, secretara, O bolnava, Bonifaciu; patru categorii de internati: Sluti – A, A’, Ciungu, Muthu, Romeo, Julieta, scenograful, Nebuni, Surdo-muti si Orbi) se metamorfozeaza dintr-o categorie in alta. Este, evident, o satira atroce a regimului dictatorial ceausist, dar si a oricarui sistem dictatorial. Piesa a aparut in volumul „MetaIstorie”, in limba romana, la Editura „Doris” Bucuresti, 1993, formand o trilogie cu piesele „O lume intoarsa pe dos” si „Patria de animale”. In 2004, acest volum a aparut in limba engleza, in SUA cu titlul „A Trilogy in pAradOXisM/Avant-Garde Political Dramas” (O trilogie paradoxista/Drame politice de avangarda), in care piesa in discutie se intitula „Moulding a New Man”, iar doctorul si asistentul au nume americane.
A doua carte, „Zakoni Florentina” (Legile lui Florentin), este o brosura de 20 de pagini, scrisa initial in limba engleza („Florentin’s Laws”, aparuta la Editura „Xiquan”, Phoenix-Chicago, SUA, 1990), care ia in raspar celebrele aforisme occidentale, numite „Legile lui Murphy” (care sunt pesimiste, de exemplu: „Daca ceva poate sa mearga prost, atunci chiar va merge prost!”) si „Legile lui Peter” (care sunt optimiste, de exemplu, „Daca ceva poate sa mearga prost, atunci schimba-l, repara-l!), si conform logicii neutrosofice, folosind a treia valoare logica, „incertul” (aforismul de mai sus devine Legea lui Florentin: „Daca ceva poate sa mearga prost, atunci paseaza-l altuia!”), ii confera si o nuanta umoristica.
Cartea cuprinde si niste Legi ale lui Florentin referitoare la interdisciplinaritate (de exemplu, Principiul Incertitudinii: („Cand nu e sigur, fii sigur. In plus, cand e sigur, nu fi sigur!”), precum si mai multe variatii ale Legii lui Florentin (de exemplu: Legea lui Florentin in Cercetare: „Pentru orice merge prost in cercetarea ta, da vina pe bibliografie!”). In stil caracteristic si altor carti paradoxiste ale autorului, brosura se incheie cu o chemare a cititorilor sa realizeze contributii proprii la Legile lui Florentin: enuntul trebuie sa aiba atribut pozitiv si negativ, in timp ce concluzia sa fie o gluma plina de umor. Contributiile pot fi trimise prin e-mail in vederea alcatuirii unui volum colectiv de asemenea „legi”.
Cea de-a treia carte, „Iskustvo laia” (Arta latratului) este o brosura de 18 pagini, scrisa initial in limba engleza de catre Florentin Smarandache si Victor Christianto, un colaborator din Indonezia („The Art of Wag. Awaken the Dog Inside”, adica „Arta de a da din coada. Interiorul treaz al cainelui” – aici este si un joc de cuvinte, pentru ca „wag” se traduce si prin glumet sau mucalit, aparuta la Editura „InfoLearnQuest” din orasul Ann Arbor, statul Michigan, SUA, in 2008). Folosind motivul cainelui, prieten credincios al omului, autorii emit panseuri si sfaturi pentru cititori, grupate pe patru capitole „La serviciu”, „In politica”, „Pe strada” si „La scoala”, de genul: „Avansarea ta in cariera este direct proportionala cu marimea cainelui tau”, „A latra sau a nu latra, aceasta-i intrebarea! – citat din «Cainelet»” (aluzie parodica la titlul piesei „Hamlet”, de Shakespeare), „Cainele nu este de ajuns, dar te ajuta in mod sigur!”, „Ora de chimie in laborator este mai usor de frecventat daca ceri cainelui tau sa sparga ceva din laborator. Atunci, oricine va avea un sentiment puternic de a nu mai intra inauntru!”. Cartulia se termina cu un apel al autorilor catre cititori de a contribui la realizarea unui volum colectiv „Arta de a da din coada”, procedand astfel: plecand de la expresii uzuale sau proverbe, ele se fac anormale substituind un cuvant prin cuvantul „caine” sau prin utilizarea lor in sens propriu, dand un inteles umoristic.
Traducatorul este poetul Alfred Svedcikov (foto), nascut in 1937 in URSS, absolvent al Facultatii de Chimie a Universitatii din Moscova, cercetator stiintific la Institutul de Chimie Fizica al Academiei de Stiinte din Moscova, acum seful Departamentului de Chimie al Pulsatron Technology Corporation din Los Angeles, statul California, SUA.
Mircea Monu
Monitorul de Valcea
Ramnicu Valcea, 2010

RATACIND PRINTRE SOAPTE SI TRANDAFIRI GALBENI de MIHAELA DORDEA

On By nelursIn Art, Inspirational, literatureLeave a comment

PREFATA

Un buchet de oamnei -flori!

