As vrea sa fac un cantec

Florian Guler

http://desculti.blogspot.com/ 

 

 

 

As vrea sa-mi fac un cantec, din orisice durere,

Din lacrimile toate sa-mi fac margaritar.

As vrea sa ma inalt din orisice cadere

Si-n orice ratacire as vrea sa aflu Har.

 

As vrea sa port in mine nadejdea altor maluri,

Atunci cand sunt in larg si se framanta marea.

As vrea sa Te-ntalnesc, venind atunci pe valuri,

Chemandu-ma pe nume… sa-mi dai imbratisarea.

 

As vrea sa-mi fie ochii privind mereu la Tine,

Si harul bucuriei sa-mi lumineze fata.

As vrea sa fiu veghind, cand ai sa vii la mine,

Si-n noptea vietii mele, sa cante dimineata.

Nicoleta MILEA

Cântec de noi

 

Cu talpile goale

colind

prin seminte de mac

strigându-te…

 

Soapta muta,

descânta-mi

sângele ierbii

în potirul cerului!

 

Strânge-mi sufletul

cu bratele tale

de dor sihastrit

în pântecul noptii…

 

Flamânde metafore

nemuresc în

flacari albastre

cântec de noi!

 

Nu merit!

Ca sa va pot cânta
ca Dumnezeu
– o, nu m-as mai opri –

ar trebui sa fiu
cântecul Lui.
Nu merit.

Si v-as vorbi
– o, câte as avea de spus –

despre cum e
când cânta
Dumnezeu,
daca mi-ar da
cuvinte dintre
ale Lui.
N-as merita.

Deja e mult
peste cât merit,
ca-mi cânta
si-mi vorbeste,
ca-L aud…

Al. Spataru

CANTEC PENTRU TINE

Femeie, care porti in pantec
Minunea dintre Esti si sunt,
As vrea sa-ti scriu Acum un cantec
Cum scrie norul pe pamant

Cu Umbra lui vindecatoare,
Sa iti acopar fructul plin,
Femeie, pururi nascatoare
A celor care sunt si vin!

De goliciune mi-e rusine,
(De ea nu ne era pe-atunci!)
In prejmuirea ta mi-e bine,
Cu Adevarul din porunci,

Am vrut sa-ti scriu Aici un cantec
Sub corturile-mparatesti,
Femeie care porti in pantec
Minunea dintre Sunt si Esti…

Nicolae Nicoara Horia

Cantec amar de dulce

Mai canta-mi, lautare,
Un cantec nou de leagan,
Caderea in uitare,
Sa-mi fie fara seaman –

Mai pune pe o struna,
Pe una, oarecare,
Macar o fapta buna,
Ce am facut sub soare –

Mai canta, ostenite,
Sa imi aduc aminte,
Cum sarutam iubite,
Dar numai pe cuvinte –

Mai canta, draga bade,
Copiilor cuminti,
Le spune cumsecade,
Caderea in parinti –

Mai canta-mi o suflare
Parintii chiar, cum pier
Sa treaca pe carare
Copiii lor, spre cer –

Si daca vor ramane
Firimituri de versuri,
Din cantul tau, batrane,
Cu-ntoiegite mersuri

Petrece-le de ramuri,
In codrii si poieni,
Si pune-le in hamuri
Lor,  cailor troieni –

Sa intre lumea toata,
In suflete, la noi,
Sa ia cat va sa poata
Iubi, doi cate doi …

Jianu Liviu-Florian

Cum trece un cantec prin noi

Un cantec trece prin peretele vecinilor,
eu il adulmec si il trimit inapoi
agatat de-o suvita de par,
un nasture de la camasa ta de duminica,
peretele ne continua jocul,
isi da picturile in ulei mai spre usa,
melodia incapea oricum,
dar el a vrut sa fie amabil,
cantecul aduce un botosel cu inimioare,
un cercel cu perla.
eu ii adaug o iesire din spital
nerambursata cu un diagnostic scris de-o mana calda.
si cu o biopsie care a facut fericit un intreg cartier
primesc apoi o acadea cu gust de zmeura,
pun un avion de hartie,
mi-aduce o eticheta de parfum fresh-floral
de parca ar sti ca doar acesta imi place.
peretele e foarte atent la noi,
cantecul atinge note suave,
artarul de camera imi cedeaza capul lui Shrek,
adaug un steag cu uniunea europeana,
aveam si un tricolor, dar am zis ca e prea mult;
ce-as mai putea primi?
ce-as mai putea primi?
cantecul trece nestingherit prin perete,
duce ganduri, scuze, zambete,
aduce nori pufosi, margarete presate,
duce linisti inaripate, fluturi de cerneala,
aduce intrebari pe care nu mi le-am pus niciodata,
dar asta numai pana la apus.
noaptea cantecul ni se strecoara pe sub piele
si adoarme odata cu noi.
in week-end
beau ceai de menta
si ma joc de-a vamesul cu vecinii.

Tincuta Horonceanu Bernevic

DORUL NUMIT EMINESCU

EMINESCU

Eminescu,
Imensa cascada
Ce loveste-n cadenta pe stanci.
Cu picurii-n harpe divine,
Cu zorii noptile-nfrangi.
Eminescu,
Lucreafar de raze
Ce-ntinde un brat pan’ la noi.
Cu versul de-o dalba chemare
Traiesti in mileniul trei.
Eminescu,
Esti raul ce curge
Prin stihul regesc ce l-ai scris.
Iubi-te-vom vesnic,
Romane!
Poete,
Ramai neinvins.

