mi-e rău – mi-e foarte rău – din ce în ce mai
rău mi-e – tu – camarade – -aşa să ştii…
iar voi – voi stele – lăfăiri de
nopţi înalte – voi tot mai des veţi auzi-n cereşti pustii
doinele mele – sufletele mele
scoase la vedere – pe – emfatică – sârma luminii – să se-usuce
să mă mai scape – făr’ să vrea – de toiul suferinţei
grele… – …să tot vrăjească-n cruce – la
venin – să-l facă – decât fierea – oleacă mai
dulce…mai fără de misticul
spin… Continue reading “Adrian BOTEZ: Curățenia poeziei (versuri)”