Iata si o carte – Trandafir! O carte floare?  Credem ca mai degraba este o carte-buchet din florile cele mai flori pe care le are in acest moment teatrul romanesc! Ne vine greu sa ne oprim la anumite nume, nici nu stim cu care sa incepem, o facem dupa ordinea aleatorie a materialelor publicate: Radu Beligan, Stefan Iordache, Misu Fotino, Cozorici, Dan Puric, Mircea Albulescu…
Este o carte in care asa-numitii monstri sacri devin oameni care soptesc despre ei, despre fascinanta lume a scenei, despre viata, despre idealuri, vise si neimpliniri…
Mihaela Dordea ridica un pic din marginile cortinei numita viata si-i roaga pe multi dintre artistii nostri… sa-i sopteasca….
Ei sunt oameni-flori, pot fi si petale disparate din aceasta lume unica. Ei pastreaza culoarea, parfumul, forma, prospetimea…colosala viziune despre lumea in care traiesc, lumea teatrului romanesc de la inceputul mileniului trei…
Personal nu mi-am lamurit ce rol joaca autoarea in aceasta lume a tuturor teatrelor noastre, stiu ca este cunoscuta de la portar la masinist, ca toti artistii ii sunt prieteni, ca ei sunt „Vanzatorii de vise”.
Mihaela Dordea face parte din familia celor care iubesc, dar mai ales slefuiesc in metafora cuvantul.
Liniile astrale ale fiecarei existente au legi pe care nu le stim. Altfel cum ne-am explica faptul ca eu, nascut in singurul sat cu doi academiceni si noua scriitori atestati sunt invitat sa-mi lansez o carte la Festivalul National de Literatura Isanos-Camilar si o intalnesc pe Mihaela, una dintre laureate, ca facem schimb de adrese de messenger si dupa ce postam niste vorbe pe sticla ajungem prieteni, ii si mi se incredinteaza scrieri din sertarele noastre…
Asa am aflat ca solicitata de mai toate revistele din tara si strainatate sa scrie despre lumea teatrului, nimeni nu i-a oferit posibilitatea de a-i tipari o carte-document, care sa adune acest buchet imaginar de fresce pe suflete, trairi si simtiri.
Iubim, dar si pacatuim prin cuvinte. Fiecare-si sculpteaza din cuvinte idealul de viata, dar mai ales cel de dragoste.Cea de-a doua carte este o poveste careia i-as pune in fata alta  „poveste” numita „Targul de iubire”.
Este povestea reala, dar si fictiva, care-l are ca personaj pe celebrul artist Stefan Iordache. El este Printul. Omul care la o anumita varsta simte ca traieste „Ultima iubire”. Se zice ca aceasta-i cea mai mare, mai puternica, mai arzatoare… Lucrul cel mai important este faptul ca eroina si autoarea acestei povesti ii da un uluitor de original continut artistic. Noutatea este ca personajul este real, dar cartea nu-i nici o autobiografie, nici o romantioasa poveste de dragoste.Eroul, prietenii lui constata ca el devine Printul, ea, Printesa.
Cititorul trebuie sa inteleaga un lucru: este o poveste reala.Ar putea fi considerata si fictiune artistica, avem de-a face cu o carte!. O opera literara, in care   Printul declara: ”Avem prea multa iubire de dat”! Si, poate cel mai dureros lucru este sa constatam ca ii este refuzata implinirea acestui deziderat. Ca „…iubirea ce ni s-a dat este doar o promisiune a nemuririi”!