DORUL NUMIT EMINESCU

Definitia dorului e greu s-o rostesti.
E sufletul tandru de primavara,
Ce-adie mereu spre nemurire privind
Si versuri si slova si cantecul nostru.
Spus intr-un singur cuvant: Eminescu.
Privirea de geniu ce simte cerescul fior,
Cu inima-n strunele unui etern semizeu.
E candida dorinta de a urca spre inaltimi
Pe scara iubirii de oameni si Dumnezeu.
Dorul de poet e o mare de cer si de vise
Ce coboara si urca-n eternul Empireu.
E scutul impotriva durerii imense,
De-a trai in mileniul trei,
Cu versul ce-ncanta fiinta umana…
Si-l inalta pe stanca iubirii sub tei.
Acolo unde vibreaza sufletul nostru
Si a-nvatat definitia dorului romanesc,
Spus cu imensa tandrete: Mihai Eminescu.

CRIZA DE EMINESCU

Unde esti Eminescu sa vezi,
Istoria toata pe tine te striga.
Sa vii cu seara aceea pe deal
Sa vezi turmele cum lipsesc de pe lunca.
Sa canti tu dorinta de libertate
Prin noi fiecare ce doru-ti purtam.
De tine e azi e o mare nevoie,
Sa spui despre epigonii ce azi ii avem.
Sa lasi lacrimile pe-o braz sa se scurga
In palma timpului nost’ efemer.
Si fiecare slova din cantu-ti regesc
Sa ne-ndemne mereu inspre ruga.
Sa spui ca dragostea invinge mereu
Ea ti-a fost si tie izbanda…
Atunci cand cararea-i lipsita de flori,
Cand nu-i impartasita in lume iubirea.
De-acolo de sus de pe bolta privesti…
Cum oamenii seara se-aduca,
Sa asculte ale tale povesti
Scrise prin vesuri ce azi mai rasuna.
Unde esti Eminescu sa vezi…
Ca e tarziu uneori prin lume…
Sa aduni ziaristii scriitorii, poetii…
Sa le spui ca nemurirea
E insasi puterea dreptatii.

MAT

Nu-i nici un fum in cafeneaua aceasta.
Nu-i nici Eminesacu sa-mi incante prezenta.
E totul aranjat,
Ca atunci cand plecat in noapte,
Mi-ai lasat liberatea detarta,
De a fi fara tine aproape.
Nici Parisul nu ma mai cheama.
Sa ma plimb slobod prin suflet de dama.
Chiar imparatul e azi in genunchi.
S-a facut mat, chiat atunci la-nceput.

——————————————————
Marina GLODICI
Baia Mare
15 ianuarie 2011

CANTECUL DUPA CANTEC

O carte ca nealtele:
al doilea volum din
“Cantecul dupa cantec”

Un eveniment editorial de exceptie s-a consumat la Restaurantul Transilvania, din Oradea, intr-o atmosfera eleganta si sarbatoreasca, prilejuita de lansarea celui de-al doilea volum din “Cantecul dupa cantec, schita pentru un univers folcloric bihorean”, carte realizata in colaborare de Ioan Degau si Miron Blaga.

Despre acest volum impresionant, insumand peste 630 de pagini, au vorbit universitarii Viorel Faur, Ioan Laza, Oana Lianu, Blaga Mihoc, precum si Ligia Mirisan, directoarea Bibliotecii Judetene “Gheorghe Sincai” Oradea. Momentul muzical a fost sustinut de indragita interpreta Cornelia Covaciu, acompaniata de solistii instrumentisti Petrica Popa, Mitica Negrean si Sorin Costache.

Acest al doilea volum din “Cantecul dupa cantec” are menirea de a intregi si detalia continutul primului volum, el insusi destul de bogat – circa 70 de solisti si aproape 20 de animatori si personalitati care au cultivat folclorul bihorean etc. Fata de prima carte, acest nou volum mai aduce in atentie circa 50 de solisti vocali, peste 100 de instrumentisti, cateva formatii, grupuri si ansambluri folclorice mai mari, mai importante, alti animatori si cercetatori ai vietii muzicale traditionale bihorene etc.

„Daca inceputul de an sta sub semnul cartii, inseamna ca e un an de bun augur. E o carte unica in peisajul nostru cultural, pe care numai doi oameni mari puteau sa o realizeze. E o carte necesara, pentru ca folclorul bihorean ofera momente de mare frumusete si valoare care acum isi gasesc adevaratul loc in cultura noastra”, a spus Ligia Mirisan, directoarea Bibliotecii Judetene.

La randul sau, conf. univ. dr. Oana Lianu a tinut sa-i felicite atat pe autori pentru cele doua volume, cat si pe artistii care au aparut in carte, mentionand ca judetul nostru se afla la loc de cinste prin faptul ca are un folclor nealterat. In cuvantul lor, autorii au mentionat ca acest al doilea volum din “Cantecul de dupa cantec” intregeste un prim demers in configurarea istoriei cantecului popular din Bihor, oferind “materie prima” pentru viitoare sinteze folclorice privind partea aceasta de tara, propunand totodata spre neuitare un considerabil numar de interpreti vocali si instrumentisti, dar si pe cei care, din umbra, au cercetat si promovat cu asiduitate folclorul muzical bihorean.

Loredana IONAS
10 ianuarie 2011
Oradea