Omul rău a înțeles că nu poate supraviețui ca singularitate și atunci l-a construit pe cel bun. Această mașinărie binală macină și construiește progresul civilizației de mii de ani. Un motor nu poate funcționa alimentat de o baterie cu un singur pol. Când Gorbaciov a renunțat la opoziția vestului, Reagan s-a bucurat, însă imediat după, au realizat că se sinucid în filozofia lor militară fără adversar și s-au grăbit să-l aducă înapoi. E vechea formulă după care funcționează povestea.
Cineva îmi roade sufletul. Și pute urât. Ce observ că se întâmplă acum e un fel de scamatorie magică a globaliștilor de a-și duce la îndeplinire proiectul de înrobire a civilizației. Adică s-au hotărât să folosească două ecrane de camuflaj, pandemia și războiul din Ucraina ca să ne țină ocupați aiurea de parcă legal cineva avea nevoie de această gălăgie globală pentru a ne distrage de la program. În timp ce focul cuprinde pădurea, viermii se pliază după fum.
SEMNAL EDITORIAL: ARTA SCRISULUI, MARCA BEN TODICĂ
de Vasilica Grigoraș
Recenta carte a scriitorului, cineastului și jurnalistului Ben Todică „Din ABIS în DIVIN și invers”, Editura PIM, Iași 2022 are darul de a atrage atenția cititorului, în primul rând prin titlu, atât de paradoxal, atât de incitant, atât de sugestiv. Și oprindu-mă la primul „atât de”, înțeleg prin paradoxal – ceva ciudat, neobișnuit, contradictoriu care dă naștere la o serie de întrebări ființiale și existențiale. De exemplu: cum și de ce, omul creație a Domnului, dotat cu creier și inimă (rațiune și sentimente) poate „șchiopăta” atât de mult și aluneca atât de rău, ajungând pe cele mai de jos trepte ale trăirii? Cum e posibil să accepte o asemenea viață? Și nu putem să nu ne întrebăm: este oare posibil ca, aceia care prin propria voință s-au rostogolit în „Abis” (prăpastie, hău, genune…)… mai au dorință și putere să se înălțe spre „Divin” (dumnezeiesc, ceresc)? Greu de răspuns…, dar este simplu de observat că acest paradox este cât se poate de incitant, stârnește curiozitatea, ne provoacă și ne îndeamnă spre lectură pentru a ne limpezi neclaritățile, pentru a ne explica neînțelegerile, pentru a beneficia de ceva după lectura cărții. Consider că titlul cărții este și sugestiv, o „emblemă” a lumii în care trăim, de aceea, în momentul în care avem această carte, cu greu o putem lăsa din mână sau renunța la lectură.
Revista ARMONIA - Saltmin Media 