Profesor Constantin T. Ciubotaru

FATA DINTRE METAFORE

Iata-ma, parca dus in juvat, pe marea scena a teatrului romanesc.
Sunt invitatul, cu bilet de favoare, al scriitoarei Mihaela Dordea – pe care, sincer ma intreb mirat : cine a pus-o sa intre pe aceasta scena a zeilor nostri contemporani – ACTORII cei mai de vaza?
Teatru. Toata istoria planetei noastre este un teatru, mai antic, medieval sau contemporan.
Ei bine, fata aceasta s-a dus ca reporterita pe scena si prin culisele marilor monstri sacri ai teatrului, eruditii mai contemporani.
Sa nu se supere CEL DE SUS, dar el a creat la inceput femeia si barbatul. O scurta sceneta in doi, as spune. Dar femeia lui, la prima ocazie, in Eden, a muscat din fructul oprit declansand pe Pamant tragedia. De aceea o numesc pe autoarea in discutie – FATA – este mai pudic si chiar mai decent. Dar, exigent fiind, o voi suspecta de posiblie si imprevizibile abateri de la conduita divina si-o voi urmari pe tot traseul multelor ei pagini adunate cu migala in cartea pe care, cu onoare o semneaza. Pe inculpata am remarcat-o in scriitura mai proaspata ca pe o dibace reporterita, mare investigatoare in
ale interviurilor.Iat-o, deci, in lumea corifeilor. Evit sa dau numele unor mari actori cu care s-a duelat si despre care a scris fiindca nu-mi propun sa scriu o noua BIBLIE. Ba am sa spun totusi cateva, ca nu se poate altfel : Radu Beligan, Mircea Albulescu, Ion Lucian, George Motoi, Mihai Fotino, Stefan Iordache….
Asa, o bucata de fata, a intrat in tainele nu chiar prea rasfatatilor de muze – pe care ii pune intr-un buchet de metafore si ne dezvaluie fetele lor vizibile, invizibile si chiar imprevizibile.
Scriitura Mihaelei Dordea nu este o explozie obisnuita spre exterior, spre cunoastere, ci, dimpotriva, o implozie spre microcosmosul, poate cel mai inversunat ascunzator de taine.
Acolo, in culisele mici, scriitoarea a descoperit marile adevaruri despre multele personaje ce acum dorm, sau inca nu, intre copertile cartii ei bine chivernisita.
Ce-ati vrea ? Sa va povestesc cartea ? Nici nu ma gandesc ! Doar cronicarii cei fara de duh in calimari ii obosesc pe cititori cu fragmente intre ghilimele, citate, replici etc. Eu va recomand si va indemn sa lecturati cartea. Veti descoperi singuri rarisimele mijloace de investigatie, calmul pana la extremis, truda revarsata in literele de tus, negru sau albastru,ale autoarei.
Mihaela Dordea sfideaza timpul si intregul din continut nu este arestat de bariere conventionale sau de conjunctura. Personajele ei se misca lent, festina lentae, chiar cand sunt mai tumultoase.
Dresoarea, autoarea, se implica foarte subtil in biografiile zeilor cu sau fara armuri ai cartii. Nu forteaza nota niciodata. Din eleganta nu iubeste pe nimeni in special si isi dojeneste eroii in egala masura. Nici varstele nu constituie vreun impediment. Nu face butaforie si nu poleieste gratuit pe nimeni cu aur. Predominant in conturarea personajelor sale este realul, fiecare personaj cu diamantele ascunse in profundis.
De unde aceasta putere la Mihaela Dordea sa planga si sa rada, sa rada si sa planga cu o dezinvoltura, desigur, specifica, langa toti printii de pe scena fara cortina a vietii ?
Eu, pe aceasta fata dintre metafore as biciui-o cu multe buchete de flori.
La acest inceput de mileniu TREI, cand se planuiesc noi maceluri mondiale, cand stranepoatele Evei l-au speriat si pe Dracu, vine EA, Mihaela Dordea – si trudeste si scrie si ne daruieste un letopiset atat de minunat ! Mi s-ar poticni si frange plaivazul daca n-as pritoci cateva cuvinte mai acatarii despre fata-eroina a scriselor mele de azi.
Cam atata pun eu pe frontispiciul cartii pe care o aveti acum la-ndemana.
Va previn ca metaforele acestui letopiset nu le sunt adresate si delicventilor de drept comun ai epocii in care actualmente respiram.
Si o ultima precizare : prin aceasta importanta carte Mihaela Dordea intra in literatura romana pe usa din fata – si este foarte bine asa.
Lectura placuta tuturor !

poet George FILIP- Montreal, Canada

MELC, MELC, CODOBELC….

Mihaela Dordea este un paradox pentru critica teatrala insasi. Caci critica in sine se bazeaza pe o anumita distanta de subiect si pe «  suflul rece al ratiunii », ca sa citam din clasici. Dar nimic din toate acestea ! Caci Mihaela se apropie cu o inocenta dezarmanta fata de « fiara artistica »  pe care o imblanzeste, o seduce fara insa sa o tranchilizeze pentru o eventuala operatie pe cord deschis. Apoi ii ofera inima ei. Naucit, artistul se apara cu ce are mai bun, adica cu inima lui. Si asa, incet, incet, Mihaela a strans inimile artistilor nu pentru sine ci pentru o eventuala eternitate a celui al carui nume « este scris pe nisip ». De fapt, la o privire mai atenta, Mihaela Dordea este o zana buna deghizata in critic. Iar noi, artistii, ca un paradox al firii, speriati de breasla asta care vesnic ne critica, ne-am indragostit pe rand si in timp de ea, de Mihaela, fara sa ne dam seama, ca de un dor implinit, ca de o mangaiere de mult asteptata.
Cate cuvinte urate si nedrepte s-au scris despre noi, cate lucruri superficiale, ba chiar si adevaruri, dar la ce bun daca sunt spuse cu cruzime, ne-au facut pana la urma sa ne ascundem, bietii de noi, in propria fiinta, ca intr-o cochilie.
Cand eram copil, undeva la tara, la marginea unei paduri, pe o ploaie marunta, o fetita m-a invatat ceva magic. Din iarba, printre picaturile de ploaie se vedea o forma ciudata fara viata.
«  Melc, melc, codobelc
Scoate coarne bouresti
Si te du la Dunare
Si bea apa tubure… », murmura ca pe un descant fetita. Si din bucata aceea incremenita mijea viata. Intai, doua cornite ca doua antene apareau prudente, apoi incet, incet, toata faptura. Toate asa-zisele interviuri luate de Mihaela Dordea artistilor au ceva din acel descantec al fetitei ce chema la viata. Caci, precum melcul acela, si fiinta ranita si sensibila a artistului iese la suprafata si dupa ce pipaie cu sufletul imprejurimile si se asigura de absenta oricarei primejdii, abia atunci isi marturiseste piatra de pret a inimii sale, copilaria sufletului sau ascuns. Aceasta este starea de gratie pe care o infaptuieste discret, de fiecare data Mihaela atunci cand se intalneste cu un artist.
Da, Mihaela Dordea produce o temperatura aparte, la care frumosul apare de la sine. Adaugati apoi eleganta cu care se trece peste neizbanzile, cateodata firesti, ale profesiei oprindu-se cu superba mirare asupra florilor ce-au izbutit sa creasca printre spini.
« Sunteti flori ! », parca i se aude glasul. « Sunteti bucuriile noastre ! » si caruta cu paiate se opreste din mersul ei prin viscolul vietii.
Apoi un biet actor inghetat ridica felinarul sa vada cine a vorbit.
–    « A, e Mihaela, zana noastra cea buna ! », spune el celorlati.
–   «  Si noi te iubim, Mihaela ! », se auzi ca o bucurie stinsa glasul celorlalti ramasi in caruta.
Apoi o pocnitura de bici si caruta disparu in ninsoarea de veac a teatrului romanesc.

DAN PURIC

ROSIORII DE VEDE, BALCIUL ANUAL, CRIZA, CULTURA SI MILENIUL TREI

On By nelursIn Inspirational, literature, RomaniaLeave a comment

Constantin T.  CIUBOTARU

Motto:

“Fac pe internet  o revista la Dallas si ma gandesc
cu drag la cei care mai sunt interesati de literatura.
Constat ca urbea Rosiorii de Vede se vede si se aude pana la Sydney via Dallas”. Asta da… vuvuzea culturala!
(Un prieten australian de origine romana, George Roca).

Afland ca traiesc la Rosiori, in Campia Burnasului, cineva pretins exeget, a intrebat in ce parte a Africii se mai afla si tarisoara asta, cumva, pe la Tropice? Nu, amice! Burnasul este o parte din Campia Romana! Iar Rosioriul este fericitul oras aflat la 100 de km de Bucuresti, Craiova si Pitesti, exact in centrul Baraganului, la 50 km de Dunare. Cam pe unde au fost Codrii Deliormanului.

Drumul comercial care leaga Sudul Europei, Turcia si Grecia de Nordul ei, trece prin Rosiori, de aceea aici are loc  targul anual, numit si Balci, al doilea ca marime in Sud. Ultima antologie (Rodul Campiei, 2009) alcatuita de subsemnatul consemna 7 prozatori, 9 eseisti si publicisti (4 membri U.S.R), 6 istorici, un folclorist, un scenarist, matematicieni, fizicieni cu carti sau culegeri de probleme, 6 artisti plastici, (pictori cu expozitii in tara si lume), un ceramist, un sculptor (2 membri U.A.P.).

Replica la Balciul sau Targul anual a fost Zilele Municipiului Rosiorii de Vede aflate la a zecea editie. (ce-i drept cu unele elemente de balci politic si social-uman ocazional!) Dar domina Cultura in acest oras atestat de 625 ani si sarbatorit anul acesta. Iar o dovada a prezentei editii a fost aniversarea unui deceniu de la infiintarea Asociatiei Culturale „Mileniul 3”. Cele doua activitati s-au impletit armonios incat se poate afirma ca am avut parte de un eveniment cultural deosebit. Emblematic sau nu, cu siguranta ca fara nici o intentie la situatia de criza in care suntem aceste „Zile” au debutat cu „O istorie a tradarii la romani”! (vol.II), de Gh. Vlad. Concomitent s-a deschis o expozitie de pictura si grafica a viitorilor artisti (Indrumator, Ion Mitroi) Oras de negustori, deci lansarea unei monografii de profil: cartea “Camera de Comert, Industrie  si Agricultura a judetului teleorman, Paul Schiopu.

In ultima vreme se vorbeste tot mai des si mai mult de Sindromul lui Ulysse. Si din orasul nostru au luat drumul strainatatii  multi oameni. Legata de aceste evenimente este poeta si artistul plastic Eugenia Dumitriu pe care subsemnatul am intalnit-o la Madrid, cu ocazia lansarii romanului Los securistas fueron extraterrestres (Ed. NIRAM ART, 2010) si care si-a manifestat dorinta de a deschide si o expozitie in orasul natal, dupa ce a expus in Spania, Franta, Italia, Portugalia si alte tari. Doamna director Constanta Ciubuc a fost de accord si asa se face ca pe 6 sept. 2010 la Centrul Cultural Rosiorii de Vede (Da avem si o sala de expozitie datorata fostului primar Daniel Fierascu) s-a vernisat expozitia Emisfera imortalitatii. Sculptorul Doru Dragusin a punctat cateva aspecte despre drama artistilor care s-au autoexilat. C.T.C s-a facut purtatorul de cuvant al pictorilor Teo Serbanescu si D.Ciocan-Sin, prezentandu-le opiniile despre arta pictorului E. Dumitriu. Am audiat si o impresionanta marturie de credinta lecturata de nora artistei (Monica Mitroi), caci, din motive care nu-si au loc in acest material autoarea n-a putut fi prezenta la un vis de 6 ani! Alta lansare de carte, pe teme de ecologie: Vecini cu abisul, de Petre Bozdoc si Gabriela Bozdoc Dragusin.

Aminteam ca anul acesta orasul isi aniverseaza cei 625 de ani de atestare: S-a prezentat Placheta omagiala 1385-2010, prilej pentru care s-au facut mai multe invitatii. Au raspuns acad. Dan Berindei, Cetatean de Onoare al orasului si prof. Dinu Zamfirescu sub genericul „Intalnirea cu istoria”, prezentator si autorul plachetei prof. Argentin Porumbeanu. In acest cadru festiv s-au inmanat si „Cerificatele de absolvire  elevilor de la Cursul de jurnalism” (Indrumatori: Liviu Comsia si Aurelia Barbut).

La Muzeul orasenesc Petre Voivozeanu acelasi eveniment a fost sustinut de un simpozion cu urmatoarele comunicari: „Rosiori, marturii istorice despre viata si activitatea locuitorilor, prof. Angela Sandulescu, Traditii si obiceiuri ale rosiorenilor, prof. Gh Vlad si Contributia locuitorilor din Rosiorii de Vede la dezvoltarea economico-sociala a Romaniei, Prof. Victor Osaceanu. Ne simtim obligati sa amintim si Pelerinajul cu icoana facatoare de minuni a Nasterii Maicii Domnului si alte spectacole desfasurate la Targul anual, de unde n-a lipsit de acum banalul foc de artificii…

Literatura si-a avut un loc important in acest florilegiu de actiuni. Martea sunt trei ceasuri rele, se spune. Marti 7 sept., a.c au fost patru ceasuri bune! Primul s-a desfasurat in Sala de marmura a Casei Orasenesti de Culura, care, cum rar se intampla la un astfel de eveniment a fost arhiplina. Imi iau permisiunea sa afirm ca Liviu Comsia este mentorul spiritual al scriitorilor din Rosiori si nu numai. Cunoscutul exeget, lector universitar, redactorul sef al revistei „Astra” si apoi al „Foii pentru minte, inima si literatura”, din Brasov a fost adus de soarta la Rosiorii de Vede, unde conduce publicatia „Drum”. Prezent in „Mendra” si „Caligraf”, din Teleorman, dar si in alte reviste ca: „Oglinda literara”, Focsani, „Cetatea literara”, Cluj, „Dealul Melcilor”, Brasov, „Dor de dor”, Calarasi, „Poesis”, Satu Mare, „Fereastra”, Mizil, „Sud”, Bolintin din Vale.

Autorul romanului Invinsii (Premiat de US Brasov pentru roman de debut), Cartea  Scriitori din Rosiori”, o sinteza-exegeza a ceea ce este viata literara a acestui oras, urmat de romanul Frica, un cutremurator document literar a ceea ce au fost cu adevarat comunistii si Revolta de la Brasov . A fost lansat volumul de proza scurta Deruta. Comentarii: Iulian Chivu, C.T. Ciubotaru, Iulian Bitoleanu si dintre invitati Gh. Andrei Neagu („Oglinda literara”, Focsani), Virgil Diaconu („Cafeneaua literara”, Pitesti).

Orele 17, dupa cum arata si programul:
Seara de poezie: Mileniul 3, 10 ani de activitate culturala.
Lansare de carte: Suflete casante, autor, C.T. Ciubotaru.
Recital de  muzica si poezie.
Locul: Biserica Sfantul Ioan Boptezatorul.
Asociatia Culturala „Mileniul 3”

Normal ar fi fost ca la acest moment aniversar sa ne bucuram de prezenta autoritatilor. N-am avut aceasta cinste, nici unul dintre cei care ar fi trebuit sa reprezinte orasul nu si-a facut timp sa ne salute. Si ni s-a spus de la inceput ca nu sunt bani pentru noi. Deci am fost sponsorizati cu ZERO lei, suma din care, de ici de colo am  servit si pe invitatii nostri, pe care imi face bucuria sa-i prezint:

Ionela Flood, s-a declarat „Sora geamana” cu milenarii in dragostea pentru frumosul realizat prin metafora. Vine din Londra ca sa vada ce fac milenarii si sa ne ureze: „Gandul bun si aripile ingerilor sa fie tot timpul deasupra noastra in drumul catre lumina din noi!” autoarea unei antologii Generatia Mileniuluii III”, doctoranda ASE, fondatoare si presedinte  al Asociatiei Info-Manager si al societatii Romanca, (Marea Britanie, 2005)  si vicepresedinte al Ligii Culturale pentru Unitatea  Spirituala a Romanilor de Pretutindeni (2006) si altele.

Stiati ca exista o metafora numita „Tarmurile iubirii”? Ca pentru noi aceasta incepe in Londra, pe malurile Tamisei si ca a ajuns pe cele ale Vedei din Teleorman? Ca despre aceasta carte 58 de iubitori de poezie de la Basarabia noastra cu Mihai Cimpoi, la ce-a mai ramas din Bucovina de dincolo, Vasile Tarateanu la cei mai cei poeti romani, englezi, dar si din Spania au avut numai cuvinte de lauda? Ca din Sydney, George Roca ne-a urat succes? Ca am avut onoarea sa-i avem preezenti la aceste manifestari pe domnii Gh. A. Neagu, Focsani, Lautentiu Magureanu, poet, Focsani. Virgil Diaconu, Pitesti, Gigi Smarandache si Vali Ciurea, fotoreporter si ziarist, din Slatina.

Mihaela Dordea, critic dramatic si scriitor, Bucuresti. Sorin Arbanas, poet, membrul Mileniului 3, din Rosiori,  caruia anul trecut i-am lansat o carte tot aici, in curtea bisericii. Traducatorul Stelian Ciampuru, din Alexandria.

Nu exagerez deloc daca afirm ca sufleteste si-au manifestat dorinta de a fi alaturi si alti membri ai asociatiei noastre din alte localitati, incepand cu Madridul, Marin Trasca, Tudor Serbanescu si Grupul Niram (Romeo Niram, Ariadna Petri, Fabianni Belemuski, Antonio Calderon de Jesus, Constantin Popa, Maricica Manciuc,  Al. Toma si alti romani ajunsi in tara lui Don Quijote!

Canada: poetul George Filip. Si romanii: N. Darabant, Brasov, Alex. Cutieru, Silistea Gumesti, Nicoleta Milea, Alexandria, Ion Georgescu, Tufeni, Vasile Corneliu, Caracal, Florea Miu, Craiova, C.Carbarau, Bolintin, C. Blanaru, Iasi, V. Delceanu Salcia, Teleorman, precum si alti prieteni care ne-au publicat grupaje sau pagini din creatiile noastre. ( Emilian Marcu, Iasi, Mircea Dinutz, Focsani, Stefan Dinica, Alba Iulia,  Toma Marin, Calarasi, Lucian Manailescu, Mizil, Stan V. Cristea, Alexandria).

Ne-a surprins placut ca de la Biblioteca judeteana „Marin Preda” a participat metodista, d-na Nicoleta Alexa. Presa locala a fost prezenta prin: Aurelia Barbus, (Drum) Ion Badoi (Opinia Teleormaneana), Gabriel Argeseanu, (Gazeta de Teleorman), Teodora Ciofalca (Media Sud). Gata, ca mai sunt si altii care ne agreeaza, dar pare a lauda… Am multumit preotului paroh Emilian Trica, preotilor Adrian Trandafir, Emilian Carnaru si Gigel Baltoiul pentru minunata gazduire si „omenirea” care stiam ca ii asteapta pe musafiri.

Asociatia Culturala Mileniul 3 la 10 ani !

Oare  ce ar trebui sa spunem dupa un deceniu de stradanii, de griji, dar si de realizari? Dupa cum vedeti ne-a luat destul timp ca sa-i prezentam pe toti oaspetii, asa ca vom comprima cele multe dintre cele dorite sa vi le aducem la cunostinta. Mai intai trebuia sa se numeasca „Drum”, dupa publicatia omonima pe care majoritarea dintre viitorii nostri membri au reusit s-o editeze intr-o noua serie. N-a fost sa fie. Primul sediu a fost intr-o gunoiernita, unde inainte si azi se pastreaza tomberoanele. A fost „donatia” puterii din 2000, pentru Mileniul 3, Asociatie Culturala, pentru Partidul Pensionarilor si CAR cadre didactice, dupa cum se vede, cele trei categorii atat de pretuite de toate puterile politice: Oamenii de cultura, pensionarii si cadrele didactice!

Am voiajat de la Biblioteca oraseneasca la cea a Liceului Economic la Casa de Cultura, ca dupa patru ani sa ni se dea sediul de azi, dar nu si combustibil pentru incalzire. L-am adus de la casele noastre pana acum doi ani, cand „bolnavi de literatura si cultura” fiind, am fost tratati cu caldura in sala de asteptare a Cabinetului particular al medicilor Veronica si Viorel Dinu, carora le multumim si pe aceasta cale. Ne-am constituit in aceasta asociatie cu gand sa facem ce se poate pentru viata culturala a orasului si judetului si …

Ce am facut, voi incerca sa telegrafiez.

Prima realizare: Ne-am intalnit in fiecare joi, cei care au dorit, care au putut sa ne informam si sa planuim ce s-ar putea face. Am realizat doua antologii literare cu creatiile noastre: Nepotii lui Moromete. 13 scriitori din Teleorman, prefata Horia Garbea, Editor, Marin Codreanu. Poezie, proza, eseuri, exegeze. Ed. Muzeul Literaturii Romane, Buc., 2003. Rodul Campiei, alcatuita de C.T. Ciubotaru si Liviu Comsia. Cuprinde: poezie, proza, eseistica, publicistica, istorie, matematica, fizica, religie, film, arta plastica etnologie, practic tot ce a aparut in volume in 2006. (Ca si prima antologie a avut o perioada de…gestatie de trei ani). Am participat efectiv  la peste 85 de lansari de carte. Am initiat o coletie de carte „Mileniul 3-RO”, sub egida careia au aparut 23 de carti ale milenarilor, la 12 subsemnatul am scris pre sau postfete.

Am avut relatii de parteneriat cu Bibliotecile: „Marin Preda”, „Casa Corpului Didactic”, Alexandria, cu cele din Rosiori de la oras si liceee, cu scoli ca Maldaieni, Troianu, Dobrotesti, Voluntari, Stejarul Liceul Economic, unde am sprijinit activitatea culturala, aparitia revistelor scolare etc. Ne putem lauda ca am debutat 9 scriitori. Ca am pus umarul la majoritatea actiunilor culturale din oras si judet. Ca acum am facut „cadou” orasului un concert de gala Dan Iordachescu, un spectacol  de teatru modern sustinut de actorii Ioana Bratila si Andrei Bratu, regia Margit Olteanu. Cu un spectacol de muzica usoara avand ca solisti pe Maximilian si Seabastian Muntean.

Ni s-a spus ca „e cam laudata activitatea milenarilor”. Trebuia sa pastram un moment de reculegere pentru membri fondatori care nu mai sunt: Paul Amet si Florin Troscot. Au fost prezentati ceilalti membri fondatori: Mihai Athansaie Petrescu, G.Tutcalau, Gabi Argeseanu si cei mai activi membri din ultimii ani, cu mentiunea ca Doamna Florina Isache a fost sufletul activitatilor din ultimii ani, secondata de  Dr. Viorel Dinu, prof. Ion Scarlat, Pictorul D. Ciocan, Liviu Nanu, pr. Vasile Berlic, ceramistul Ciprian Anghel, si cei care vin din urma, Valentin Saptefrati, Cristina Stanescu, Ion Mihaila, Nicu Baldovin, Cristian Moraru.

Am publicat in mai toate revistele din tara, am fost prezenti la TVR si la mai toate televiziunile locale. Am fost prezenti la publicatiile romanesti din lume prin Domnita Neaga, Liviu Nanu, Mihai Petrescu, Gabi Argeseanu si C.T.Ciubotaru. Ne-am facut prezenta si pe sticla, la „Agonia ro”, la „RoLiteratura” si la Radio Cultural Romania, unde am citit poezii si proza.

Au citit poezii Florina Isache si G. Tutcalau. Ne-au incantat cu muzica folk doi elevi de la Anastasescu: Mihai Radut si Gabriel Stefan si un grup de eleve de la Liceul Economic ni l-a readus in suflet pe Eminescu prin romantele cunoscute, sub indrumarea prof. Geanina Voican.

Suflete casante, de C.T. Ciubotaru (Ed. Paralela 45, Pitesti, 2010), cu o prefata de Liviu Comsia. Ostilitatile au fost deschise de Liviu Comsia, care a subliniat ideea din prefata ca „Omul vesel, pontagiu, ironistul si imprevizibilul C.T.C. cu felul histrionic de a fi este un om trist, care-si ascunde aceasta stare sub… zambet, calambur, zeflemea, o masca pe care putini i-au descifrat-o. Rasul din lacrima al autorului ascunde un om literalmente tragic, el rade in timp ce lacrimeaza. Este o carte scrisa in varful degetelor, pentru a nu sparge acele suflete casante care-i sunt personajele romanului.

I. Bitoleanu: „Dupa ce a reusit sa ne convinga ca este un scriitor redutabil, care a fost tradus in spaniola, aceasta carte ni se pare cea mai realizata scriere a sa, caci aparentul profesor hatru se dovedeste un observator atent a unei umanitati deformata de societate, Subtil sugerate de doua planuri paralele, unul cel al naratorului, celalalt prezentat prin jurnal, situatiile prezentate cu acribie, unde nu apar fisuri pe care memoria este imposibil sa le retina, asta demonstreaza fara tagada ca aceasta carte este unul dintre romanele de sertar, asa cum marturiseste si autorul”.

Nu putem incheia aceasta lunga si importanta perioada fara a multumi Consiliului municipal si primarului Ion Nuta, care au realizat un act reparator fiind primul oras din Romania, dupa alte cinci metropole din lume, care i-au oferit baritonului Dan Iordachescu diploma de Cetatean de Onoare al orasului Rosiorii de Vede.

Ma gandesc ce „cadou” sa propun din partea milenarilor pentru anul viitor, pentru ca autoritatile sa nu mai „uite” ca milenari au stat in spatele multor activitati din anii trecuti, dar un amic, Florea Miu, se plangea ca nu stie ce sa faca pentru a refuza onorurile oficialilor.. I-am spus ca din acest punct de vedere sunt fericit: La noi doar defunctii si strainii se bucura de asta!

Constantin T. CIUBOTARU
Rosiorii de Vede
septembrie 2010